Când Rahmat va pleca în Rusia în luna august, nu va lua cu el doar bagajele.
Muncitorul din Tadjikistan își va aduce și cei doi copii – în vârstă de 7 și 9 ani – care și-au petrecut ultimele luni pregătindu-se pentru noul an școlar din Rusia.
„Soția mea a angajat un profesor din satul nostru pentru a le da meditații copiilor, iar aceștia au urmărit și emisiuni la televiziunea rusă pentru a-și îmbunătăți cunoștințele lingvistice înainte de mutare”, a spus Rahmat, care nu și-a dezvăluit numele complet.
Pentru a se înscrie la o școală din Rusia, copiii lui Rahmat trebuie să promoveze un test riguros de limbă.
„Am rezidență permanentă în Rusia și vreau să-mi aduc familia să locuiască alături de mine. Dar îmi fac griji că, dacă copiii mei nu vor promova examenul, va trebui să-i duc înapoi acasă [în Tadjikistan] să locuiască cu bunicii lor”, a declarat Rahmat pentru RFE/RL.
Preocupările lui Rahmat reflectă obstacolele cu care se confruntă o parte dintre milioanele de cetățeni din Asia Centrală care lucrează în Rusia.
În aprilie 2025, Rusia a impus noi reguli, mai stricte, pentru admiterea copiilor migranților în școlile rusești, inclusiv promovarea unui test lingvistic obligatoriu și dovedirea statutului lor legal.
Impactul a fost imediat. În anul școlar 2025-2026, numărul copiilor străini care învățau în școlile rusești a scăzut cu aproximativ 44.000, potrivit datelor Ministerului Educației din Rusia.
Copiii din Asia Centrală au cea mai mare pondere între elevii străini din școlile rusești. În anul școlar trecut, aproximativ 48.000 de elevi proveneau din Tadjikistan, 22.000 din Uzbekistan și 19.000 din Kârgâzstan.
În ansamblu, numărul elevilor din Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan a scăzut cu 27% într-un an, de la 122.000 la 89.000, potrivit datelor guvernului rus.
Milioane de cetățeni din aceste țări trăiesc și lucrează în Rusia – principala destinație a migranților din Asia Centrală de zeci de ani – din cauza lipsei locurilor de muncă și a oportunităților din țările lor de origine.
Autoritățile ruse au declarat că regulile mai stricte aplicate copiilor migranților au scopul de a asigura că elevii pot urmări cursurile și se pot integra în școli. Însă organizațiile pentru drepturile omului și experții în educație susțin că testele de limbă și cerințele privind documentația înseamnă, în ultimă instanță, că mulți copii nu au acces la educație.
Această măsură a separat, de asemenea, mii de copii de părinții lor care au plecat în Rusia pentru a munci, lăsându-i pe cei mici să locuiască cu rudele din țara de origine.
Reglementările mai stricte au fost adoptate pe fondul intensificării represiunii din partea Rusiei împotriva migranților din Asia Centrală, care se confruntă cu hărțuire, presiuni legale și violență din ce în ce mai intense.
Atacurile și discriminarea împotriva migranților s-au intensificat după ce gruparea extremistă „Statul Islamic-Khorasan” a atacat o sală de concerte de la marginea Moscovei în martie 2024, ucigând aproape 150 de persoane. Mai mulți cetățeni tadjici au fost arestați pentru presupusa lor implicare în atac.
Repercusiuni pe plan intern
La începutul acestui an, ministrul tădjic al Educației, Rahim Saidzoda, a declarat că aproximativ 9.000 de copii s-au întors din Rusia după ce nu au reușit să se înscrie la școală. El a adăugat că unii au rămas luni întregi fără să meargă la școală, după repatriere.
Întoarcerea copiilor a exercitat, de asemenea, presiune asupra sistemului școlar din Tădjikistan.
Anvar, un părinte din orașul Bohtar, situat în sudul țării, a spus că fiica sa i-a semnalat supraaglomerarea la școala ei în ultimul an școlar. În loc să împartă banca cu un singur coleg de clasă, ea a fost așezată alături de alți doi copii.
„Când am întrebat-o pe învățătoare ce s-a întâmplat, mi-a spus că mai mulți copii s-au întors din Rusia și că, brusc, nu mai era suficient spațiu pentru toți”, a spus Anvar. „Mi-a spus că se lucrează la rezolvarea problemei.”
O profesoară din provincia Sughd din Tadjikistan a declarat pentru RFE/RL pe 27 iulie că întoarcerea copiilor a marcat o schimbare de situație.
„Până în 2025, aveam problema opusă. Prea mulți copii plecau în Rusia și a trebuit să închidem sau să fuzionăm unele clase”, a spus profesoara, care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizată să vorbească cu mass-media. „Dar anul acesta, pentru prima dată, am văzut un număr semnificativ de copii care se întorc.”
Ea a spus că școlile locale au suficiente săli de clasă și profesori pentru a-i primi pe copiii care se întorc, dar cea mai mare problemă o reprezintă întreruperea educației lor.
Familiile din Kârgâzstan se confruntă cu o incertitudine similară.
Ministerul Educației nu a dezvăluit numărul copiilor din Kârgâzstan care s-au întors din Rusia în ultimul an, după ce nu au reușit să se înscrie la școală. Totuși, ministerul a declarat pentru RFE/RL, pe 28 iulie, că peste 140.000 de copii frecventează în prezent școala în Kârgâzstan, în timp ce părinții lor lucrează în străinătate.
Guvernul a aprobat recent un program pe cinci ani menit să-i atragă înapoi în țara natală pe cetățenii care lucrează în străinătate, program care include sprijin pentru angajare, formare profesională și asistență socială.
Kârgâzstanul dezvoltă, de asemenea, alternative pentru copiii care nu pot frecventa școala în persoană. Școala online de stat „Tunguch” a fost lansată ca proiect-pilot în 2025 și este deschisă copiilor care locuiesc în străinătate. Aproximativ 2.540 de elevi s-au înscris în anul școlar 2025-2026.
Pentru familii precum cea a lui Rahmat, însă, Rusia rămâne destinația preferată, în ciuda incertitudinii.
„Da, există multe provocări în Rusia, dar nu avem alternative mai bune acasă”, a spus el.
Serviciile RFE/RL din Tadjikistan și Kârgâzstan au contribuit la realizarea acestui reportaj.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te