În urmă cu un an, sub acoperirea miilor de rachete lansate, destinate să copleșească apărarea antiaeriană a Israelului, militanții Hamas, considerată grupare teroristă în SUA, UE și Israel, au reușit să penetreze granița puternic fortificată dintre Israel și Fâșia Gaza.
Peste 1.400 de israelieni au fost uciși, iar alți peste 3.000 răniți, în timp ce peste 250 de cetățeni israelieni și străini au fost luați ostatici. Circa 100 dintre ei se află încă în mâinile militanților Hamas, potrivit oficialilor israelieni, care cred că aproximativ jumătate dintre prizonieri ar fi murit în captivitate, scrie The Guardian.
În orele de dinainte de începerea ceremoniilor de luni, setate pentru ora 6:29 dimineața, când au început primele atacuri ale Hamas, armata israeliană a bombardat mai multe ținte din Beirut și Gaza. Între timp, rachete lansate de Hezbollah au lovit Haifa, al treilea cel mai mare oraș aș țării, provocând pagube materiale și rănind cinci persoane.
La Ierusalim, familiile ostaticilor încă reținuți în Gaza s-au adunat lângă reședința premierului Benjamin Netanyahu și au stat în picioare în timpul ce alarma de raid antiaerian a sunat vreme de două minute, reproducând un obicei de la Ziua comemorării Holocaustului.
Alte patru proiectile au fost trase din Fâșia Gaza la doar câteva minute după ce în întreaga țară au început comemorările oficiale ale atacurilor din 7 octombrie, potrivit IDF. Între timp, armata israeliană a confirmat luni dimineața că a efectuat lovituri asupra spitalului al-Aqsa din centrul Fâșiei Gaza, despre care spune că ar fi devenit baza unui „complex de comandă și control” al Hamas, fără a furniza dovezi.
Ofensiva militară a Israelului din Fâșia Gaza a dus la un bilanț total de 42.000 de persoane decedate, potrivit autorităților palestiniene, care susțin că marea majoritate erau civili. Autoritățile israliene susțin că au lichidat cel puțin 17.000 de luptători Hamas, alături de alți 1.000 uciși în timpul luptelor din 7 octombrie.
Societatea, tot mai divizată
Un sondaj realizat de Institutul Democrației din Israel a arătat că marea majoritate a cetățenilor israelieni consideră că principalul obiectiv al operațiunilor militare trebuie să fie obținerea unui acord de eliberare a ostaticilor. Însă, după cum observă Lion Yohanani, există un mare decalaj între tabere politice cu privire la această problemă.
Într-un interviu pentru RFE/RL, Yohanani a spus că segmentele de centru și stânga ale societății israeliene, susțin acordul de eliberare a ostaticilor, în timp ce pe eșicherul de dreapta, opiniile sunt împărțite în mod egal. Astfel, cetățenii de centru și stânga consideră că majoritatea obiectivelor militare au fost atinse, iar puterea și influența Hamas au fost slăbite. În aceste condiții, în opinia acestei părți a societății, continuarea luptelor nu ar face decât mai mult rău ostaticilor.
Israelul luptă pe mai multe fronturi
La un an de la începutul luptelor dintre Israel și Hamas, conflictul a ajuns să se extindă și în nordul țării și sudul Libanului, acolo unde armata israeliană a lansat o ofensivă „țintită” în sudul Libanului, după ce în zilele anterioare, mai multe lovituri aeriene au dus la moartea unui șir de importanți lideri ai grupării Hezbollah, considerată organizație teroristă de SUA, deși UE a inclus pe această listă doar ramura armată a organizației.
Mai mult, la 2 octombrie, Iranul a lansat un nou atac direct asupra Israelului, după cel din aprilie, ceea ce a crescut temerile privind o eventuală escaladare a conflictului la nivel întregului Orient Mijlociu. Toate apelurile la stabilirea unui armistițiu, atât între Israel și Hamas, cât și între Israel și Hezbollah, venite în special din partea Occidentului, au rămas fără răspuns.
În prezent, comunitatea internațională este în așteptarea ripostei Israelului la atacul Iranului de săptămâna trecută, care ar putea aduce și mai aproape regiunea în pragul unui război. Datele Institutului Democrației din Israel arată că peste 70% dintre cetățeni cred că societatea și armata pot face față unor astfel de lupte prelungite.
Pe plan diplomatic, Israelul a ajuns în fața Curții Internaționale de Justiție, după ce Africa de Sud a depus o plângere în care a acuzat guvernul israelian de încălcarea convenției privind genocidul. Departe de o finalitate, în ianuarie, judecătorii au concluzionat preliminar că există șanse ca Israelul să fi încălcat unele drepturi ale palestinienilor din Gaza și au ordonat guvernului israelian să se asigure că trupele sale nu comit acte de genocid, scrie Reuters.
De altfel, relația Israelului cu ONU a devenit tot mai tensionată, mai ales după ce Ministerul Afacerilor Externe de la Ierusalim a interzis intrarea în țară a secretarului general al organizației, Antonio Guterres, pe motiv că nu ar fi condamnat suficient atacul Iranului.
Netanyahu rămâne în fruntea Israelului
În tot acest timp, premierul israelian a sfidat toate probabilitățile și continuă să conducă guvernul Israelului. Axios scrie că, făcând referire la comentatori americani, că el „acumulează victorii politice și strategice care îl încurajează mai mult ca niciodată” și că acum ar avea capitalul politic care i-ar permite să conducă țara pentru încă un an din cel de-al șaselea mandat pe care îl deține de la finalul lui 2022.
Asta deși publicul israelian acordă note destul de mici liderilor politici și militari pentru performanțele înregistrate de după 7 octombrie. Aproape 2/3 dintre israelieni apreciază performanța lui Netanyahu ca fiind una slabă sau deloc bună.
Dar în ciuda succeselor de pe plan militar și intern, pe scena globală, imaginea premierului israelian este serios pătată. Relațiile sale cu Casa Albă sunt tensionate, mulți lideri occidentali îl critică, iar unii lideri din lumea arabă și musulmană, precum și din țări africane și sud-americani, îl numesc „criminal de război”.
Totodată, la Curtea Penală Internațională, pe numele lui Netanyahu există o solicitare de a fi emis un mandat de arest pentru presupuse crime de război, iar la început de decembrie prim-ministrul este așteptat la tribunal în Israel, în procesul pentru infracțiuni de corupție.
Printre provocările din viitor ale lui Netanyahu se numără trecerea legii bugetului, menținerea scutirii de la înrolarea în armată pentru partenerii săi ultra-ortodocși din coaliție și respingerea eforturilor Curții Penale Internaționale de a pune în aplicare un eventual mandat de arest pe numele său.
Acțiuni similare au fost intentate de justiția internațională și pe numele mai multor lideri Hamas.
Relațiile moldo-israeliene, între sprijin și disensiuni în ultimul an
La scurt timp după atacul Hamas din 7 octombrie, deputații moldoveni au votat la 18 octombrie o Declarație de susținere a Israelului și de condamnare a atacurilor teroriste ale Hamas. Documentul a fost votat în unanimitate de toți ei 75 de parlamentari prezenți - atât din partea PAS, cât și din opoziția comunistă și socialistă.
Cu toate acestea, relațiile dintre guvernele de la Chișinău și Tel Aviv au fost marcate și de unele tensiuni. Una a vizat intenția Israelului de a introduce autorizația electronică de călătorie ETIAS, care urma să fie obligatorie din vară și să se adauge la lista de documente pe care cetățenii moldoveni, alături de cei ale altor state, trebuiau să o dețină înainte de a intra în țară.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina și Moldova, înfuriate de introducerea de către Israel a autorizației electronice de călătorie
La acest anunț, guvernul moldovean, alături de cel ucrainean au reacționat iritate, afirmând că vor introduce un regim similar de vize dacă Israelul, cu care R. Moldova are acord de liberalizare a vizelor, va merge pe această cale. În cele din urmă, autoritățile israeliene au anunțat că vor amâna implementarea măsurii pentru anul viitor.
O altă disensiune a vizat pelerinajul evreilor hasidici la Uman, Ucraina. După ce în 2022, marea majoritate a călătorilor au trecut prin R. Moldova în drum spre această localitate, în acest an scenariul nu s-a mai repetat.
Totul după ce autoritățile moldovene au anunțat că Aeroportul Internațional Chișinău este prea aglomerat ca să preia noi zboruri charter.
La aceasta s-a mai adăugat și existența unei datorii de vreo 200.000 de euro, pentru cheltuieli suportate de Chișinău la ediția de anul trecut a pelerinajului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
