Linkuri accesibilitate

Relațiile „cordiale” Moldova - Belarus și proiectul Arena Chișinău


Arcul de triumf de la Chișinău.
Arcul de triumf de la Chișinău.

Retrospectiva săptămânii politice moldovenești.

Republica Moldova își armonizează legile și politicile la cele ale Uniunii Europene, dar vizita de săptămâna aceasta, la Chișinău, a președintelui belarus Alexandr Lukașenka a arătat limita până unde este pregătit să meargă guvernul moldovean. Chiar în clipele în care Parlamentul European adopta noi critici la adresa lui Lukașenka, semnalând noi abuzuri împotriva presei independente și oponenților, premierul Pavel Filip îi aducea liderului belarus felurite mulțumiri, în fața presei, fără să spună un cuvânt despre drepturile omului. Este una din temele retrospectivei săptămânii alcătuită astăzi de Tamara Grejdeanu:

Șeful cabinetului de miniștri, Pavel Filip a remarcat „relațiile cordiale dintre Republica Moldova și Belarus”, exprimând recunoștință liderului de la Minsk, pentru că urmare a embargoului impus de Federația Rusă, Belarus a devenit o piață de desfacere importantă pentru produsele moldovenești, a precizat premierul Filip. Comentatorul politic Igor Volnițchi crede însă că poziția autorităților de la Chișinău vorbește despre o dualitate a guvernării care se declară pro europeană:

„Cum se mai spune în popor, au procedat ca și vițelul care a vrut să sugă concomitent de la două vaci. Președintele belarus Lukașenka a venit aici cu declarații destul de optimiste, cu propuneri concrete de proiecte investiționale și cu niște daruri, și evident că într-un an electoral pentru guvern astfel de gesturi contează, și ar fi vrut undeva să se asocieze cu ele. De aceea au și avut atitudinea pe care au avut-o. Însă ministrul agriculturii a refuzat să participe la acea acțiune de la Porumbeni, unde a fost prezent președintele Dodon, dar și președintele Lukașenka. Prin urmare, iată că se transmite un mesaj dublu. Guvernul, per ansamblu, parcă salută și e ok cu această vizită a președintelui belarus, iar unii membri ai guvernului își iau unele acțiuni pe cont propriu, care probabil sunt ulterior prezentate sub o anumită formă, cu un anumit mesaj partenerilor europeni.”

Iată cum explică Igor Volnițchi lipsa unor aprecieri din partea guvernării de la Chișinău, legate de eticheta de dictator ce i se atribuie frecvent liderului de la Minsk:

„Nu se știe încă unde este mai multă dictatură, în Republica Moldova sau în Belarus. Avem acele devieri constatate de experții internaționali în comportamentul președintelui Lukașenka, dar el, cel puțin, se află la putere după niște alegeri. Contestate, așa cum au fost ele, dar au fost totuși niște alegeri. În Republica Moldova avem la putere o formațiune care s-a plasat pe locul patru în preferințele alegătorului la precedentul scrutin parlamentar. Mai mult decât atât, a însumat mai puțin de o cincime din numărul de mandate în parlamentul Republicii Moldova. Și iată că ignorând în totalitate voința exprimată de alegători, acest partid continuă să dețină în totalitate puterea. Deci unde e mai multă sfidare a democrației?!”

Presa de la Chișinău a tratat cu interes și discuțiile legate de proiectul democraților Arena Chișinău, mai ales după ce președintele Igor Dodon a promulgat legea care se referă la construcția complexului sportiv. Nicolai Paholnițchi, jurnalist de la portalul News Maker consideră că acest proiect, care a fost promovat în lipsa unor dezbateri publice, dar pentru care se vor acorda bani publici, este învăluit de neclarități:

„Proiectul „Arena Chișinău” care a fost prezentat de democrați ca fiind unul grandios și necesar, ridică la această etapă multe semne de întrebare. Putem să ne întrebăm de ce derulează cu o asemenea rapiditate, or la mijlocul lunii martie a fost prezentat, tot atunci a ajuns și proiectul de lege în parlament și a trecut ușor de cele doua lecturi în parlament. Totodată, se indică că pentru construcția arenei este nevoie de 10 ari, dar legiuitorii au îngăduit să se ofere de 10 ori mai mult pământ. Și nu există deocamdată nici o explicație clară, de ce s-a întâmplat acest lucru. Este evident că asemenea proiecte nu apar de nicăieri, fără a exista interesul cuiva.”

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG