Linkuri accesibilitate

Reglementarea transnistreană în viziunea locuitorilor din Anenii Noi: „Tare greu se rezolvă toate întrebările” (FOTO/VIDEO)


La sfârșit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei, locuitorii din Anenii Noi, precum și expertul în problematica transnistreană, Ion Leahu.

Președinția Republicii Moldova a elaborat un concept prin care regiunea transnistreană ar urma să primească „statut special sub forma unei autonomii foarte puternice”. Șeful statului, Igor Dodon, a confirmat că a fost elaborat deja un asemenea concept, dar soluția problemei transnistrene rămâne necunoscută, preciza șefa Executivului, Maia Sandu, sugerând că nu este un subiect care se va rezolva astăzi sau mâine. Vadim Krasnoselski, care conduce regiunea transnistreană, pledează, ca și predecesorii săi, pentru apropierea de Rusia și recunoașterea independenței Transnistriei față de Republica Moldova. De ce conflictul transnistrean nu are prea multe șanse să fie soluționat? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Reglementarea transnistreană în viziunea locuitorilor din Anenii Noi: „Tare greu se rezolvă toate întrebările”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:36:25 0:00
Link direct


Când vine vorba de rezolvarea problemelor pe care le are Republica Moldova cu regiunea transnistreană - orientarea spre Rusia sau spre Uniunea Europeană cu o posibilă integrare -, părerile sunt împărțite la Anenii Noi. Oamenii cu care am discutat aici spun că, dacă sistemul social ar fi mai sigur în Republica Moldova, iar salariile și pensiile mai mari, atunci locuitorii din stânga Nistrului ar avea o atitudine pro-Chișinău și pro-Europa mai pregnantă. Părerea multor cetățeni e că această gaură neagră o să mai provoace mult timp bătăi de cap.

– „Orice statut i-ar da Moldova regiunii transnistrene, asta o să fie în folosul Rusiei, dar nu al Moldovei. Acum de soluționat problema asta îi tare greu, de atâta că toți aferiștii ruși, KGB-iștii lui Putin au ocupat toată Moldova. Uitați-vă câți KGB-iști ai lui Putin hotărăsc soarta Moldovei, susținându-l pe Dodon.

Orice statut i-ar da Moldova regiunii transnistrene, asta o să fie în folosul Rusiei...


Și Putin în ruptul capului n-o să scoată tancurile și armata rusă de acolo, el n-are ieșire în Europa mai mult de nicăieri, numai aici i-a rămas și el îi prea hâtru ca să facă prostia asta, să-i cedeze Moldovei Pridnestrovia (Transnistria).”

Europa Liberă: Oamenii se mai numesc separatiști unii pe alții?

– „Oamenii nu prea se numesc separatiști, dar aiștia care înțeleg care-i situația reală, nu care ei o spun. Spune Dodon povești că el o să hotărască; n-o hotărât nimic Dodon și n-o să hotărască pentru palma asta de pământ și pentru norod.”

Europa Liberă: Chiar dacă se va mai întâlni cu Krasnoselski?

– „S-o întâlnit Dodon de 30 de ori cu Putin și n-a hotărât nimic, dar cu Krasnoselski n-o să hotărască nimic. Asta-i realitatea.”

– «И здесь противники есть, а там тоже, и будущее… Вот власть поменяется, придут умные люди, может быть решат что-нибудь.» „Și aici există adversari, și acolo, dar există și un viitor... Iată se va schimba puterea, vor veni oameni deștepți, poate vor decide ceva.”)

Europa Liberă: А какой статус для Приднестровья? (Și ce statut ar trebui să aibă Transnistria?)

– «А какой там люди хотят, чего хочет народ. Надо тот народ спрашивать, что он хочет.» („Acel pe care și-l doresc oamenii. Trebuie întrebată populația de acolo ce anume vrea.”)

Europa Liberă: Мы должны вместе их спросить. (Ar trebui să-i întrebăm împreună.)

– «Эти враждебные были к тому народу, наш народ.» („Aceștia au fost ostili poporului de acolo, poporul nostru.”)

Europa Liberă: А почему эта вражда? (Dar de ce această dușmănie?)


– «А почему? «Лимба» виновата была, «лимба»… Мешало кому-то что-то, ну а потом уже кровь пошла.» („Dar de ce? Pentru că cineva a considerat că „limba” [română] este vinovată... Cuiva îi încurca ceva, iar mai târziu s-a ajuns la vărsare de sânge.”)

Europa Liberă: Au trecut aproape 30 de ani de la declanșarea conflictului armat de la Nistru. Există șanse să fie soluționată această problemă?

– „Mie mi se pare că nu. Singură ce nu observați? Rusia n-are s-o dea, 100%.”

Europa Liberă: Cine?

– „Rușii n-au s-o dea.”

Europa Liberă: Ce n-au să dea?

– „Pridnestrovia (Transnistria) n-au s-o dea. Un plațdarm (cap de pod) au ei care-i acolo și n-au s-o dea. Iaca, ei mai spuneau că au să scoată munițiile care sunt acolo, la Cobasna, dar navreadli (puțin probabil). Eu șed în pat și mă gândesc: măi, ce nu le ajunge la oamenii ăștia? Puterea, puterea...”

Europa Liberă: Dar cetățenii simpli ce își doresc, de pe un mal și altul al Nistrului?

– „Noi vrem să fim împreună. Dacă, de-o pildă, să ne uităm noi acolo, ei au vrut cu rușii și vsio (gata). Lor poate le place, că-i mai bine încolo.

Noi vrem să fim împreună...

O habă de vreme, noi ne duceam de aici și cumpăram mâncare de acolo, vin ei de-amu încoace. Mai pe scurt, un conducător trebuie. O, un conducător trebuie!”

Europa Liberă: Dar, uitați-vă, în trei ani de când a ajuns la putere Igor Dodon a încercat să se întâlnească cu liderii de la Tiraspol.

– „Da, da...”

Europa Liberă: Igor Dodon și Vadim Krasnoselski pot să rezolve ceva?

– „Pot să rezolve, dar dacă Krasnoselski cum... pe trei taburete să șadă, dacă-i rușii îi dau bani.”

Europa Liberă: Ce statut merită această regiune?

– „Cum am fost, așa să fim. Ei tot îs sperieți și ei, ei tot îs sperieți. Ce eu cu fratele sau cu sora nu vreau să mă întâlnesc?”

Europa Liberă: Ce părere aveți? Armata rusă dacă ar pleca din stânga Nistrului, ar fi mai ușor să fie rezolvată această problemă?

– „O să fie oleacă de dezordine. Rușii cu mâinile și cu picioarele se țin ca să nu se ducă, ei, mejdu procim (printre altele) au spus că și de la Cobasna au să scoată munițiile celea. Ei, cum se spune, peremirie (împăcare) ori cum... Eu am crezut că Dodon când a venit, vsio (gata), noi facem, noi facem... Nu s-a primit nimic. Cuiva îi convine asta. Valentina Ursu, la revedere! Eu prea mult grăiesc, eu știu...”


Europa Liberă: Dar credeți că prindeți ziua când se vor reunifica cele două maluri ale Nistrului?

– „Tragem nădejde...”

– „Aș vrea să se unească Benderul cu Chișinăul, cu Anenii Noi, aș vrea eu, dar nu știu ce au ei acolo între dânșii, nu știu...”

– „Noi vrem, dar asta nu depinde numai de noi, că nu se face aceea ce vrem noi, acu nu mai este lege ca înainte, acu legea-i pentru bandiți, nu-i pentru oameni.”

Europa Liberă: Valentina Ursu, Radio Europa Liberă, a poposit cu microfonul aici, la Anenii Noi, și întrebăm localnicii despre perspectiva reglementării transnistrene. Voi sunteți generația tânără, ce mai știți voi despre acest conflict transnistrean?


– „Știm că nu se rezolvă această problemă, doar vorbe.”

Europa Liberă: Dar știți de ce a fost declanșat?

– „Deoarece a intrat armata rusă și cam atât. Și nu vrea să plece armata.”

Europa Liberă: Și mai există șanse, posibilități ca să fie reunificate cele două maluri ale Nistrului?

– „Nu, nu cred, nu, nicio șansă!”

– „Țin posturile astea de securitate. Tamale le numesc, dar se anină de oameni, nu vor să le dea voie să treacă cu producția, s-o ducă s-o vândă în oraș. În oraș doar îi mai multă lume și orașul are nevoie de producție agricolă. Și umilința se simte...”

Europa Liberă: Credeți că se va ajunge în ziua când va fi reglementată această problemă transnistreană?

– „Trag nădejde.”

Europa Liberă: Ce statut ar merita această regiune?

– „Ar merita statut ca și al moldovenilor, să fim împreună, iaca ce. Îi greu acum în privința asta, tare greu se rezolvă toate întrebările. Depinde mult de guvernare, depinde mult de oamenii care sunt interesați.”

Europa Liberă: Se fac „pași mici” ca să se ajungă la oferirea unui statut.

– „Se fac... Iaca amu în timpul de față de-amu un post care-i central mai cer pașaportul când treci una-alta, dar aici unde trăiesc eu, în zona asta trecem așa, mai ales cu mașinile, îi mai simplu oleacă. Au simplificat întrebările acestea, dar...”

Europa Liberă: Igor Dodon se întâlnește cu Vadim Krasnoselski de mai mult timp. Dialogul celor doi va da roade?

– „Se întâlnesc, văd delegații de acestea...”

Europa Liberă: Vor da roade aceste întâlniri?

– „Cred că da.”


Europa Liberă: Dar vor renunța ușor transnistrenii la vamă, la stemă, la armată, la tot ce au ei?

– „Dacă n-au să fie influențați de Rusia, da. Aici, Rusia tare mult influențează asupra acestei întrebări.”

Europa Liberă: Câți ani ar mai putea să treacă ca să fie Moldova reîntregită?

– „Aici depinde de autorități mult. Capul țării dacă se interesează... Dvs. vedeți că acum numai intră la putere și toate neamurile să se îmbogățească.”

Europa Liberă: De cine depinde, în primul rând, rezolvarea problemei transnistrene – de Chișinău, de Tiraspol, de Moscova? De cine?

– „De Chișinău și Tiraspol, și Moscova. Aceștia trei îs glavnîie (principalii) aici.”

Europa Liberă: Dar de ce și Moscova?

– „D-apoi ea are armata a 14-a, cea mai puternică armată, aici. Ei au muniții de celea care îi strașnic ce se spune.”

Europa Liberă: Nu vă este frică de acest arsenal militar de acolo?

– „Dar nu... De ce să-mi fie frică?”

Europa Liberă: Problema transnistreană are șanse să fie rezolvată?

– „Nu!”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că ea-i finanțată de Rusia și niciodată în viață Rusia n-o să dea Transnistria.”

Europa Liberă: Dacă 30 de ani nu s-a găsit o soluție, credeți că perspectiva rămâne în ceață?

– „În ceață ea o să rămână, pentru că ei nu știu ce fac din Moldova. Au vândut țara asta în toate părțile. Și noi suntem vânduți.”

Europa Liberă: De câte ori treceți Nistrul în cealaltă parte?

Ne-au promis că n-au să ridice pensionnîi vozrast (vârsta de pensionare), dar au trântit cât au gândit...

– „Mă duc numai până la Bender, că am o verișoară, și atât. La dânșii iese la 60 de ani la pensie bărbații, femeile – la 55 de ani. Dar la noi, ce? Ne-au promis că n-au să ridice pensionnîi vozrast (vârsta de pensionare), dar au trântit cât au gândit.”

Europa Liberă: Ia uitați-vă, Igor Dodon încearcă să se întâlnească cu Vadim Krasnoselski pentru a găsi o soluție.

– „Au să găsească, de-o pildă, cum au găsit cu Găgăuzia. În Găgăuzia ce vor, aceea fac. Și aici tot așa o să fie. Asta-s precis 100%. De-o pildă, Transnistria o să fie finanțată de Rusia, Găgăuzia – de Turcia. Și iaca tot așa și noi, umble ei cât au să umble... De furat, cum au furat așa și au să fure și nimic în Moldova n-o să fie făcut.”

Europa Liberă: Dar dacă Dvs. ați fi la putere, cum ați rezolva problema transnistreană?

– „...transnistreană n-aș rezolva-o niciodată.”

Europa Liberă: De ce?

– „Nu m-aș băga eu la dânșii, pentru că nu faci nimic. Eu vă dau garanție că n-au să facă. Nu! Pentru că e finanțată de Rusia și Rusia niciodată n-o să scoată armata de acolo. Ei pot să găsească limbaj comun ca să scoată pur și simplu granița. Iaca asta o să fie tot, dar așa și o să rămână Transnistria cum a și rămas.”

Europa Liberă: La aproape 30 de ani de independență a Republicii Moldova nu se reușește soluționarea problemei transnistrene. Care ar fi motivul?

–„Igor Dodon spune doar că „vrem să facem”, dar n-a făcut nimic și asta s-a văzut. Da, dacă ar fi existat o soluție concretă, s-ar fi ajuns și la o înțelegere sper că, dar el nu dorește.”


Europa Liberă: Dar așa vorbesc, că se fac „pași mici” pentru a se ajunge la marea soluție.

– „Dar este de mult acest conflict, are deja ceva timp...”

Europa Liberă: 30 de ani are.

– „Măcar să se vadă ceva, vreun rezultat. De aceea nu cred că sunt șanse ca Igor Dodon, anume Igor Dodon să facă ceva.”

Europa Liberă: Dacă interesele politicienilor nu coincid, poate interesele cetățenilor sunt identice?

– „Cred că mai mult acum toți fug de întrebări și nimeni nu vrea să se apuce să facă ceva concret, se duc.”

Europa Liberă: Dacă voi, tinerii, ați ajunge voi să administrați treburile statului, ați identifica mai ușor o soluție pentru problema transnistreană?

– „Eu cred că da. De exemplu, tineretul pe care eu îl cunosc, ei sunt pentru proiecte mai mult. De aceea, eu cred că ei s-ar implica și ar face măcar ceva pași și s-ar vedea rezultat.”

Europa Liberă: Statutul care trebuie să i se confere, cum trebuie să se numească?

– „Eu cred că trebuie să fie o Moldovă unită, să fie o democrație și să fim uniți toți, ca să fim toți cetățenii egali, dar nu cineva-i cu Rusia, cineva intră cu armata acolo și face ce vrea el. Dacă la noi ar fi fost democrație corectă, atunci ar fi o Moldovă excelentă și ar avea alt viitor.”


Europa Liberă: Cât timp credeți că va mai trece până când se va vorbi despre o Moldovă integră, suverană?

– „Eu cred că în jur de 20 de ani, pentru că bunicii s-au deprins cu două copeici să cumpere totul înainte și acum ei vor ca să fie comunismul, Uniunea Sovietică, când toți erau egali și toți făceau la colhoz profitul, dar acum fiecare pentru dânsul și de asta...”

Europa Liberă: Dar Rusia o să-și retragă armata din stânga Nistrului?

– „Nu știu, dar sper să nu fie asta spre război, să nu se înțeleagă incorect și să nu fie asta un început de război.”

Europa Liberă a parcurs încă 12 kilometri și s-a deplasat în satul Hârbovăț, localitate care e situată la o distanță de aproximativ 15 kilometri de orașul Anenii Noi. Sunteți aici, în imediata vecinătate de orașul Tighina/Bender, Zonă de Securitate după conflictul armat de la Nistru, din 1992. Să ne spuneți și Dvs., ce credeți despre statutul care ar trebui să-i fie oferit acestei regiuni de aici, de lângă Dvs., Transnistria.

– „Trebuie să deschidă hotarele și gata, mai mult nu trebuie nimic; trebuie să ia toate posturile care sunt pe malul Nistrului aici și întrebarea Transnistriei s-ar hotărî de azi. În primul rând, se spală bani și din Moldova, și din Transnistria.

Trebuie să deschidă hotarele și gata...

Întrebarea Transnistriei îi vina Moldovei. Țineți minte la primul Parlament, cine i-a alungat pe cei din Transnistria moldoveni, alde Roșca când erau acolo? Și aceia – ce credeți? – ei aveau susținere de la Rusia atunci, de atunci aveau de la Rusia. Iaca s-a făcut Transnistria.”

Europa Liberă: Ce statut merită regiunea transnistreană? Pentru că spre asta se merge – cu „pași mici” vor să ajungă la oferirea unui statut special.

– „Statut special pot să le dea, ca și găgăuzilor, și gata. Eu am neamuri acolo, am frați acolo trăiesc și mă duc foarte des și iese că eu mă duc peste hotare.”

Europa Liberă: Ceea ce gândesc cetățenii simpli e și ceea ce gândesc politicienii?

– „Acolo cetățenii simpli sunt ca și cum suntem noi aici. Ei cu politica nu se ocupă. Acolo întrebarea Transnistriei se hotărăște sus.”

Europa Liberă: Și cetățenii de acolo vor această reîntregire a Republicii Moldova?

– „Vor! Da, da, cetățenii de acolo vor. Eu nu am stat de vorbă numai cu unul acolo. Ei vor unire cu Moldova, ei singuri nu au sorți de izbândă, înțelegeți?”

Europa Liberă: Cel puțin, Krasnoselski zice că ei vor recunoașterea independenței.

– „Krasnoselski îi votat de către acei oameni și populația din Transnistria. El singur nu poate face nimic, fără populație.”

Europa Liberă: Păi dar Dvs. ziceți că populația vrea reîntregire?

– „Păi da, da. Alegerile se fac și cu pușca acolo se făceau alegerile. Noi nu ne-am socotit că noi am luptat, Hârbovățul, noi în lupte am fost cu OMON-ul din Chișinău, cu un grup de cetățeni de aici, din sat, și nu numai o dată și mai pe scurt, nici nu vreau să-mi aduc aminte de asta. Dar vreau să spun altceva, că pe toate foile poliția a fost aici, nu Hârbovățul și ei primeau bani lunar pentru asta, dar noi, hârbovețenii, nu figurăm nicăieri. Iaca de ce pe noi ne-au îngropat psinele acestea din Aneni.”

– „Noi nici măcar nu suntem localitate numită cu titlul de zonă de conflict.”

Europa Liberă: Sunt Valentina Ursu, am ajuns cu microfonul aici pentru a aduna păreri referitor la cum trebuie să fie soluționată problema transnistreană. Există șanse ca cele două maluri ale Nistrului să fie reunificate?

– „Soluționarea problemei transnistrene depinde numai de toată populația și e clar că de Parlamentul Republicii Moldova.”


Europa Liberă: Parlamentul în 2005 a decis...

– „Parlamentul împreună cu administrația Tiraspolului, dar dacă rușii n-au să dea voie să soluționeze, ea n-o să fie soluționată.”

Europa Liberă: De ce credeți că Moscova e cea care are voce decisivă?

– „De atâta că noi suntem într-o zonă geopolitică și Moscova vrea să aibă influență, mai aproape de Europa să se afle.”

Europa Liberă: Dacă armata Rusiei ar fi evacuată, credeți că ar fi mai ușor de soluționat politic această întrebare?

– „Asta ar fi un pas înspre soluționarea acestei întrebări, dacă pleacă armata rusă, dar armata rusă nu pleacă de aceea că din 1992 – și câți ani avem de atunci? – 27 de ani de când ea se află aici.”


– „Dar nu se duce armata rusă de acolo...”

Europa Liberă: În acești ani s-au făcut niște „pași mici”, așa ziceau cei de la putere, întru identificarea unei soluții durabile pentru problema transnistreană. Pașii aceștia mici ce au însemnat?

– „Eu locuiesc în Odesa și circul foarte mult prin Transnistria și am văzut că în ultimii ani, de când a venit Krasnoselski la putere, se atârnă mai bine decât era înainte.”

Europa Liberă: Dar cum explicați atitudinea asta?

– „Prin trecerea frontierei și prin faptul că nu stau la tot colțul miliționeri să te oprească. Nu este așa ca înainte, de aceea că s-a pus vama la hotarele Ucrainei cu Transnistria, da, e un ajutor comun al Ucrainei cu Moldova. S-a instalat vama moldovenească, unde toate mărfurile care vin în Transnistria trebuie să treacă prin Republica Moldova și ei plătesc, Transnistria, o taxă pentru...”

Europa Liberă: Dar se mai face contrabandă?

– „Se mai face. Cu spirt, țigări, metal...”

Europa Liberă: Dvs. ce statut credeți că ar merita să i se ofere regiunii transnistrene?

– „Eu nu vreau să-i ofere nici un statut, eu vreau să fie o țară întreagă, o Moldovă întreagă, nu vreau nici un statut să-i ofere.”

Europa Liberă: Dvs. ce ziceți despre acest conflict de la Nistru, cum poate fi soluționat?

– „Tare bine ar fi să fie scoasă Armata a 14-a din Transnistria și să fie cum a fost înainte o Moldovă.

Tare bine ar fi să fie scoasă Armata a 14-a din Transnistria...

Înainte ne duceam, iaca, la Ucraina sau, să zicem, toată Rusia ne duceam și era numai la Cuciurgan un post de poliție la care din când în când te opreau și acum tot...”

Europa Liberă: Dar acum câte posturi sunt?

– „Ooo! Eu nu le pot număra, că unu-i la Lastocica, la intrarea în Bender, unul la Proteagailovca și unul la Gâsca. Îs trei posturi de vamă pe care noi trebuie să le trecem dacă cumva ceva.”

Europa Liberă: De ce au fost instalate aceste posturi, puteți explica?

– „Ca să fie conflict mai departe, ca să ocupe teritoriu, să aibă a lor conducere și ei, de-amu dacă au ocupat scaunele, nu se dau, dar asta trebuie de soluționat pe cale pașnică.”

– „De ce se fac posturile? De aceea că și-a făcut fiecare împărăția lui și vrea să fie împărat la dânsul în împărăție. De atâta s-au făcut posturile.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că ați fost participant la acel conflict armat de la Nistru. Cine cu cine a luptat în 92?

– „A luptat armata Federației Ruse împotriva statalității Republicii Moldova, care pe vremea ceea era o statalitate foarte fragedă și încă Republica Moldova nu dispunea de o armată regulată. Cu arma în mână au stat cetățenii de rând, oamenii simpli și poliția națională.”

Europa Liberă: Și iată au trecut 28 de ani și nu se găsește o soluție pentru această problemă transnistreană despre care se zice că rămâne a fi o rană sângerândă. De ce credeți că politicienii atât de greu ajung la un compromis?

– „Această politică nu se face așa, cu bună ziua, dna jurnalistă. Iată acum pentru Republica Moldova este o situație foarte benefică, luând în considerare faptul că Ucraina ca stat a semnat de asemenea Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și Republica Moldova. Lor trebuie de impus sancțiuni dure, regiunii separatiste a Republicii Moldova și asta îi va aduce pe ei la masa de tratative unde se vor lua soluții corecte în folosul statalității Republicii Moldova și atunci se vor gândi cum vor negocia cu Guvernul nostru sub patronatul partenerilor străini. Și eu cred că se va găsi o soluție benefică pentru țara noastră, dar nu de federalizat țara. Asta este o trădare de patrie, dacă Dodon o să facă chestia asta și o să federalizeze țara în viitorul apropiat sau îndepărtat, nu contează, guvernele se schimbă, cad, se fac alegeri, vin alegeri, vin diferite forțe politice și poate să apară un moment când va fi tras la răspundere pentru trădare de patrie.”


Europa Liberă: Igor Dodon încearcă să mențină dialogul cu Krasnoselski, în speranța că totuși vor reuși cei doi să apropie cele două maluri.

– „Dna jurnalistă, orice speranță moare ultima, dar dacă noi tragem nădejde că Federația Rusă nouă o să ne hotărască întrebările, asta nu va fi niciodată. Federația Rusă și-a asumat la summitul de la Istanbul să scoată de pe teritoriul Republicii Moldova toate munițiile care sunt depozitate la Cobasna. S-au scos acolo două eșaloane și pe urmă n-au mai scos nimic.”

Europa Liberă: Ce credeți Dvs. despre „pașii mici” care au fost întreprinși până acum în intenția soluționării problemei transnistrene?

– „N-au dat nici un rezultat, deoarece sunt interesele geopolitice ale Federației Ruse, care dictează condiții Republicii Moldova. Dl Igor Dodon îndeplinește întocmai toate indicațiile venite din Federația Rusă și cred că n-au să dea nici un rezultat în timpul apropiat.”

Europa Liberă: Până la urmă, voința poporului contează sau voința politicienilor?

– „Indiscutabil, voința poporului. Politicienii stau sus, nu calcă, practic, pe pământ.”

Europa Liberă: Cetățenii din stânga Nistrului gândesc ca și Dvs.?

Igor Dodon îndeplinește întocmai toate indicațiile venite din Federația Rusă...

– „Practic, da, pentru că am avut întâlniri, și am des întâlniri cu cetățenii, circul des încolo, am rude, am cunoscuți, am prieteni, hotar comun avem cu regiunea transnistreană pe o linie de mai mult de 10 kilometri și adică circulăm des încolo, des discutăm și ei împărtășesc aceleași păreri ca și cetățenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar care sunt atunci deosebirile, dacă ziceți că găsiți mai multe asemănări cum înțeleg oamenii simpli să fie rezolvată problema transnistreană? Care sunt deosebirile?

– „Libera circulație. Majoritatea agenților economici din localitatea noastră aveau business în regiunea transnistreană din Tighina. Din Hârbovăț mai bine de o mie de cetățeni lucrau acolo, oamenii aceștia au rămas fără lucru.”


– „O bucată de sat de la noi a lucrat la Tighina aici, la Bender. Ni s-a dat foc la documente și ne-au dat niște pensii mizerabile la noi în Moldova, dar acolo să te sudești (judeci) ca să-ți scoți dreptatea, acolo nu poți. Dodon, președintele, nu să pună flori acolo, la Transnistria, dar să-și bată capul de lume, că lumea a muncit o viață întreagă.”

Europa Liberă: Vă este clar pentru ce s-a vărsat sânge la Nistru în ’92?

– „Sângele la Nistru s-a vărsat din pricina Rusiei numai.”

* * *

Voci adunate în Anenii Noi, după întâlnirea dintre președintele Igor Dodon și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. A fost a șasea de la sfârșitul anului 2016. Printre subiectele discutate au fost telecomunicațiile, problema dosarelor penale pe numele unor funcționari și integrarea sectoarelor bancare ale celor două maluri ale Nistrului dorită cu insistență de Tiraspol. Despre eficiența acestor întrevederi am discutat cu Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control. Pentru început însă să ne spuneți ce credeți Dvs. despre aceste păreri ale localnicilor din Anenii Noi care spun că autoritățile statului trebuie să fie mult mai interesate în rezolvarea acestui caz care iată că și la aproape 30 de ani de independență tot mai planează în incertitudine și neant.


Ion Leahu: „Evident că toată vina o poartă Chișinăul din două considerente. Pentru conducerea Republicii Moldova nu întotdeauna soluționarea problemei transnistrene a fost o problemă de prima necesitate, de primul rând. Și evident că atitudinea asta nepăsătoare - vrei, nu vrei - se extinde și în rândurile populației. Și al doilea: propaganda. Ei ne dovedesc pe noi prin propaganda lor cu mijloacele care acoperă aproape tot teritoriul Republicii Moldova – radioul, televiziunea ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Unii vorbesc despre teama Unirii Republicii Moldova cu România.

Ion Leahu: „Asta tot este o consecință a acestei propagande. Doar dacă stai și de gândești la rece, e destul să iei rezultatele recentelor alegeri locale și o să vezi că partidele pro-unioniste au luat foarte puțin. Înseamnă că totuși nu este acesta un lucru real de care trebuie să te temi, este o sperietoare pentru adormit copiii, dar e convenabilă, pentru că, manifestând aceste opinii, expunând aceste gânduri, mai ales în situația în care într-un mediu cu ruși obții niște poziții în ochii rușilor și ți-i totuna ce o să gândească despre tine moldovenii, altcineva ș.a.m.d. Iată aceste momente nefiind aduse la conștiința fiecăruia, ele permanent au să ruineze conștiința națională.”

Europa Liberă: Am discutat și cu săteni de la Hârbovăț. Mulți sunt nedumeriți de ce localitatea lor nu e introdusă în lista localităților din Zona de Securitate.

Ion Leahu: „Așa a fost tras hotarul zonei.”

Europa Liberă: Dar ei sunt în imediata vecinătate cu regiunea transnistreană.

Ion Leahu: „D-apoi nu numai ei, mai sunt sate care n-au intrat în Zona de Securitate. Așa a fost decizia – de la 12 până la 20 de kilometri să fie lățimea Zonei de Securitate. Și unde a căzut, să spunem așa, degetul pe hartă, așa a și rămas, dar n-a ținut cont nimeni de eventualele probleme cu care au să se ciocnească oamenii și, din contra, eventualele înlesniri, că totuși acei din Zona de Securitate ceva-ceva au.

N-a ținut cont nimeni de eventualele probleme cu care au să se ciocnească oamenii...

La asta nimeni nu s-a gândit. Astăzi problema apare. Evident că oamenii vor și salarii mai mari, și pensii mai mari și, poate, o altă atitudine și un apeduct mai la timp.”

Europa Liberă: Această Zonă de Securitate cât va dăinui?

Ion Leahu: „În principiu, ea poate să fie ridicată și mâine. Dacă se realizează acordul de la Odesa integral, care prevede scoaterea posturilor fixe a forțelor de menținere a păcii și înlocuirea acestora cu grupuri de observatori. Asta-i una. Și a doua: scoaterea tuturor posturilor forțelor nelegitime, neconstituționale transnistrene. Și atunci, în principiu, Zona de Securitate ca atare decade. Noi doar avem de-acum o experiență din sectorul de nord, de la Camenca până la Dubăsari este lichidată Zona de Securitate, nu sunt posturi, accesul este liber, iar ordinea publică o asigură organele de interne: în stânga Nistrului – transnistrene, în dreapta – moldovenești.”

Europa Liberă: A șasea întâlnire în trei ani de președinție a lui Igor Dodon cu liderul de la Tiraspol, Krasnoselski. Dacă ar fi să tragem o linie, ce credeți Dvs. că s-a discutat prioritar și ce soluții au găsit problemele care ar fi fost puse în discuție de cei doi?

Ion Leahu: „În cadrul acestor șase întâlniri personale, Dodon cu Krasnoselski nu au avut pe primele poziții ale agendei problema reglementării conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Adică?


Ion Leahu: „Adică ei au – și unul, și altul – un șir de probleme personale. Eu nu pot să vâr mâna în foc și să numesc măcar aproximativ care este caracterul acestor interese, însă, ținând cont de aceste șase întâlniri, noi nu avem cu ce să argumentăm că aceste întâlniri sau măcar una dintr-însele a fost cu succes pentru reglementarea problemei transnistrene și pentru situația în care se găsesc oamenii din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: În 2017, la Tighina s-au întâlnit atunci cei doi și s-a vorbit despre soluționarea unor probleme concrete pentru populație, pentru antreprenori, probleme ce aveau o trenă istorică. Haideți să vedem, totuși fermierii de la Dubăsari au avut acces la terenurile lor, ei au ajuns să-și adune și recolta. E o problemă care a dispărut de pe agenda Chișinău-Tiraspol.

Ion Leahu: „Nu, nu a dispărut. Chiar în lista ceea în care Ignatiev enumeră scopurile care n-au fost atinse, dar care au fost fixate în protocolul din „pachetul Berlin plus” este și problema fermierilor și acolo este clar scris – ei au acceptat ca să prelucreze terenurile și să ia roada persoanele care au asupra lor titluri, însă ele sunt mult mai puține în comparație cu arendașii, care au arendat cândva de la titulari terenuri, au investit acolo ce au putut să investească, dar la momentul de față nu au acces la terenurile lor. Și Ignatiev spune: „În caz că ei vor prezenta actele pe care noi le solicităm”, dar asta este foarte complicat pentru unii și de aceea până acum n-au făcut lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dar necazurile directorilor de școli cu predare în grafie latină s-au diminuat, nu mai sunt așa de multe?

Ion Leahu: „Da, nu putem să spunem că au rămas aceleași care au fost până la 2016. S-a ridicat, în primul rând, plata pentru chiria încăperilor, cu toate că la Tiraspol, la Râbnița nu au fost restituite sediile liceelor care au fost acaparate și nu sunt liberi în acțiuni. Totuna și elevii liceului de la Doroțcaia, Grigoriopol, și cei de la liceul din Bender sunt nevoiți să treacă zilnic vama și să fie ținta unor acțiuni de dispreț, fapt care îi afectează atât psihic, cât și moral.”

Europa Liberă: Libera circulație a cetățenilor în Zona de Securitate...

Ion Leahu: „Ei, în principiu, aici parcă-parcă s-a mai redus tensiunea. Ei nu vor să creeze probleme în lanț cetățenilor din Republica Moldova, în speranța că și noi vom răspunde reciproc. Asta e una. A doua: principalul pentru dânșii nu sunt cetățenii noștri, sunt persoanele cu pașapoarte rusești, care se află aici în deplasare. Iată pentru dânșii această categorie de persoane trebuie să fie asigurată cu libera circulație. Și pentru a-și atinge acest scop, ei au mers la unele cedări și pentru cetățenii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Chișinăul a acceptat eliberarea plăcuțelor de înmatriculare pentru automobilele din zona de est a Republicii Moldova. A fost o victorie pentru Tiraspol sau a fost o rezolvare de problemă în favoarea cetățenilor?


Ion Leahu: „Evident! Sigur că asta-i o victorie a Tiraspolului, pentru că cetățenii, în principiu, nu mai călătoresc așa de mult și permanent. Dacă era vorba numai de interesele cetățenilor, ei trebuiau să accepte numerele de înmatriculare moldovenești, însă ei totuși au insistat ca să fie plăcuțele așa-numite „neutre”, fiindcă ei știau foarte bine că o să facă și următorul pas și acum ei bat în toate tunurile ca să fie continuată „rezolvarea problemei” și să le fie permis să circule cu permis de conducere transnistrean, să le fie permise remorce și să le fie permis să circule nu numai cu mașini particulare, dar și comerciale, adică să efectueze relații comerciale depline cu exteriorul.”

Europa Liberă: De ce nu s-a restabilit legătura telefonică?

Ion Leahu: „După cum înțeleg eu, Transnistria condiționează restabilirea telefoniei fixe și extinderea în stânga Nistrului a companiilor care prestează servicii de telefonie mobilă contra unor condiții și, în special, accesul nelimitat pe piața moldovenească. Plus la asta, obținerea unor frecvențe care nu pot fi în momentul de față eliberate operatorului transnistrean. Cu toate acestea, ei insistă ca problema să fie în continuare studiată și să fie atins rezultatul care pe dânșii i-ar satisface.”

Europa Liberă: La această a șasea întrevedere, liderul de la Tiraspol este însoțit inclusiv de șeful băncii centrale de acolo. Știți că de mult timp se vorbește și despre nevoia unei înțelegeri în domeniul bancar. Dl Frattini a fost cel care pentru prima dată a spus foarte tranșant că această problemă trebuie să se regăsească printre priorități. Ce înțelegeți Dvs. din acest lucru?

Ion Leahu: „De fiecare dată când apare o problemă mult mai serioasă, partenerii noștri de dezvoltare, în special italienii, nu știu de ce, dar ei se pronunță mai mult în favoarea Tiraspolului decât a Chișinăului. Cum putem noi, adică Chișinăul, Moldova, să rezolvăm problema relațiilor interbancare așa cum vrea Tiraspolul, în situația în care noi nu controlăm absolut nimic? Cum vor fi efectuate aceste operațiuni?

Ei se pronunță mai mult în favoarea Tiraspolului decât a Chișinăului...

Vă spun sincer, nu prea înțeleg de ce au ridicat ei întrebarea aceasta. Ei aveau foarte multe și foarte eficiente canale de cooperare interbancară prin intermediul unor bănci mult mai puternice, cum ar fi Raiffeisen Bank din Germania, New York Bank din Statele Unite ale Americii. Uneori te lua groaza când te uitai ce tranzacții se operau prin aceste bănci – sute de mii de dolari – și nu așa, dar zilnic, de la Tiraspol.”

Europa Liberă: E cu putință interconexiunea celor două sisteme bancare?

Ion Leahu: „Clar că e cu putință, nici nu poate să fie altfel. Ea deja funcționează, însă ea funcționează numai referitor la companiile care s-au înregistrat, care permit băncilor din dreapta Nistrului să efectueze un anumit control și, în special, la capitolul spălării de bani. Însă ei vor să obțină accesul la bănci pentru a deschide conturi, pentru a opera în relațiile cu exteriorul, dar în același timp să nu se înregistreze. Și asta vizează numai patru întreprinderi, patru agenți economici din stânga Nistrului, printre care probabil și Uzina metalurgică, dar legea este lege. Poate și se făceau unele concesiuni, nu știu, nu pot să vă spun.”

Europa Liberă: Dar în ultimul timp Tiraspolul deplânge blocarea anumitor conturi?

Ion Leahu: „Nu sunt blocate, pur și simplu nu a fost prelungită înregistrarea, a fost până la un anumit timp, a expirat și pe urmă nu a fost prelungită. Și Chișinăul pune o singură condiție – procesul de efectuare a operațiunilor bancare să fie transparent, în special, cu exteriorul. Ei nu vor. Înseamnă că pe moment problema n-o să fie soluționată.”

Europa Liberă: De ce credeți că n-o să fie soluționată?

Ion Leahu: „De atâta că s-au ciocnit două puncte diametral opuse. Tiraspolul vrea fără înregistrare, Chișinăul nu vrea fără înregistrare. Și Chișinăul are perfectă dreptate. După furtul miliardului, după operațiunea de spălare de miliarde de dolari din Rusia prin băncile moldovenești, nouă ne mai trebuie încă și Transnistria să ne creeze vreo problemă.”

Europa Liberă: Dar, în general, când se va putea vorbi despre un rezultat concret, dle Leahu, dacă Dvs. ziceți că până acum Chișinăul ar fi făcut cedări în fața Tiraspolului?

Ion Leahu: „Aveți în vedere în cadrul negocierilor?”

Europa Liberă: Da.

Ion Leahu: „Claus Neukirch a fost foarte pesimist după reuniunea de la Bratislava. D-lui i-a fost greu să spună concret, să fixeze o dată concretă la care ar putea să se convoace negociatorii din formatul „5+2”. Deci, așa cum spun mai mulți observatori din Republica Moldova, noi nu avem un mecanism eficient de soluționare a acestei probleme. Formatul de negocieri „5+2” este pentru situații în care părțile, din păcate, noi suntem părți cu Transnistria, cu toate că ar trebui să fim cu Rusia...”


Europa Liberă: Chișinăul și Tiraspolul...

Ion Leahu: „Chișinăul și Tiraspolul s-ar fi înțeles asupra problemelor principiale, că ei totuși formează ceea ce au de format în cadrul unui stat comun, au nevoie de asistență materială, financiară, juridică, experiență în alte situații. Iată de ce avem noi nevoie și cu ce ar trebui să se ocupe formatul „5+2”. Atâta timp cât pe masa formatului „5+2” nu este o propunere vizată la Chișinău și la Tiraspol, și la Moscova, rezultate, din păcate, n-au să fie.”

Europa Liberă: Formatul de negocieri „5+2” a reușit să internaționalizeze acest conflict. Dvs. vorbiți despre lipsa unui mecanism pe interior? Să se concentreze doar Chișinăul și Tiraspolul pe acest mecanism într-o eventuală soluționare a problemelor cetățenilor?

Ion Leahu: „Eu am în vedere că inițial Chișinăul, Moscova și Tiraspolul trebuie să ajungă la un consens asupra unui plan de soluționare a conflictului.”

Europa Liberă: În ce ar consta această intenție, înțelegere?

Ion Leahu: „Bună întrebare: în ce ar consta? Ea ar consta în aceea ca anumite forțe la Moscova în sfârșit să ia decizia că pentru dânșii îi mult mai util, mult mai convenabil de a avea un stat Republica Moldova, care și-ar bate capul la rândul său și de pensionarii transnistreni, și de sistemul de asigurare, aprovizionare cu gaze, cu apă etc. integral. Și asta i-ar aduce Rusiei anumite favoruri. De exemplu, reducerea cardinală a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și de Statele Unite ale Americii. În momentul de față asemenea motivație nu există și, dacă nu există, Rusia din contra declară că în situația în care America intenționează să-și extindă trupele până la Prut, și ea va răspunde reciproc.”

Europa Liberă: Credeți că dacă Maia Sandu ar avea și ea o întrevedere cu Krasnoselski, dialogul ar fi diferit decât cel pe care îl poartă Igor Dodon cu liderul de la Tiraspol?

Ion Leahu: „Eu sper că asta n-o să fie niciodată. Nu are dna Maia Sandu, prim-ministra Republicii Moldova cu opțiuni profund democratice, pro-europene să se întâlnească și să discute cu acest Krasnoselski care, în principiu, reprezintă un regim rebel. Cu rebelii procurorul trebuie să discute, nu prim-ministrul.

Nu are de ce dna Maia Sandu, prim-ministra Republicii Moldova, să se întâlnească și să discute cu acest Krasnoselski...

Situația în care dl Dodon merge la discuții cu Krasnoselski ține de opțiunile lui prezidențiale; mâine-poimâine se începe campania electorală. El nu ține nici câtuși de puțin cont de interesele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Unii vorbesc că aceste întâlniri ar însemna o competiție: cine este mai loial față de Rusia - Igor Dodon sau Vadim Krasnoselski? Dvs. credeți că acești experți au dreptate când vorbesc despre acest lucru?

Ion Leahu: „În principiu, da, însă în ultimul timp situația s-a schimbat puțin. Au avut loc câteva voiaje la Moscova ale liderilor transnistreni și cel mai înalt nivel la care ei au fost admiși a fost Kozak, dar în rest – unii deputați din Duma de Stat.”

Europa Liberă: Totuși, Dmitri Kozak este vicepremier.

Ion Leahu: „Da, dar el nu hotărăște lucrurile cu care au venit ei. Doar dacă te uiți pe agendă, aceleași probleme care au fost și 10 ani în urmă – capitalul mamelor, accesul la sănătate, adică la sistemul de asigurare rusesc și, practic, cam acestea. Măcar nu se pune întrebarea apostilării diplomelor, ei din nou au scos apostilarea, acum vor super-legalizarea, ceea ce ar însemna recunoașterea acestor instituții în fața Moscovei, în pofida faptului că ei operează cu curriculumul lor, programelor lor, restul ale lor, nici nu se pune întrebarea asta. Înseamnă că ei știu limita, până unde are sens să vorbești cu Moscova. Astăzi, Dodon are prioritate.”

Europa Liberă: Cine și când la modul serios va discuta despre ideea avansată de Igor Dodon că regiunii transnistrene ar trebui să i se ofere o „autonomie puternică”?

Ion Leahu: „Evident că formatul „5+2” este cea mai indicată platformă, dar mie mi se pare că este cazul de a reveni la studierea problemei în cadrul comunității experților și de a demonstra conducerii că orice tentativă de a soluționa problema pe calea discuțiilor, tratativelor cu Krasnoselski este una nu numai că lipsită de perspectivă, dar este una anticonstituțională – liderul regimului rebel nu poate să fie admis la hotărârea problemei teritoriale a Republicii Moldova. El trebuie să fie înlăturat.”

Europa Liberă: Deși partenerii externi au o altă părere, că cei doi rămân a fi Chișinăul și Tiraspolul, care ar trebui să găsească compromisul cum să fie rezolvată această problemă care, iată, de 28 de ani rămâne a fi fără o perspectivă clară de rezolvare.

Ion Leahu: „Străinii de mult au elaborat un principiu de atitudine: „Băieți, voi înțelegeți-vă, iar noi vom susține oricare decizie la care voi veți ajunge în doi”. De ce? Pentru că Chișinăul, din păcate, n-a avut curajul să demonstreze că el îi stăpân, că el asigură și procesul de negocieri, și procesul de asigurare a drepturilor omului etc., etc., etc. Eu nu mai vorbesc despre aceea câți bani au fost băgați aici și nu se vede nici măcar cât e negru sub unghie. Unde e, care e efectul acestor bani?”

Europa Liberă: Câți bani credeți că s-au investit?

Ion Leahu: „Eu cred că mulți, cred că sute de milioane, dar efectul e zero, efectul e de râs. Practic, cel mai mare efect obținut în cadrul negocierilor formatului „5+2” a fost demontarea funicularului dintre Rezina și Râbnița. În rest, semi-decizii și în majoritatea covârșitoare în detrimentul intereselor și ale Moldovei, și ale procesului de negocieri. Fiecare semnare a protocolului sapă mai adânc râpa dintre Tiraspol și Chișinău.”

Vezi comentarii (1)

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG