Linkuri accesibilitate

„Victoria” transnistreană cu trei locuitori: sate devastate de exod (VIDEO)


„Victoria” transnistreană cu trei locuitori
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:07 0:00

Migrația lasă pustii satele din regiunea transnistreană. Povestea satului Pobeda, „Victoria” în traducere din rusă, care mai are doar trei locuitori. Interes foarte scăzut în regiunea transnistreană pentru alegerea unuia dintre cei doi deputați care vor reprezenta alegătorii din stânga Nistrului în Parlamentul de la Chişinău. Asta, după ce la alegerile din februarie secțiile de votare erau luate cu asalt de doritorii de a vota. Se anunță o nouă întâlnire dintre președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski – ce subiecte ar putea fi abordate.

„Victoria” transnistreană cu trei locuitori: sate devastate de exod
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Alegătorii din regiunea transnistreană au manifestat un interes foarte scăzut pentru alegerea unuia dintre cei doi deputați care vor reprezenta locuitorii din stânga Nistrului în Parlamentul de la Chişinău. Pe 20 octombrie au avut loc alegeri repetate în circumscripția 48 pentru stânga Nistrului. Dacă la parlamentarele din 24 februarie secțiile de votare erau luate cu asalt, de data aceasta în toată circumscripția au votat doar 1207 alegători, numărul de alegători fiind de 16 ori mai mic. Iar la cinci dintre secțiile din această circumscripție nu s-a prezentat toată ziua niciun votant. Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a validat vineri mandatele deputaților aleși la scrutinul repetat. Locuitorii din Slobozia, Tiraspol și Bender vor fi reprezentați de exponentul Partidului Socialiștilor, Vitalii Evtodiev, care a fost votat de doar 909 persoane.

Nu s-a prezentat toată ziua niciun votant...

Liderul administrației de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că va avea o nouă întâlnire cu președintele Igor Dodon, pe malul drept al Nistrului, pe 29 octombrie. Krasnoselski le-a spus jurnaliștilor transnistreni că întrevederea va avea loc la reședința prezidențială de la de la Holercani, unde cei doi au mai purtat discuții în martie 2017. Până în prezent, Dodon și Krasnoselski s-au întâlnit de cinci ori. Liderul de la Tiraspol a mai spus că va discuta cu Dodon despre chestiuni umanitare, sociale și economice, multe dintre care ar fi rămas nerezolvate de la întâlnirile precedente.

Vineri la sediul Misiunii OSCE de la Chişinău a avut loc o nouă întâlnire a experților din cadrul grupurilor de lucru pentru probleme sociale și ajutor umanitar. Experții de la Chişinău și Tiraspol au continuat discuțiile pe marginea unui potențial mecanism de întoarcere la locul de trai permanent a copiilor identificați fără ocrotire părintească, anunță un comunicat al Guvernului.

Cu o zi mai devreme, joi, a avut loc și o întâlnire a experților din domeniul bancar. Delegația transnistreană a fost reprezentată de șeful Băncii centrale de la Tiraspol, Vladislav Tîdva. Tiraspolul insistă ca Chişinăul să-i transmită lista tuturor celor 420 de întreprinderi care au conturi deschise în băncile din Republica Moldova și susține că, potrivit informațiilor sale, doar 25 de întreprinderi transnistrene ar lucra prin intermediul băncilor moldovenești. Chişinăul refuză să ofere administrației de la Tiraspol această informație, susținând că nu poate transmite unor terți neautorizați date confidențiale privind clienții băncilor moldovenești.


Administrația de la Tiraspol pune pe seama Chişinăului scăderea cu 5 la sută a producției industriale care se înregistrează în acest an în regiunea transnistreană. Adjunctul șefului departamentului de economie de la Tiraspol, Maria Glușkova, a declarat presei din regiune că un impact negativ asupra producției l-a avut ceea ce administrația separatistă numește „blocarea conturilor întreprinderilor transnistrene de către băncile din Republica Moldova”. Glușkova a spus că producția Uzinei metalurgice de la Râbnița a scăzut în acest an cu 30 la sută. Pe minus a lucrat și industria textilă. „În celelalte domenii se atestă creșteri”, a declarat funcționara. Banca Națională a Moldovei a anunțat că din cauza noilor cerințe internaționale a înăsprit reglementările privind combaterea spălării banilor și că numai 4 companii din Transnistria, dintr-un total de peste 420, au refuzat să se conformeze acestora.

Șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, este citat cu declarația că „blocând conturile întreprinderilor transnistrene Chişinăul creează de fapt probleme Uniunii Europene”, pentru că ar periclita contractele de livrare pe care întreprinderile din stânga Nistrului le au cu partenerii comerciali europeni. Subiectul va fi discutat la reuniunea din Bavaria, Germania, de la începutul lunii noiembrie.

Chişinăul creează de fapt probleme Uniunii Europene...


Subiectul conturilor bancare a fost unul central și la întâlnirea pe care au avut-o vineri la Tiraspol 20 de diplomați din 14 țări ale Uniunii Europene acreditate în Republica Moldova. La întâlnire s-a discutat situația din cadrul procesului de negocieri în formatul 5+2, iar Tiraspolul s-a plâns că Chişinăul nu și-ar respecta angajamentele asumate în cadrul pachetului Berlin plus. Vitali Ignatiev a declarat presei transnistrene că „relațiile dintre Transnistria și Uniunea Europeană sunt pozitive”, punând accent pe comerțul cu spațiul european, care domină în proporție de peste 70 la sută exporturile regiunii transnistrene.

***

Exodul masiv al populației este una din cele mai mari probleme ale Republicii Moldova – în anii independenței țara a pierdut între un sfert și o treime din populație. Oamenii își lasă casele și pleacă în căutarea unui trai decent. Cele mai afectate au fost satele, multe dintre care au rămas cu o mulțime de case abandonate și cu doar câțiva locuitori.

În stânga Nistrului, în regiunea transnistreană, fenomenul pare să fie și mai accentuat, dar date statistice privind exodul din regiune nu există pentru că administrația de la Tiraspol încearcă să prezinte lucrurile într-o lumină mai pozitivă decât este starea reală de lucruri. Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Vasili Kovali, a vizitat unul din satele în care au mai rămas să trăiască… doar trei persoane.

Satul Pobeda, Victorie în traducere, din raionul Grigoriopol, a fost fondat și locuit multă vreme de etnici germani. Pe o hartă din anul 1941satul figurează cu denumirea de Lilentali. Către anul 2000 numărul de locuitori ai satului a scăzut la 79 de persoane, iar acum au mai rămas doar trei.


O parte dintre etnicii germani au plecat din sat încă în timpul celui de al doilea război mondial, dar cei mai mulți au emigrat după ce regiunea separatistă și-a autoproclamat independența și după războiul de pe Nistru din 1992. Treptat, și ultimii locuitori au migrat fie către orașe, fie au plecat în străinătate în căutarea unui loc de muncă și a unui trai decent.

Piotr Nikolaevici este pensionar și, mergând pe ulița cu case înclinate și spații goale în loc de geamuri, își amintește cum arăta satul când era plin de oameni:

„Era un sat foarte simpatic, în fiecare curte locuiau câte două-trei familii, spune Piotr Nikolaevici. Care a plecat în Germania, care prin alte părți, s-au împrăștiat cu toții. Gaze nu avem. Apă avem datorită Sheriff-ului, au curățat și restabilit un puț vechi. Am trei vaci, trei boi, purcelușii tocmai s-au născut, aleargă acolo – de lucru am destul, dorință să fie.”

Una din casele mai îngrijite din sat este locuită de un cuplu – o familie care trăiește din ce crește prin gospodărie și se ocupă și de apicultură.


„Eu aici m-am căsătorit, trăim aici de 25 de ani și m-am obișnuit. E aer curat și e bine. Copiii stau la oraș, avem chiar și un nepot deja. Este puțin probabil ca satul să-și mai revină – nu vrea nimeni să muncească. Noi avem o gospodărie, pământ, vacă, albini, dar în general nimeni nu vrea să vină aici, nimeni nu vrea să ia pământ să-l lucreze. Toți tinerii sunt în oraș. Poate dacă ar fi vreun om de afaceri care să facă vreo întreprindere aici, să construiască ceva, să dea oamenilor de lucru. Pentru că tot ce este deja se dărâmă.”

Nimeni nu vrea să vină să lucreze...


La câțiva pași de la marginea satului începe Ucraina. Hotarul practic nu se vede – doar câțiva stâlpi de frontieră și cam atât. Piotr Nicolaevici spune că îi pare rău de sat, dar că nu crede că acesta își va reveni:

„Îmi pare rău, sigur. Dar nu are cine ne ajuta. Nimeni nu vrea să vină să lucreze. Am propus unora-altora, să ne cooperăm măcar în doi, în trei… Nimeni nu vrea, iar singur nu ai cum să te descurci. Mai pe scurt, satul s-a destrămat…”

Povestea satului Pobeda, Victorie, sat de etnici germani numit așa după înfrângerea Germaniei hitleriste în 1945 nu este singulară – tot mai multe sate în regiunea transnistreană rămân fără locuitori, iar problema este trecută sub tăcere, în timp ce administrația de la Tiraspol raportează creștere economică și crearea de mii de locuri de muncă…

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând ce ar trebui să se facă, în opinia lor, pentru a determina oamenii să nu mai plece în străinătate și, mai ales, pentru a restabili satele rămase pustii.

- Tare îmi pare rău de tineret – foarte mulți specialiști tineri pleacă. Ei trebuie atrași să rămână și cu locuințe, și prin bani mai mulți, ca să aibă din ce trăi, pentru că acum totul este scump - și la magazine, și în piețe. În primul rând trebuie create locuri de muncă, pentru că mulți nu au de lucru, multe familii au copii și au nevoie de bani, iar bani nu sunt. Aici de lucru nu este, sau dacă este atunci salariul este mic.

- Eu m-aș duce cu plăcere la țară. Deși la vârsta mea deja ar fi cam greu. Eu sunt de la țară și îmi plăcea că toți vecinii erau prieteni cu cunoscuți. Satele trebuie amenajate ca să fie comode pentru viață, să existe condiții ca la oraș. Trebuie curățate marginile de drum de bălării și tufișuri – că uneori mergi și nu înțelegi dacă e drumul care duce către centrul satului sau este pe undeva prin câmp.

- În primul rând locurile de muncă țin oamenii să nu plece, și un salariu bun. Chiar și la oraș e greu să menții specialiștii să nu plece – acum se pleacă pentru că salariile sunt mici. Condițiile de viață trebuie să fie demne, să existe locuințe. Multe familii tinere acum nu-și pot permite să-și cumpere o locuință tot din cauza lipsei banilor. Chiar să închiriezi ceva acum este foarte scump. Iar viața la sat poate fi chiar mai scumpă, pentru că trebuie să ai grijă mereu și de casă, de teren.


- Trebuie construite case bune, nu din astea care se dărâmă…

- Nu prea ai ce face în sat. Acolo nu există nimic de lucru, niciun fel de civilizație, există un singur magazin la tot satul, prețurile sunt mari. Internet nu este, telefon doar din ala fix. Iar prețurile sunt mai mari decât în magazinele de la oraș. Acolo sunt puțini oameni, nu ai ce face. Poate doar celor care se ocupă de agricultură să le placă să locuiască acolo. Dacă ar fi să mă mut la sat, aș vrea să fie la fel de frumos ca în oraș. Singurul avantaj acum este că acolo e aer curat.

- Cred că trebuie amenajate niște puncte medicale – medicina la sate este într-o stare jalnică – am văzut la televizor cum arată diferite puncte medicale… Dacă acolo vor fi toate condițiile pentru viață, poate că m-aș muta – internet, o locuință bună, o casă în care să fie și încălzire, și apă caldă, rețea de televiziune, să ai unde cumpăra alimente, să existe grădiniță, școală…

- Nu știu ce trebuie de făcut… Eu le-aș crește oamenilor salariile pentru ca ei să nu plece și le-aș da posibilitatea să câștige bani aici. Dacă oamenii vor avea de lucru, se vor ține de familii. Dar dacă nu vor avea nici de lucru, nici salarii bune ei vor fi nevoiți să plece…

***

Alegătorii din regiunea transnistreană au manifestat un interes foarte scăzut pentru alegerea unuia dintre cei doi deputați care vor reprezenta locuitorii din stânga Nistrului în Parlamentul de la Chişinău. Pe 20 octombrie au avut loc alegeri repetate în circumscripția 48 pentru stânga Nistrului. Câștigătorul alegerilor din 24 februarie, Viorel Melnic, a depus mandatul de parlamentar după ce puterea la Chişinău a fost pierdută de Partidul Democrat.

Alegătorii transnistreni au fost masiv organizați și aduși cu autocarele la votare...

Și dacă la parlamentarele din 24 februarie secțiile de votare erau luate cu asalt, de data aceasta în toată circumscripția au votat doar 1207 alegători, numărul de alegători fiind de 16 ori mai mic. Iar la cinci dintre secțiile din această circumscripție nu s-a prezentat toată ziua niciun votant. Această lipsa de interes confirmă discuțiile din luna februarie, potrivită cărora alegătorii transnistreni au fost masiv organizați și aduși cu autocarele la votare, iar unii dintre ei nu au ezitat să declare presei că au fost plătiți pentru votul lor. Atunci oamenii spuneau că votarea a fost organizată în regiuni diferite de Partidul Democrat, Partidul Șor și de socialiști.

Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a validat vineri mandatele deputaților aleși la scrutinul repetat. Locuitorii din Slobozia, Tiraspol și Bender vor fi reprezentați de exponentul Partidului Socialiștilor, Vitalii Evtodiev, care a fost votat de doar 909 persoane.

***

Vladimir Socor, analistul fundației americane Jamestown, este de părere că inclusiv acest rezultat arată lipsa de interes al alegătorilor transnistreni pentru susținerea unor partide de la Chişinău și crede că în eventualitatea reunificării țării regiunea transnistreană ar crea un partid propriu care să promoveze interesele nomenclaturii de la Tiraspol. Un interviu realizat de Valentina Ursu.

Vladimir Socor: „Dl Dodon nu mai are iluzia că electoratul din Transnistria ar vota pentru partidul dânsului în eventualitatea reunificării țării, nu ar vota pentru dânsul în eventualitatea reunificării țării o Transnistrie controlată de Rusia. Transnistria ar avea propriul ei partid politic într-o Republica Moldova unificată pe hârtie, partid politic al intereselor nomenclaturii Transnistriei, ghidat de la Moscova. Iar Moscova ar avea tot interesul să aibă în Republica Moldova două partide diferite, ruso-centrice, pe care să le manevreze unul contra celuilalt; unul pe malul drept – socialiști, eventual, sau alt partid mare pe malul drept și unul pe malul stâng.”

Europa Liberă: Și viziunea Maiei Sandu referitor la soluționarea problemei transnistrene?


Vladimir Socor: „Maia Sandu încă din luna iulie a acestui an a atras atenția partenerilor occidentali că o soluționare politică a problemei Transnistriei este imposibilă fără transformarea internă a Transnistriei. Potrivit dnei Maia Sadu, transformarea internă a Transnistriei este o cerință preliminară a oricărei rezolvări politice, este o condiționare.

Ce înseamnă transformarea internă a Transnistriei? Nu reducem această transformare la termenul simplist democratizare. Democratizarea e numai o componentă și poate nu chiar cea primordială. Componentele primordiale sunt: demilitarizarea, controlul eficient al segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, stârpirea contrabandei, stârpirea completă a corupției, dezoligarhizarea Transnistriei, așa cum are loc pe malul drept; pe malul stâng încă nici n-a început.

Deci, toate acestea sunt numai premisele unei transformări interne a Transnistriei și nu trebuie să limităm această cerință la democratizare. De ce? Pentru că, iată, anumite guverne occidentale propun să organizeze niște alegeri hocus pocus, tam-nisam în Donbasul Ucrainei și să-l declare peste noapte democratic. Cineva poate să ne servească această rețetă pentru Transnistria. Iată, organizăm alegeri peste noapte în Transnistria și calificăm Transnistria pentru un statut special într-o Moldovă democrată și reformată. Nu, democratizarea politică va veni abia după celelalte elemente ale transformării interne a Transnistriei. De aceea, Maia Sandu are perfectă dreptate să ceară transformarea internă a Transnistriei ca premisă a oricărei soluționări și să ceară încetarea „pașilor mici”, așa-zișilor.

Dna Maia Sandu a declarat clar: „Nu putem continua „pașii mici” atâta timp cât nu știm direcția în care ne conduc «pașii mici».” Și, într-adevăr, OSCE sau nu știe direcția în care ne duc „pașii mici”, sau o știe și dl Claus Neukirch a spus acum câteva zile că „«pașii mici» sunt elementele constitutive ale viitorului statut special”. Atunci, nu avem nevoie de «pașii mici».”

Europa Liberă: Maia Sandu insistă ca armata rusă să fie evacuată, Igor Dodon e mai rezervat atunci când trebuie să ceară Rusiei ca armata să se retragă din stânga Nistrului.

Nu trebuie să limităm această cerință la democratizare...

Vladimir Socor: „Da, dl Dodon a acceptat logica Rusiei, potrivit căreia soluționarea politică trebuie să aibă prioritate, iar abia după aceea s-ar retrage trupele rusești. Aceasta este logica Rusiei de mulți ani încoace. A acceptat-o și dl Dodon în discursul său de la Organizația Națiunilor Unite.”

Europa Liberă: A acceptat-o în defavoarea Republicii Moldova?

Vladimir Socor: „Da, în defavoarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și ce va urma?

Vladimir Socor: „Va urma aproape cu siguranță, cred eu, o revizuire a poziției dlui Dodon ca parte a acelei transformări a dlui Dodon într-un politician de tip normal, convențional. Dl Dodon a renunțat la fosta sa carte de vizită cu care s-a prezentat la început în calitate de președinte, cartea lui de vizită era rezolvarea problemei Transnistriei și intrăm în istorie cu rezolvarea problemei Transnistriei și reîntregirea țării. Reîntregirea țării este un obiectiv foarte bun. Eu sunt totalmente pentru reîntregirea țării. E vorba despre condițiile în care se face reîntregirea țării.

Dl Dodon, transformându-se într-un politician normal, de tip convențional, a renunțat la cartea de vizită a reunificării cu Transnistria. Dânsul spune: „Nu ridicăm acum problema rezolvării politice, deoarece riscăm să scindăm coaliția, nu vrem să scindăm coaliția, rezolvarea problemei Transnistriei va avea loc într-o altă etapă, într-o etapă ulterioară.” Iar dl Dodon dorește să fie reales în mod liniștit pentru un al doilea termen prezidențial, dorește să aibă liniște, continuitate, predictibilitate.”

***

Vadim Krasnoselski a declarat la Tiraspol că va avea o nouă întâlnire cu președintele Igor Dodon, pe malul drept al Nistrului, pe 29 octombrie. Krasnoselski le-a spus jurnaliștilor transnistreni că întrevederea va avea loc la reședința prezidențială de la de la Holercani, unde cei doi au mai purtat discuții în marte 2017. Până în prezent, Dodon și Krasnoselski s-au întâlnit de cinci ori.

Liderul de la Tiraspol a mai spus, potrivit serviciului său de presă, că va discuta cu Dodon despre chestiuni umanitare, sociale și economice, multe dintre care ar fi rămas nerezolvate de la întâlnirile precedente. „Este vorba despre chestiuni bancare, telecomunicații, închiderea dosarelor penale motivate politic, transporturi și comunicații internaționale, exporturi și importuri, și multe altele”, a spus liderul administrației separatiste, adăugând că Tiraspolul ar fi dispus să examineze și „chestiunile suplimentare pe care le va propune partea moldoveană”.

Ce subiecte consideră Chişinăul prioritare în discuția cu Tiraspolul? O discuție a Valentinei Ursu cu șeful Biroului politici de reintegrare de la Chișinău, Alexandru Flenchea.

Alexandru Flenchea: „Una din chestiunile care trebuie să fie discutată prioritar este respectarea drepturilor omului. Nu știu dacă formatul „5+2” este neapărat singura platformă în care trebuie să fie discutat acest subiect, dar vorbind de un spectru mai larg de probleme, e vorba și de cazuri individuale, concrete de încălcare a drepturilor anumitor cetățeni, dar e vorba și de niște fenomene sistemice, care creează dificultăți oamenilor, care le îngrădesc anumite drepturi de bază, drepturi civile și pentru înlăturarea acestor probleme, eventual ar fi nevoie și de intervenții de ordin legislativ sau acțiuni coordonate între Chișinău și Tiraspol.

Referindu-mă la problemele sistemice, doar un aspect din mai multe aș evidenția pentru a exemplifica care este natura acestor probleme – documentarea cetățenilor. Deci, copii născuți în zona transnistreană, în stânga Nistrului, după ’92 sau chiar și până la ’92, care au fost copii orfani. Deseori apar situații când asemenea cetățeni de-ai noștri nu pot fi documentați din diferite motive concrete, dar finalul de bază și problema care este e că nu pot fi emise acte legale, pentru că nu poate fi stabilită identitatea acestor oameni.

Deci, efectiv avem situații în care cetățeni de-ai noștri nu pot beneficia nu doar de dreptul la libera circulație, deci de a-și obține un pașaport, un document de călătorie cu care să călătorească peste hotare, nu pot beneficia, de fapt, de niciun drept de care beneficiază un oarecare alt cetățean al Republicii Moldova cu actele în regulă. Anumiți pași s-au făcut în trecutul recent, chiar anul trecut au fost operate modificări legislative care să permită eliberarea actelor de stare civilă pentru locuitorii din zonă și această acțiune a venit ca reacție la o cerere mare care exista în zonă, pentru ca oamenii să-și poată legaliza căsătoriile, nașterile, alte acte și evenimente importante din viața lor.”

Europa Liberă: E foarte greu ca un cetățean din stânga Nistrului să obțină dreptate când vine vorba despre încălcarea drepturilor omului, pentru că, de facto, Republica Moldova nu poate să controleze acest teritoriu autoproclamat. Promo-LEX se ocupă îndeaproape de încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului, zeci de cazuri au ajuns la CEDO, în multe privințe Curtea Europeană pentru drepturile omului a anunțat verdictul. Cine plătește despăgubiri? Se plătesc aceste despăgubiri? Deseori Republica Moldova poartă răspundere?


Alexandru Flenchea: „Da, Republica Moldova și Federația Rusă în toate aceste dosare ajunse la CEDO, în baza precedentului „cazul Ilașcu și alții împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse”, aceste două țări se fac responsabile și urmează să plătească despăgubiri persoanelor care au avut de suferit.”

Europa Liberă: Revenim la subiectele care sunt și urmează să mai fie discutate în formatul „5+2”. În ultimul timp aud insistent din partea Tiraspolului prin vocea dlui Krasnoselski că ar fi nevoie să fie puse în discuție problemele interacțiunii bancare. Ce vor cei de la Tiraspol și ce le poate oferi Republica Moldova?

Alexandru Flenchea: „Există și un document semnat încă în 1995 de președintele Mircea Snegur și liderul transnistrean de atunci, Igor Smirnov. E un document scurt, stabilește niște principii de bază și printre primele puncte acolo se enumeră libera circulație a leului pe tot teritoriul țării. Și credem că soluționarea problemelor de funcționare a sistemului financiar-bancar pe tot teritoriul țării probabil ar putea începe cu reevaluarea și reexaminarea acestui document, pe punerea în discuție a prevederilor lui.”

Europa Liberă: Tot dl Krasnoselski zicea că ar fi interesat să aibă o întrevedere și cu șefa Guvernului, Maia Sandu. E posibil acest lucru?

Alexandru Flenchea: „Depinde de prim-ministra Maia Sandu și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. În general, tot ceea ce am spus despre o eventuală întâlnire a președintelui Dodon cu Vadim Krasnoselski este valabil și pentru o asemenea posibilă întâlnire a premierului cu liderul de acolo. Vorbim de lideri politici, vorbim de decidenți politici, care au un mandat aici, la Chișinău, și au o viziune, au și un sprijin și au și o agendă.”

Europa Liberă: Această îngrijorare că politica „pașilor mici” duce la cedări mari în favoarea Tiraspolului are dreptul la viață, e chiar așa cum cred cei care spun că s-ar putea să se ajungă la transnistrizarea Republicii Moldova, dacă Chișinăul va rămâne și pe viitor tot atât de gata să facă cedări?

„Pași mici”, deci, implicit se presupune ceva mărunt, neînsemnat...

Alexandru Flenchea: „Eu niciodată n-am utilizat sintagma „pași mici”. Mai mult decât atât, nu-mi place. Și am spus-o deschis tuturor interlocutorilor cu care am avut ocazia să discut acest subiect. „Pași mici”, deci, implicit se presupune ceva mărunt, neînsemnat și atunci foarte greu îți vine cumva să-ți promovezi cauza și obiectivele, pentru că se creează o falsă iluzie că prin definiție ar fi ceva neimportant.

Repet, e o formulă cât se poate de nereușită, apropo, pusă în circulație în spațiul public de către liderii transnistreni sau de predecesorul actualului lider și nu știu de ce cu atâta entuziasm a fost preluată de mai multă lume de la Chișinău. Pentru că ceea ce s-a realizat în ultimii ani după lansarea în spațiul public a acestei noțiuni mai puțin reușite, de fapt, s-a făcut mult mai mult. Pentru că sunt subiecte din acest pachet „Berlin plus” pe care s-au înregistrat progrese inclusiv pe teren – s-a îmbunătățit situația în anumite domenii și sfere, dar nu a fost neapărat pentru toate atins obiectivul final, deci a fost ameliorată situația școlilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului…”

Europa Liberă: Și toate cele opt instituții au început anul școlar în condiții bune?

Alexandru Flenchea: „Da, conform informațiilor, la toate aceste școli a sunat clopoțelul, copiii și-au început anul școlar, careul solemn a început exact la fel cum a fost el și în oarecare școală din dreapta Nistrului. Problema școlilor nu a fost soluționată definitiv, mai sunt deficiențe, dar ceea ce s-a reușit prin semnarea deciziei protocolare atunci, în noiembrie 2017, este prevenirea crizei și crearea unui cadru cât de cât previzibil pentru funcționarea acestor școli. Problemele rămân pentru alte trei școli care nu și-au recăpătat încă sediile. E o problemă istorică, pentru care se lucrează. Același lucru se referă și la redeschiderea podului de la Gura Bâcului. E un element important pentru comerț, pentru tot...”


Europa Liberă: În altă ordine de idei, despre propunerea ministrului rus al Apărării, Șoigu, care a vizitat Republica Moldova privind o posibilă reluare a procesului de casare a munițiilor stocate în regiunea transnistreană, ce ne puteți spune? Și iarăși o să-l citez pe Krasnoselski, care a insistat că distrugerea munițiilor de la Cobasna este o chestiune care privește strict Tiraspolul și Federația Rusă, fără implicarea Republicii Moldova.

Alexandru Flenchea: „Declarația făcută de ministrul rus al Apărării nu a fost una făcută în nume propriu, Șoigu nu a vorbit în nume propriu și de această părere pare să fie și consilierul președintelui american pentru securitate, John Bolton, care la fel, sunt convins, nu a vorbit în nume propriu când a luat act de această declarație, de această propunere și a spus că SUA o examinează atent și din capul locului a zis-o că SUA sunt gata să coopereze cu Rusia în vederea realizării acestui obiectiv, inclusiv prin sprijin financiar și tehnic.”

Europa Liberă: Acest proces a început, dar a fost stopat pe motive politice. Credeți că intenția aceasta chiar are sorți de izbândă și se va putea distruge o bună parte din armamentul stocat acolo și care are termenul expirat?

Alexandru Flenchea: „Obiectivul final este ca acolo să nu mai fie muniții străine, fie prin distrugere sau retragere, o combinație dintre cele două, deci vorbim nu despre o parte, dar de retragerea și distrugerea completă a arsenalului străin.

A fost făcută o declarație publică, cum am spus, în mod absolut evident nu în nume propriu, tratată la modul cel mai serios de partenerii noștri americani și, respectiv, tratată serios și de Republica Moldova. E o oportunitate care trebuie explorată, pentru că, dacă nu încerci – nu obții nimic!”

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG