Linkuri accesibilitate

Relaţiile moldo-ucrainene, la finalul mandatului lui Poroşenko


Petro Poroşenko şi Pavel Filip, inaugurând postul vamal comun Palanca-Maiaki-Udobnoe. 28 decembrie 2018

Nu se ştie ce a contat mai mult – presupusele legături bune între Poroşenko şi Plahotniuc sau faptul că odată cu războiul din estul țării, Ucraina a privit cu alţi ochi la conflictul transnistrean.

Duminică are loc turul de balotaj în alegerile prezidențiale din Ucraina, iar potrivit ultimelor sondaje de opinie, actorul Volodimi Zelenski conduce detașat, cu peste 57% din intențiile de vot, în fața președintelui Petro Poroșenko. Cinci ani de preşedinţie Poroşenko în Ucraina au însemnat fără îndoială o încălzire vizibilă a relaţiei dintre Kiev şi Chişinău şi câteva decizii importante pentru reglementarea transnistreană, cum ar fi instituirea unui control mai riguros pe frontiera administrativă moldo-ucraineană. Nu se ştie ce a contat mai mult – presupusele legături bune între cei doi oligarhi Petro Poroşenko şi Vlad Plahotniuc sau faptul că odată cu războiul din estul țării, Ucraina a privit cu alţi ochi la conflictul transnistrean. Ar putea urma o nouă schimbare, după alegerile prezidențiale, de duminică?

Relaţiile moldo-ucrainene, la finalul mandatului lui Poreşenko
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:40 0:00
Link direct

Schimbarea ar putea interveni doar dacă după aceste alegeri, urmate la câteva luni şi de parlamentare, situaţia în Ucraina s-ar destabiliza într-atât încât să determine Rusia la noi acţiuni de extindere a influenţei sale asupra teritoriului statului vecin. De această părere este analistul Viorel Cibotaru, în trecut ministru al apărării şi lider de partid la Chişinău.

Viorel Cibotaru
Viorel Cibotaru

„Planurile privind Malorosia şi planurile de creare a unei republici Basarabia de Sud rămân în vigoare la Kremlin. Deci, rămân în vigoare şi riscurile la adresa Republicii Moldova. Acum, imaginaţi-vă o Ucraină în criză politică şi o insurgenţă a Rusiei în regiunea Odesa. Asta va crea nişte riscuri absolut evidente pentru securitatea R. Moldova.”

Proaspăt reîntors de la un forum de securitate de la Kiev, Viorel Cibotaru trece în revistă câteva scenarii post-electorale foarte posibile în cazul izbânzii lui Volodimir Zelenski în prezidenţialele de duminică. Primul, dar cel mai puţin probabil, ar fi o înţelegere rapidă între clanurile oligarhice ucrainene. Iată însă care ar fi varianta cea mai proastă pentru perspectiva relaţiilor moldo-ucrainene şi, implicit, a evoluţiilor ulterioare din reglementarea transnistreană, după părerea analistului.

„Lupta aceasta între oligarhi ar putea reizbucni şi vor fi conflicte, vor fi lucruri incerte, va fi o mişcare browniană a partidelor şi partiduţelor ucrainene care vor căuta să-şi găsească o nişă în acea nouă situaţie.”

Expertul Viorel Cibotaru sugerează, totuşi, că, dacă ar fi să-şi facă îngrijorări în legătură cu Rusia, moldovenii ar trebui să se uite cu atenţie mai degrabă la propriile evoluţii politice decât la cele din Ucraina.

Principala primejdie vine acum nemijlocit de la Putin, care s-a aşezat la masa negocierilor dintre partidele de la Chilşinău...

„Principala primejdie vine acum nemijlocit de la Putin, care s-a aşezat la masa negocierilor dintre partidele de la Chişinău şi face presiuni asupra PD ca să accepte preţul participării Partidului Socialiştilor la o posibilă alianţă cu PD. Preţul a fost anunţat de către dl Dodon - mecanisme de federalizare a R. Moldova şi instituirea unui mecanism de garantare a principiului de neutralitate, care, de fapt, trebuie înţeles ca o renunţare a R. Moldova la cooperarea cu România şi NATO.”

Începând cu 2014, pe segmentul transnistrean al frontierei estice a Republicii Moldova au fost instalate, cu ajutorul Kievului, mai multe puncte de control comun, aceasta fiind şi cea mai importantă înţelegere la care au au ajuns Chişinăul şi administraţia Poroşenko pe un subiect nesoluţionat în ultimii 20 de ani.

Mulţi analişti cred că Ucraina, care a ajuns să simtă pe propria piele pericolul agresiunii ruse, a acceptat în sfârşit să sprijine Chişinăul în dorinţa lui de a-şi controla frontiera estică, dar au existat şi dintre cei care au invocat relaţiile neformale dintre liderii de la Chişinău şi Kiev, Vlad Plahotniuc şi Petro Poroşenko, ca factor determinant al apropierii celor două capitale. Singurul subiect mai important de dispută care rămăsese nesoluţionat era cel al construcţiei de către Ucraina a șase hidrocentrale noi pe râul Nistru, dar cu câteva zile înainte de ultimul tur al prezidenţialelor ucrainene Kievul a anunţat că şi-a amânat intenţia privită cu multă îngrijorare de la Chişinău.

XS
SM
MD
LG