Linkuri accesibilitate

Registrul vitivinicol urmărește strugurele de la coacere, până în paharul cu vin


Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului de la Chișinău

Embargourile la vinuri impuse de Federaţia Rusă în 2006 şi 2013 au provocat pierderi de aproape 200 de milioane de dolari sectorului vitivinicol din Republica Moldova, arată datele Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. Cu sprijin extern, ramura a reușit să-și revină, iar în ultimii ani piața rusă a pierdut întâietatea în favoarea țărilor din Uniunea Europeană și Asia. La îndemnul partenerilor occidentali ai Republicii Moldova, autoritățile moldovene au lucrat, începând din 2013, la un registru vitivinicol. Primul inventar al ramurii a fost încheiat anul trecut și trimis în gestiunea Oficiului național al viei și vinului.

Registrul vitivinicol urmărește strugurele de la coacere, până în paharul cu vin
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:59 0:00
Link direct



După cele doua șocuri demoralizatoare, domeniul vitivinicol și-a revenit doar parțial și acoperă actualmente aproape opt la sută din exporturile Republicii Moldova, are peste 200 de mii de angajați, aproape 200 de vinării înregistrate, iar țara vecină, România, este în topul destinațiilor pentru export când vine vorba de vinul îmbuteliat.

Directorul Oficiului național al viei și vinului, Gheorghe Arpentin, spune că începând de anul trecut instituția gestionează baza de date numită registru vitivinicol în care se conține toată informația despre ramură, inclusiv deșeurile pe care le generează vinificatorii:


„Dacă tot vorbim de dezvoltare durabilă, noi am început, și asta ne permite tot registrul vitivinicol, să selectăm repartizarea geografică a deșeurilor solide fiindcă dacă nu astăzi, mâine, noi vom trebui să ne ocupăm cu valorizarea deșeurilor pe care noi le generăm în urma transformării strugurilor. Principalele deșeuri lichide și solide sunt alcătuite din drojdii și tescovină. Ca să aveți o idee ce impact poate avea asta asupra mediului – poluăm, trebuie să recunoaștem, exact așa cum poluează un oraș de aproape un milion jumătate populație timp de un an”.

De ce este important registrul vitivinicol? Deoarece oferă informații exhaustive privind calitatea materiei prime, spune Gheorghe Arpentin. Cu alte cuvinte, orice strugure este urmărit de la coacere până ajunge produs finit livrat în comerț. Domeniul vitivinicol a fost zdruncinat de embargourile impuse de Federația Rusă în 2006 și 2013.

Oarecum emblematică pentru acea situație a devenise declarația fostului director al Rospotrebnadzor, Ghenadii Onișcenko, care spunea că „vinurile din Republica Moldova sunt bune doar pentru vopsitul gardurilor”. Directorul Agenției SUA pentru dezvoltare internațională, pe scurt USAID, Scott Hochlander, a precizat marți, în timpul unei discuții publice despre sprijinul oferit de agenție, că domeniul încă își revine după acele embargouri. Un lucru cert e că au scăzut exporturile spre Federația Rusă și CSI în schimb producătorii și-au îndreptat atenția spre piețe din Uniunea Europeană și Asia:

...situația a fost una dureroasă


„La embargoul din 2013 piața vinurilor pur și simplu a fost pusă la pământ, iar mulți vinificatori s-au întrebat atunci: ce urmează? Chiar dacă era clar că pentru următorii ani au pierdut piața rusă și cea a țărilor din CSI, a fost o oportunitate să deschidă ușa spre alte piețe. Da, situația a fost una dureroasă, dar credem că până la urmă a constituit un prilej favorabil. Desigur, marea provocare a fost și este să îndeplinirea cerințelor de pe alte piețe”.


Politica din ultimii ani prin care producătorii de vin au fost îndemnați să-și diversifice piețele de desfacere i-a motivat pe mulți să-și sădească propriile plantații. Șaptezeci din cei aproape 200 de vinificatori moldoveni își cultivă singuri vița de vie și acoperă în prezent 30 la sută din plantații. Această politică a avut însă și un efect advers care s-a făcut simțit în ultimii ani – micii fermieri care au soiuri de struguri nesolicitate în prezent pe piață nu mai au unde să-și vândă recolta. Ministrul Agriculturii, Ion Perju, spune că situația oglindește o lipsă de comunicare dintre producători și procesatori, iar toamnă de toamnă autoritățile se văd silite să-și asume rolul de salvatori.

În ce privește anul 2020 – vinificatorii anticipează că acesta va fi unul cu provocări. Iarna deosebit de caldă și secetoasă ar putea avea un impact negativ asupra producției de vinuri care și așa a înregistrat un declin anul trecut. După ce în 2018 Republica Moldova a înregistrat o producție record de vinuri – 18 milioane de decalitri, în 2019 producția a scăzut la 14 milioane.

XS
SM
MD
LG