Aygul, mamă cu trei copii din Kârgâzstan, face parte din sutele de familii din Asia Centrală care se întorc acasă după ce au încercat să-și înscrie copiii la școli rusești. La sfârșitul anului trecut, ea și soțul ei s-au mutat într-un apartament cu o cameră în Bișkek, luându-și copiii cu ei.
Întoarcerea familiei a fost determinată în mare parte de noile reguli rusești care impun copiilor migranților să promoveze un test de limbă rusă pentru a putea frecventa școala, iar părinților, să dovedească înregistrarea legală.
Mulți copii care îndeplineau aceste cerințe au fost totuși refuzați la înscriere. O altă mamă din Kârgâzstan a povestit că și-a dus fiicele la școală în Rusia după ce una dintre ele a promovat examenul necesar.
„Am cumpărat haine și tot ce era necesar. Am cumpărat flori”, a spus ea. „Eu și soțul meu le-am dus la școală. Nici măcar nu ne-au lăsat să trecem de poartă. «Nu mai sunt locuri», au spus. Fiicele mele stăteau acolo în tăcere. Am înțeles că nu era țara noastră.”
Mii de copii fără săli de clasă
Chiar și înaintea noii legi, copiii migranților se confruntau cu dificultăți în a frecventa școala.
Rahat Sheraly, un activist kirghiz, a spus că unii copii din Rusia nu mai merg la școală de doi-trei ani.
„Chiar dacă un copil îndeplinește toate cerințele legale, școlile refuză adesea înscrierea”, a spus el. „Este vorba în primul rând de discriminare și xenofobie. Unele școli limitează numărul de elevi străini pe clasă. Aceasta este o încălcare gravă a drepturilor omului.”
Alte grupuri pentru drepturile omului au criticat, de asemenea, testul obligatoriu de limbă rusă, descriindu-l ca parte a unei represiuni mai ample a Kremlinului împotriva migranților, pe fondul creșterii xenofobiei.
Un raport recent al Human Rights Watch a subliniat că „prin utilizarea competențelor lingvistice ca mecanism de excludere pentru a refuza copiilor migranți accesul la educație, autoritățile ruse îi privează pe acești copii și de beneficiile economice și de sănătate pe care le oferă educația”.
Școala online Tunguch din Kârgâzstan, lansată în martie 2025, ajută o parte dintre copiii neprimiți la școlile ruse. Concepută inițial pentru copiii din Kârgâzstan care nu puteau frecventa cursurile în persoană, aceasta servește acum celor afectați de noile reguli lingvistice și de înregistrare ale Rusiei.
„În prezent, 884 de copii din Rusia sunt înscriși și studiază online cu noi. Noi îi monitorizăm de aici”, a declarat directoarea Tunguch, Aisuluu Zhamangulova.
În Kârgâzstan, autoritățile nu au publicat cifre oficiale privind numărul copiilor care s-au întors după ce au picat testul lingvistic obligatoriu din Rusia. Estimările sugerează că numărul total al copiilor afectați este mult mai mare decât cei 884 înscriși la Tunguch, evidențiind amploarea decalajului educațional care trebuie încă abordat.
Impactul regional
În septembrie 2025, autoritățile educaționale ruse au raportat că doar aproximativ 19% dintre copiii migranți care îndeplineau cerințele de documentare și testare au putut să se înscrie în școlile publice ruse, ceea ce înseamnă că peste 80% nu au putut să înceapă școala în conformitate cu noile reguli.
Majoritatea familiilor afectate provin din cele trei cele mai mari comunități din Asia Centrală trăitoare în Rusia: aproximativ 1,7 milioane de uzbeci, 1,2 milioane de tadjici și aproximativ 300.000 de cetățeni kirghizi.
În Asia Centrală, impactul variază: unele guverne urmăresc îndeaproape copiii care se întorc, în timp ce altele furnizează puține date publice sau sprijin.
În Tadjikistan, oficialii au confirmat că peste 9.000 de copii s-au întors după ce au fost excluși din școlile rusești, creând nu numai lacune educaționale, ci și provocări sociale mai ample.
În cadrul unei conferințe de presă recente, Suhaili Qodiri, șeful departamentului de protecție a copilului din cadrul Oficiului Ombudsmanului pentru Drepturile Omului din Tadjikistan, a declarat că datele pe care le primește biroul său sunt „foarte alarmante”.
„În toate contactele noastre cu partea rusă, le reamintim obligațiile în temeiul Convenției privind drepturile copilului”, a spus el. „O altă problemă care rămâne în afara controlului nostru este separarea copiilor de familiile lor. Din păcate, copiii care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ sunt mai susceptibili să se întoarcă în această țară. În consecință, crește și probabilitatea ca părinții să se întoarcă. Din cauza lipsei locurilor de muncă, apar astfel anumite probleme sociale.”
În Uzbekistan, există puține discuții publice despre copiii excluși.
„Nu există informații sau discuții publice despre copiii care au fost expulzați din școlile rusești”, a spus expertul în educație Komiljon Jalilov. „Un posibil motiv este că guvernul nu dorește să abordeze public o temă care ar putea genera controverse în societate cu privire la Rusia.”
Unii educatori și activiști din Uzbekistan au propus o platformă online, similară cu cea care funcționează în Kârgâzstan, care ar permite copiilor din străinătate să continue să învețe virtual. Însă inițiativa nu a primit deocamdată sprijin oficial.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te