Linkuri accesibilitate

Ludmila Spînu (avocată publică): Odată cu dispariția unor presiuni politice, sistemul juridic se poate „auto-reseta”


Manifestațiile anti-corupție din septembrie 2015, de la Chișinău, care au dus la apariția partidelor de protest Platforma DA și ulterior PAS.

Reforma justiției are nevoie, întâi de toate, de o schimbare pe interior, e de părere Ludmila Spînu, avocat public, doctor în drept și conferențiar universitar USM. În opinia expertei din cadrul Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, lucrurile în domeniul de justiție s-au schimbat spre bine, însă mult prea încet pentru ca rezultatele să devină palpabile.

Interviu cu Ludmila Spînu, MOldova - Ludmila Spînu, avocat public, desrpe reformele în justiție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:38 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ce fac avocații publici?

Ludmila Spînu: „Noi, avocații publici, am pus umărul la o documentare diversă a cauzelor pe care le reprezentam. Prioritar, uneori, alegeam anumite cauze astfel ca să venim cu identificarea problemelor și propunerea de soluții. Am fost cei care am elaborat și, evident, în continuare prin contextul Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, am promovat standardele de calitate ale avocaților care acordă asistență juridică garantată, astfel ca să îmbunătățim acest sistem, cumva să construim și să obținem credit de la clienții noștri, așa ca ei să nu mai vorbească despre faptul: „Bine, tu ce avocat ai – privat sau avocat public”? La momentul actual nu putem zice că toate lucrurile sunt făcute, până la ideal evident că nici nu vorbim, întrucât acesta-i un organism viu în care este necesar încontinuu să investești, să identifici probleme.”

Europa Liberă: În ce măsură s-a reușit, pentru că-i o perioadă destul de scurtă 10 ani?

Ludmila Spînu: „Mai mult sau mai puțin...”

Europa Liberă: În ce măsură s-a reușit a schimba imaginea din afară a avocatului public și felul în care percep și cei din interior, inclusiv colegii, pentru că și asta este important, cum ești perceput de ceilalți actori?

Ludmila Spînu: „Așa e. Evident îți construiești imaginea și în fața judecătorilor și a procurorilor, să știi că ei sunt actorii care deseori pun întrebarea: „Dvs. sunteți din oficiu sau sunteți avocat privat?”. Și întreb: „Dar care este necesitatea întrebării?”, fiindcă întrebarea respectivă, după părerea mea, nu trebuie să existe. Și nici răspunsul la această întrebare nu trebuie să urmeze din partea avocatului, nici avocatul nu trebuie să facă declarații de genul: „Eu sunt din oficiu sau eu sunt desemnat prin decizie”. Asta din start stabilește un context că e altceva.

Eu cred și am simțit-o pe pielea proprie că și judecătorii au o altă atitudine, uneori se și miră atunci când oferi o prestație – „De ce mai stai în sistem”? Păi, zic: „Ca să puneți întrebări”. După mine, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat ar trebui să „vâneze” avocații care sunt onești, sunt buni, oferă o prestație bună. Asta ar facilita enorm și ar trebui să păstreze asemenea avocați prin diverse modalități, nu vorbim de faptul că ar fi plătit divers, plata e aceeași, prin implicarea în diferite proiecte, prin utilizarea lor în calitate de formatori etc. Eu văd acest lucru ca să poți să păstrezi niște avocați care ar ajuta acest sistem, l-ar ajuta așa, fiindcă asta este evident și o imagine a statului.”

Latura umană a justiției

Europa Liberă: Cât de umană este avocatura în Republica Moldova, în general, sau justiția, de fapt, ca s-o pornim și mai specific, și mai general?

Ludmila Spînu: Este loc pentru umanizare în orice domeniu, doar că trebuie să găsim locul printre normele de drept aplicate corect, aplicate absolut corect atât în raport cu victima, cât și în raport cu același inculpat. Să aplici o sancțiune de pedeapsă, amendă cu 60 de mii de lei la momentul actual pentru un act de huliganism pentru o persoană care are la întreținere trei copii minori și soția îi este decedată, nicidecum nu cred..., unde este loc să aplici 20 de mii. Iată, eu văd aici aplicarea acestui principiu și există loc pentru principiul umanismului.”

Citește și: Cum îi condamnă statul român la sărăcie pe cei deja excluși de societate [prin amenzi].

Europa Liberă: Dacă ați menționat despre schimbarea avocaților și avocaturii, și a mentalității avocaților, profesioniștilor, vă întreb – în anii de când activați, ce schimbări în bine sau în mai puțin bine ați observat, în general, în sistemul de justiție?

Ludmila Spînu: „S-a schimbat sistemul la față, i-a fost oferit avocaturii un rol primordial, chiar dacă încă luptăm pentru acest statut, dar prin faptul că suntem parte a Convenției a fost impus acest lucru și deci viziunea este alta.”

Europa Liberă: Adică nu mai este un actor formal?

Ludmila Spînu: Nu, din formalitate s-a transpus în viață, deci a devenit viabil actorul, cu implicații ș.a.m.d. Chiar dacă uneori fragmentat, pe segmente nu suntem luați în serios sau chestii din astea, trebuie să lupți și trebuie tu să te impui în calitate de subiect, ca și în viață.

Vox pop: Cum ar arăta Moldova fără corupție?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:39 0:00

Transparența actului juridic

Totodată, sistemul juridic s-a mai schimbat, a devenit mai transparent, chiar și dacă mai sunt cazuri, dar a devenit transparent, din formalitatea ceea că ședințele sunt publice, dar, de fapt, nu erau publice, acum sunt publice. E firesc și real că lumea poate participa.

Cultura juridică a cetățenilor

Păi ziceam, cultura juridică a moldovenilor încă este joasă, dar totuși haideți să vorbim despre faptul că despre drept au început să vorbească în presă în toată ziua, ceea ce nu exista, mai puțin decât despre economie, cu regret, dar așa este. Bucură faptul că trebuie să modifici mentalitatea omului ca el să înțeleagă că este necesar mai întâi de toate să mergi la un avocat, la un jurist, am în vedere faptul că omul trebuie să devină cult și din punct de vedere juridic, să știe ce riscuri are, cum trebuie să procedeze, ca într-un final să nu aibă niște lucruri urâte.

Noi am fost și la etapa în care a trebuit să descurcăm foarte multe relații, că ele erau atât de încurcate, de la un sistem de drept public s-a trecut la unul privat și, vă imaginați, acolo atât de multe lucruri au fost amestecate și erau niște relații atât de greu ca să le poți aranja, dar schimbarea în bine este faptul că a contribuit la iluminarea oamenilor, a crescut enorm și profesionalismul juriștilor. Juriștii au început să fie apreciați și au devenit personalități implicate în funcții-cheie în stat. Când am studiat eu dreptul, ni se spunea că noi creăm statul de drept, n-am mai înțeles atunci cum să creăm statul de drept, n-am mai înțeles după asta încă vreo 10 ani ce-i statul de drept.

Să știți că dacă am și activitate în mediul academic, multe dintre implicările mele științifice pe care le aveam tot le începeam cu statul de drept, vasăzică era neconștientizat. Cred eu, un 80% din cei care erau implicați chiar în activitatea științifică foloseam noțiunea de stat de drept.

Iată așa acum suntem cu reforma justiției. Nu știu cât o să dureze reforma justiției, fiecare o vede din punctul lui de vedere. Ai noștri au încercat să vadă reforma justiției, să modifice instanțele de judecată, să le comaseze, să le despartă... Haideți să vorbim despre faptul că, spre exemplu, au fost anulate anumite instanțe specializate. De ce au fost anulate? Pentru că nu era benefic să fie examinate niște cauze separate de către niște judecător specializați? Nu cred că de asta, au fost anulate de aceea că se formaseră acolo niște precedente urâte, pe când, credeți-mă, niște instanțe specializate, bunăoară, pe minori sunt absolut necesare.

Asta-i tot reforma justiției, dar aici au fost anulate instituții specializate. Eu nu știu dacă e cel mai bun exemplu sau au fost comasate instanțele și acum se deplasează lumea cu greu ș.a.m.d. Asta tot e reforma justiției.

Reforma justiției ca schimbare de mentalitate

Consider că reforma justiției, și probabil mai multă lume astfel crede, este în a schimba mentalitatea. Primul lucru care trebuie de făcut este să-i oferi judecătorului o remunerare așa, ca el să știe că are o siguranță și pe dânsul nu-l interesează nimic altceva. Am remunerația în spate, am pus căpăstrul și lucrez după Codul Penal sau Civil. Asta s-a întâmplat, practic, în toate statele care au modificat ceva în sistemul juridic. Și nu trebuie să cheltuim banii pentru proiecte și faptul că am comasat instituții, soluția, de fapt, fiind foarte simplă și nu cred că toată lumea nu vede care ar fi soluția-cheie la toată istoria asta cu modificarea sistemului.

Auto-resetare

Eu am o speranță acum că o să se reseteze acest sistem, o să se autoreseteze, o să mai dispară niște elemente care erau legate de niște influențe și presiuni și eu cred că sistemul singur o să fie resetat. Știți, impuse aceste lucruri natural, asta că trebuie să se mai lucreze pe segmentele de independență a judecătorilor, independenți și din punctul de vedere al relațiilor cu procurorii, pentru că, de fapt, sunt pregătiți foarte bine la momentul actual toți actorii din acest sistem și am mari speranțe că lucrurile au să se modifice și multe au să se întâmple auto, nu numaidecât cu influențe.”

Europa Liberă: În contextul acesta, ce schimbări sunt necesare pentru a îmbunătăți starea de lucruri în sistemul de justiție?

Ludmila Spînu: „Reforma justiției trebuie să vină din interiorul actorilor care țin de sistemul de stat, cea mai mare parte de aici trebuie să vină. Eu nu zic că nu noi, avocații, nu avem ce schimba, noi trebuie să schimbăm puțin mentalitatea, pentru că lucrurile trebuie să deruleze în mod natural, firesc ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Deci, vă referiți la polițiști, anchetatori, procurori, judecători?

Ludmila Spînu: Exact! Eu văd deja o schimbare mică și în organe la faza de urmărire penală, la poliție, la procuratură, deși, bine, în mediul public se așteaptă schimbări într-o zi și toate deodată. Eu personal le văd, s-au mai eliminat din viziunile acestea gen noi suntem principalii. Nu sunt procurorii principalii. Formați-vă o anumită perioadă de timp un tip de elită, eliminați acest tip de elită, nu sunt împotriva unor procuraturi specializate...”

Europa Liberă: Au fost sau trebuie să fie eliminate?

Ludmila Spînu: Păi, mie mi se pare că se schimbă. Cu eliminarea unor actori, vorbim de personal, văd modificare de mentalitate. Trebuie privite lucrurile că sunt în slujba cuiva, sunt în slujba statului, sunt în slujba organului de urmărire penală, iată aceasta eu văd modificare care trebuie să existe la noi.

Exact asta trebuie să se întâmple la judecători, eu vă ziceam că de pregătiți sunt pregătiți, este încă unde. În reforma justiției vorbim despre faptul că judecătorii sunt actorii care cu adevărat vin să aprecieze doar cumulul de probe. Atât. Eu văd că reforma vine din momentul în care, haideți să spunem lucrurilor pe nume, oferirea unor salarii pe măsură, evident că ținem cont și de contextul Republicii Moldova, eliminarea unor presiuni, inclusiv din spațiul public, judecătorii trebuie să judece exact după probe. Și atât.”

Ce este cultura juridică?

Europa Liberă: Despre cultura juridică ați menționat de mai multe ori că e o problemă. În general, putem spune că este și o dinamică?

Ludmila Spînu: „Continui să mă indignez că sunt niște lucruri simple din domeniul juridic și lumea nu le înțelege, la care am replica întotdeauna: „Păi, tu ești în domeniul juridic, dar lumea nu cunoaște”. Eu consider că la etapa actuală asta trebuia să fie cunoscut, probabil, trebuia de început de inclus în studii liceale, dacă omul nu face studii juridice, în continuare el trebuie să se descurce cumva cu niște lucruri, merge la un jurist, dar n-o să meargă cu orice subiect la jurist, el trebuie să înțeleagă diferența dintre o cauză penală și una civilă.

Spre exemplu, a procurat un telefon și peste trei zile nu mai funcționează, se duce la companie și-i spune: „Uite, telefonul meu nu funcționează, nu mai vreau telefonul, dați-mi banii înapoi”. Acela-i zice: „Nu putem să-ți dăm banii, banii au fost plătiți de altcineva, tu du-te la ei”. Chestii... El se duce și scriere plângere la poliție, o plângere, două, trei, patru. Ce treabă are poliția? Aceasta-i de domeniul dreptului civil, pentru asta trebuie să mergi în instanță. Elementare lucruri nu sunt cunoscute, da? Dacă aș pune eu, ca să finalizez, de pe o scară de la 1 la 10, suntem undeva la 3. Am fost la 1, am fost la zero, dar noi lucrăm intensiv și spunem oamenilor că ei trebuie să se documenteze.

Pentru asta este necesar să fie inclus în studiile liceale un studiu de inițiere, pentru asta este necesar cu adevărat cei care sunt implicați în sistemul de drept, judecători, procurori, avocați să vină cu informare, cu informații continue, plus să-i creăm omului obișnuința dacă are o problemă juridică să meargă la un jurist, fiindcă avem juriști foarte mulți la momentul actual.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG