În centrul acestei dinamici complicate se află recentele decizii luate de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a blocat, în ultimul moment, vizita ministrului apărării, Yoav Gallant, în Statele Unite. Această vizită era planificată să faciliteze coordonarea cu autoritățile americane în legătură cu un posibil atac de represalii al Israelului împotriva Iranului.
Pentru mulți observatori, decizia lui Netanyahu de a amâna vizita lui Gallant este un semnal clar al tensiunilor tot mai evidente dintre acesta și ministrul său al apărării. În trecut, Netanyahu a încercat de două ori să-l demită pe Gallant, ceea ce arată un nivel ridicat de neîncredere și de fricțiuni politice interne.
Aceste tensiuni în cadrul guvernului israelian sunt amplificate de frustrarea administrației Biden legată de ceea ce consideră lipsă de transparență și cooperare din partea Israelului. Reacțiile administrației americane sunt deopotrivă prudente și critice.
Oficialii americani au exprimat dezamăgire față de decizia unilaterală a lui Netanyahu de a amâna vizita lui Gallant, mai ales că vizita fusese deja coordonată și planificată cu Pentagonul. Această mișcare a fost interpretată la Washington ca o dovadă a neîncrederii premierului israelian față de angajamentele și parteneriatele sale cu Statele Unite, asta în condițiile în care, cu prețuri politice, președintele Biden s-a pronunțat și a acționat ferm în sprijinul Israelului, de-a lungul mandatului său.
De asemenea, decizia lui Netanyahu provoacă îngrijorare în cercurile diplomatice și militare americane, deoarece coincide cu momente critice în care coordonarea strânsă între cele două țări este esențială pentru a răspunde atacurilor recente ale Iranului asupra Israelului.
Washingtonul, deși susține în mod tradițional dreptul Israelului de a se apăra, insistă ca reacția să fie calibrată proportional pentru a evita escaladarea conflictului.
Mai întâi la cel mai înalt nivel, apoi mai vedem
Amânarea vizitei lui Gallant a fost justificată de dorința lui Netanyahu de a avea o discuție directă cu președintele Biden înainte de a lua o decizie finală cu privire la răspunsul militar împotriva Iranului.
Netanyahu pare să insiste că orice acțiune israeliană trebuie discutată mai întâi la cel mai înalt nivel politic, înainte de a fi angajată în discuții tehnice sau operaționale cu oficialii americani. Această poziție subliniază nu doar neîncrederea față de Gallant, dar și o anumită nesiguranță cu privire la sprijinul american în cazul unei escaladări a conflictului cu Iranul.
Netanyahu dorește să se asigure că are un sprijin solid din partea administrației Biden înainte de a lansa orice atac care ar putea avea consecințe regionale majore.
Această strategie are și un aspect politic intern. În contextul tensiunilor politice din Israel și al protestelor împotriva guvernului său, Netanyahu caută să-și consolideze controlul asupra deciziilor strategice, demonstrând că este singurul capabil să navigheze relația complexă cu America și să răspundă în mod adecvat amenințărilor externe.
Tensiunile dintre America și Israel au un impact semnificativ asupra șanselor de pace în Orientul Mijlociu. Statele Unite par să se afle într-o poziție în care încearcă să modereze acțiunile Israelului fără a putea, însă, să impună restricții asupra strategiilor sale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
