Grupările de opoziție din Belarus s-au confruntat cu o represiune severă după izbucnirea protestelor în 2020, când Lukașenko a câștigat un al șaselea mandat. Sute de mii de persoane au fugit din țară, iar liderii opoziției au fost fie forțați să se exileze, fie trimiși la închisoare.

În sesizarea sa către CPI, ministerul Justiției din Lituania a declarat că există „motive rezonabile” pentru a crede că regimul lui Lukașenko a fost implicat în „deportări, persecuții și alte acte inumane” împotriva civililor din Belarus.

Lituania susține că scopul regimului a fost de a se debarasa, „prin orice mijloace”, de toți criticii și oponenții pentru a-și consolida puterea autoritară. „Toți autorii direcți, comandanții și superiorii lor erau în mod clar conștienți de acest abuz”, susțin lituanienii.

Lukașenko va încerca probabil să obțină un al șaptelea mandat anul viitor pentru a-și prelungi „domnia” de trei decenii, iar liderii opoziției din exil spun că sporește presiunea asupra belarușilor, inclusiv a celor care s-au mutat în străinătate. Scopul, spun ei, este de a elimina orice sprijin al opoziției din exil.

• Te-ar putea interesa și: Lukașenko eliberează încă 30 de protestatari din închisoare, după ce a împlinit 70 de ani

Lunile de demonstrații masive de după alegerile contestate din 2020 au dus la arestarea a peste 65.000 de persoane în ultimii patru ani, multe dintre acestea fiind torturate, potrivit grupului belarus pentru drepturile omului Viasna.

Tihanovskaia aplaudă curajul Lituaniei

Acțiunea juridică a Lituaniei a atras imediat sprijinul liderei opoziției belaruse exilate, Svetlana Tihanovskaia, care este stabilită în statul baltic. Guvernul de la Vilnius o recunoaște pe ea, și nu pe Lukașenko, ca lider legitim al Belarusului.

„Crimele comise de acest regim, de la deportări forțate la arestări ilegale și tortură, nu pot rămâne nepedepsite. Curajul Lituaniei ne dă speranța că, în sfârșit, lumea trage la răspundere regimul pentru atrocitățile sale”, a declarat lidera opoziției.

Ea a mai spus că aproximativ 300.000 de belaruși au fost forțați să părăsească țara, astfel că unul din 30 de cetățeni ai Belarusului trăiește acum în exil.

Tihanovskaia a candidat împotriva lui Lukașenko la alegerile prezidențiale din august 2020, dar a fugit din țară după ce acesta a fost proclamat câștigător - un rezultat pe care opoziția și guvernele occidentale l-au denunțat ca fiind fraudulos.

Alegerile au declanșat proteste în masă care au fost înăbușite de aparatul de securitate al lui Lukașenko. Mii de oameni au fost arestați, în timp ce alții au fugit în străinătate, mulți prin Lituania.

Belarus nu este membru al CPI, însă un membru al Curții poate sesiza CPI cu privire la presupuse crime comise parțial pe teritoriul său. Peste 60.000 de belaruși trăiesc acum permanent în Lituania, „dintre care mulți au fost sau sunt încă supuși presiunii regimului și crimelor sale”, cum se arată în plângerea penală.

• Vezi și: Un activist din Belarus așteaptă verdictul justiției sârbe pentru extrădarea sa la „tortură” și „moarte”

Documentul mai arată că deportările forțate au afectat în mod direct interesele de securitate ale Lituaniei și au obligat-o să solicite implicarea Curții.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, pe care Rusia l-a lansat parțial de pe teritoriul Belarusului, amintește Reuters, CPI a emis mandate de arestare împotriva lui Putin, a șefului său de stat major al armatei ruse, a fostului ministru al apărării și a ombudsmanului rus pentru copii.

Rusia a descris aceste demersuri ca fiind lipsite de sens juridic, deoarece ea nu este parte la statutul CPI, și este probabil că Belarus va susține același lucru.

Ministra lituaniană a justiției, Ewa Dobrowolska, a declarat, referindu-se la Lukașenko: „Putin nu este singurul care trebuie să ajungă la Curtea de la Haga. Acela este, de asemenea, locul pentru toți acoliții săi, care contribuie la crimele transfrontaliere din Ucraina și din alte părți”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La ședință, membrii CEC au obligat MAE să delege reprezentanți nu doar la Moscova, ci și în secțiile de votare din Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl și au obligat Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale (CECE) nr. 38 pentru secțiile de votare din străinătate să constituie birouri electorale în cele trei localități.

„Noi am obligat MAE, în două zile, să ne dea oameni pentru constituirea și organizarea birourilor electorale ale secțiilor de votare și CECE să constituie, propriu-zis, organele electorale și în acestea trei secții de votare”, a spus Europei Libere vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Pe 25 septembrie, CECE (care se subordonează CEC) a emis o hotărâre de deschidere a doar două secții de votare în Rusia, ambele în incinta Ambasadei, în ciuda deciziei anterioare a CEC de a deschide cinci secții. Decizia CECE a fost contestată de Partidul Socialiștilor (PSRM).

Te-ar putea interesa și: Chișinăul ar putea deschide doar două secții de votare în Rusia, ambele la Moscova

La baza hotărârii CECE despre cele numai două secții a stat un demers al MAE, prin care autoritatea electorală este informată că Ministerul și-a retras reprezentanții în trei secții de vot din Rusia (Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl) din motiv că Ambasada Moldovei în Rusia (subordonată MAE) nu poate să asigure toate cerințele de securitate cerute de SIS în alte orașe rusești decât Moscova.

Motivul invocat de MAE a fost pus la îndoială de socialiști. La ședința din 29 septembrie, reprezentantul socialiștilor, Mihail Gafton, a spus că ar fi vorba de „motive copilărești”. Anterior, liderul socialist, Igor Dodon, a spus că decizia CECE ar fi „discriminatorie” față de votanții moldoveni din Rusia.

La rândul său, Pavel Postica a spus Europei Libere că CEC-ul a primit demersurile din partea MAE abia după adoptarea hotărârii privind deschiderea secțiilor de vot.

„CEC a examinat aspectele ce țin de securitate încă la etapă a organizării acestor cinci secții de votare, inclusiv în instanța de judecată, pentru că instanța a verificat legalitatea hotărârii CEC. Atunci s-a constatat că deschiderea secțiilor de votare este legală și în corespundere cu prevederile legale, inclusiv din perspectivă de securitate”, a mai spus Postica.

Decizia CEC poate fi contestată, în maxim trei zile, la Curtea de Apel Chișinău. Reprezentanții MAE au spus Europei Libere că încă nu au luat o decizie în acest sens.

Mai multe secții de votare pentru moldovenii din străinătate

CEC a stabilit numărul secțiilor de votare pe 21 septembrie. Potrivit acelei decizii, autoritatea electorală trebuie să constituie 2.221 secții de votare, dintre care 234 – în străinătate, adică cu aproape 100 secții mai multe față de prezidențialele trecute (din 2020).

Dar pe acest fundal, numărul secțiilor de votare din Rusia a fost redus masiv. De la 17 în 2020, la 5 sau 2 în 2024. Motivul invocat de autoritățile moldovene îl reprezintă „riscurile de securitate” provocate de invazia rusă în Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Moldova deschide cu o sută de secții de votare mai multe în străinătate, dar nu și în Rusia

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

Cele mai multe secții de votare urmează a fi deschise în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La rândul lui, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, a spus luni, citat de aceeași sursă: „Nu avem niciun motiv să ne îngrijorăm”.

Atât hidrologii, cât și guvernanții români au spus că în următoarele zile mai trebuie urmărite cu atenție digurile de pe Dunăre, pentru că debitul tot este dublu față de cel normal în luna septembrie.

Declarațiile mai liniștitoare vin după un weekend tensionat, în care românii au așteptat să vadă dacă se vor împlini prognozele mai pesimiste. Peste 6000 de oameni au fost evacuați, iar luni erau închise cam 110 școli.

• Te-ar putea interesa și: Nu s-a terminat. Nou risc de inundații pe Oder, în Germania și Polonia

Luna aceasta, inundațiile provocate de furtună și ploi abundente au ucis mai multe persoane în estul României. În weekendul trecut, temerile cele mai mari erau legate de județul Galați, unde au lovit inundațiile în urmă cu două săptămâni.

România s-a numărat printre cele câteva țări europene afectate mai grav la mijlocul lunii curente de Ciclonul Boris, care a făcut victime de asemenea în Austria, Cehia și Polonia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest proces sunt judecați partidul Adunarea Națională (RN) în sine, nouă foști europarlamentari, printre care Le Pen și vicepreședintele partidului, Louis Aliot, purtătorul de cuvânt Julien Odoul - unul din cei nouă foști asistenți parlamentari - și patru angajați ai formațiunii, scrie AFP.

RN este acuzat de crearea unui presupus sistem de locuri de muncă false, descoperit de procurori în 2015. Potrivit acuzatorilor de stat, totul se rezuma la angajarea asistenților de europarlamentari, între 2004 și 2016, pe banii Parlamentului European, deși aceștia lucrau exclusiv pentru partid, în afara instituției, fapt interzis de reglementările europene. Până și actualul lider al partidului, Jordan Bardella, a fost angajat prin această „schemă”, dar nu este vizat în acest proces.

În dosar este vizat și Jean-Marine Le Pen, fondatorul RN și tatăl lui Marine Le Pen. Din motive de sănătate, el nu va fi prezent în fața judecătorilor.

Printre cei angajați s-au numărat o gardă de corp, o secretară, șeful de cabinet al lui Le Pen și un grafician. Parlamentul European a spus că suma fondurilor deturnate se ridică la circa trei milioane de euro, dintre care un milion a fost deja restituit de partidul lui Le Pen.

Dacă vor fi găsiți vinovați, Le Pen și oficialii din partidul său riscă o amendă de până la un milion de euro, 10 ani de închisoare și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 10 ani. O eventuală condamnare ar avea consecințe fatale pentru Le Pen, care este privită drept favorită la câștigarea prezidențialelor din 2027, după ce a pierdut de două ori în fața actualului șef de stat, Emmanuel Macron.

Le Pen a declarat în septembrie pentru Le Parisien că „nu suntem vinovați de nimic”. Procesul de judecată este așteptat să dureze până pe 27 noiembrie.

Partidul RN condus de Le Pen a calificat ancheta drept o „formă de persecuție” și un „abuz politic” al sistemului de justiție. The Guardian notează că un caz atât de mediatizat reprezintă un obstacol rar pentru Le Pen în calea sa de a ajunge președinta Franței, după ani de zile în care a „navigat ușor” în politica franceză.

Formațiunea mai este vizată și într-o altă anchetă deschisă de procurorii francezi în iulie, care are la bază suspiciunile de finanțare ilegală a campaniei prezidențiale din 2022, transmite Reuters.

RN a crescut major în sondaje, în special pe seama popularității tot mai scăzute a președintelui actual, Emmanuel Macron.

• Vezi și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte

Rezultatul obținut de RN la europarlamentarele din iunie, l-au determinat pe Macron să convoace alegeri parlamentare anticipate, care au dus la formarea unui guvern minoritar condus de conservatorul Michel Barnier. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Administrația aeroportului susține că măsurile sunt necesare „pentru a asigura confortul, liniștea și siguranța tuturor călătorilor”.

Începând cu 1 mai 2024, accesul în terminalul aeroportuar este permis doar pasagerilor cu bilete și documente de călătorie, personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. Persoanele care vin să-i întâmpine ori să-i petreacă pe călători nu au acces în aeroport.

Poliția moldoveană a explicat necesitatea introducerii măsurilor sporite de securitate prin fluxul mare de pasageri în perioada sărbătorilor de la începutul lunii mai, inclusiv a sărbătorii Paștelui. De atunci însă, restricțiile au fost prelungite în fiecare lună.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai

Administrația aeroportului și-a reluat îndemnul către călători să vină cu cel puțin trei ore înainte de zborul planificat, pentru a reuși să treacă la timp formalitățile necesare și pentru a evita întârzierea la zbor. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este cu două trepte mai sus decât ratingul agenției Moody's și un semnal foarte puternic pentru investitori, a afirmat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, într-o postare pe rețele.

Potrivit raportului Fitch, ratingul B+ al Moldovei reflectă angajamentul autorităților de a menține stabilitatea macroeconomică și financiară, nivelul scăzut al datoriei publice și accesul facil la finanțare externă. Totuși, „acești factori sunt contrabalansați de expunerea ridicată la tensiuni geopolitice din cauza războiului din Ucraina vecină, a unui conflict înghețat și a riscului de interferență străină destabilizatoare în politica internă, precum și a unui deficit de cont curent (DCC) structural mare și a unei datorii externe nete ridicate”, mai afirmă agenția.

Fitch Ratings, una din cele trei mari agenții de evaluare a creditului, alături de Moody's și Standard & Poor's, a întrerupt evaluarea pentru Moldova în anul 2009.

În raportul din 27 septembrie 2024, agenția a lăudat politicile publice consistente și prudente ale guvernului de la Chișinău, și faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) a reușit să tempereze inflația. Rezervele valutare ale BNM sunt estimate să atingă nivelul de 5,2 miliarde dolari la sfârșitul anului, un nivel considerabil mai mare decât media pentru țările cu rating-ul B. Sistemul bancar moldovenesc rămâne rezilient, cu un nivel ridicat de capitalizare, potrivit Fitch.

În raportul Fitch se afirmă că ratingul de țară al Moldovei ar putea fi îmbunătățit, dacă tensiunile geopolitice și vulnerabilitățile externe se vor reduce semnificativ, și dacă acestea vor fi însoțite de intrări mai mari de investiții străine directe.

• Te-ar putea interesa și: Așteptările au fost depășite. Câte obligațiuni de stat au procurat moldovenii, după lansarea platformei eVMS.md

La capitolul riscuri geopolitice, agenția menționează că Moldova este foarte expusă la consecințele războiului din Ucraina, interferența Rusiei în politica internă și prezența sa militară în regiunea transnistreană, precum și riscului ca evoluțiile politice interne să perturbe orientarea actuală a politicii externe a țării către UE și SUA.

Raportul Fitch menționează și riscuri de interferență în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie, în timp ce partidele pro-rusești ar beneficia de un sprijin considerabil, iar Rusia ar fi intervenit în politica locală sub diverse forme, inclusiv prin campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și sprijin financiar pentru anumiți actori politici. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FPÖ a câștigat alegerile cu aproximativ 2,5 puncte procentuale înaintea Partidului Popular (ÖVP) al cancelarului Karl Nehammer, obținând aproximativ 29% din voturi. Este cel mai bun rezultat obținut vreodată de această formațiune de extremă-dreapta.

Liderul Partidului Libertății, Herbert Kickl, a acuzat celelalte partide parlamentare că se opun voinței poporului prin refuzul de a participa la o coaliție de guvernare, scrie Reuters.

„Mâine va fi o zi de luni albastră și apoi vom începe să transformăm acei 29% într-o realitate politică în această țară”, le-a spus Kickl susținătorilor duminică seara, referindu-se la faptul că albastrul este culoarea asociată cu partidul său.

Kickl, o figură controversată și polarizantă, un aliat al premierului ungar Viktor Orban, s-a oferit să negocieze cu toate celelalte partide din Austria, țară guvernată tradițional de coaliții politice.

• Te-ar putea interesa și: Alegeri în Austria. Posibilitatea ca extrema dreaptă să câștige alegerile „îngrozește” imigranții

Președintele țării, Alexander Van der Bellen, fost lider al Verzilor, care supraveghează formarea guvernelor, a îndemnat toate părțile să poarte negocieri și a sugerat că procesul de constituire a unei coaliții de guvernare ar putea dura luni de zile.

FPÖ a câștigat cu un scor mai mare decât sugerau sondajele de opinie, dar riscă să fie un triumf fără efect direct dacă Kickl nu poate găsi un partener alături de care să formeze o coaliție de guvernare.

Victoria extremei drepte în Austria vine după câștiguri similare în țări precum Olanda, Franța și Germania. Acest sprijin în creștere ar putea alimenta riscul diviziunilor în interiorul Uniunii Europene în domenii cheie de politică, cum ar fi sprijinirea Ucrainei împotriva Rusiei.

Herbert Kickl se opune ajutorului acordat Ucrainei și vrea retragerea sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că acestea afectează Austria mai mult decât afectează Moscova.

Susținătorii spun că politicile FPÖ, „Austria First”, vor reduce imigrația ilegală și vor ridica economia. Criticii se tem însă că ar putea anunța un stat mai autoritar.

Incertitudini privind coaliția de guvernare

FPÖ a fost fondat în anii 1950 sub conducerea unui fost parlamentar nazist, iar partidul a lucrat pentru a-și modera imaginea. Alegătorii au fost atrași de promisiunile sale de a restricționa azilul și de a combate inflația, deși atașamentul lor față de Kickl pare limitat.

Doar 2% dintre alegătorii FPÖ au spus că el a fost principalul motiv pentru votul lor, cel mai scăzut dintre toți liderii de partid, a arătat un sondaj realizat de institutul Foresight.

Partidul Popular (ÖVP) este singurul partid care a declarat că este deschis să formeze o coaliție cu FPÖ, dar Nehammer a exclus să intre la guvernare cu Kickl. El a repetat acest lucru duminică.

Dacă Herbert Kickl nu poate forma o coaliție,asta ar putea deschide calea unei alte alianțe între ÖVP și social-democrații de centru-stânga, cele două partide care au dominat istoria politică postbelică a Austriei.

Mulți austrieci sunt îngrijorați de capacitatea țării lor de a integra migranții, în special musulmanii, iar dorința lor de legi mai stricte privind imigrația a fost o temă cheie în campania electorală.

Atât FPÖ, cât și al doilea clasat, Partidul Popular Austriac (ÖVP), au candidat cu promisiunea de a înăspri legile privind azilul și de a combate imigrația ilegală.

Împreună, FPÖ și ÖVP au câștigat peste 55% din voturi, iar unul dintre cele două este aproape sigur că va conduce următorul guvern. Astfel, e de așteptat ca Austria să introducă legi mai dure privind imigrația, la fel ca Germania și Ungaria, și Franța.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatul blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale, istoricul Octavian Țîcu, s-a lansat în campania electorală în scuarul Parlamentului, alături de membrii celor trei partide (Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor) care-l susțin la alegeri.

Țîcu promite și o „armată dotată”

Țîcu a promis un proces accelerat de integrare europeană și a vorbit despre colaborarea cu instituțiile Nord-Atlantice pentru „asigurarea păcii și apărării R. Moldova” și dotarea armatei naționale.

Fost deputat și ex-lider al Partidului Unității Naționale, formațiune unionistă, Țîcu a criticat actuala guvernare, în special pentru reforma justiției, care potrivit lui este „în faliment”, și pentru economia slabă.

În programul de prezidențiabil, candidatul blocului „Împreună” promite politici pentru spor demografic, o economie de piață competitivă și soluționarea conflictului transnistrean prin „politici de condiționalitate democratică față de regimul separatist”.

Vlah a vrut să se lanseze în campanie la Naslavcea

Să se lanseze în campania electorală duminică planificase și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, candidată independentă, desemnată la aceste alegeri de un grup de cetățeni. Evenimentul trebuia să aibă loc în apropiere de localitatea Naslavcea, pe platforma de observație „Inima Nistrului”, care se află la frontiera cu Ucraina.

Înainte de începerea evenimentului, Vlah a acuzat-o pe rețelele de socializare pe actuala președintă Maia Sandu, și ea candidată la prezidențiale, și poliție că nu i-au permis accesul ei „și celor câteva sute de oameni veniți să o susțină”.

Reprezentanții Poliției Naționale au condamnat acuzațiile Irinei Vlah, calificându-le drept nefondate și manipulatorii, și spun că polițiștii nu ar fi intervenit și nici nu ar fi „comunicat cu persoanele care se aflau acolo”. Fosta bașcană nu a precizat deocamdată cum își va continua lansarea în campanie.

La scurt timp, Poliția de Frontieră a transmis, într-un comunicat, că accesul în zona de frontieră este permis doar cu aviz prealabil, iar persoanele care nu au viza de domiciliu în regiune trebuie să obțină un permis de acces, precizând că aceste cerințe sunt valabile și pentru politicieni.

Ulianovschi promite o „Moldovă normală”

Independent candidează la alegerile prezidențiale și Tudor Ulianovschi, ex-ministru de Externe în cabinetul condus de democratul Pavel Filip. El s-a lansat în campanie tot duminică, pe 29 septembrie, într-o sală de evenimente din Chișinău, promițând „o Moldovă normală”.

Prezentându-și programul electoral, a menționat că va negocia integrarea europeană a R. Moldova doar prin „promovarea interesului național”. În discursul său, Ulianovschi a mai spus că „o Moldovă normală este o Moldovă tradițională, nu a părintelui 1 și 2”.

Fostul ministru de Externe a vorbit despre investiții în educație, construcții de fabrici și uzine, dar și că va aduce în R. Moldova gaze și energie electrică ieftină. Din echipa lui Ulianovschi fac parte și fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov, unionistul Vlad Bilețchi, ex-lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) Moldova, dar și fostul deputat român, Constantin Codreanu, care e și șeful de campanie al lui Ulianovschi.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

11 candidați au fost înregistrați de Comisia Electorală Centrală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Până acum, în campanie s-au mai lansat actuala președintă Maia Sandu (susținută de PAS), Alexandr Stoianoglo (susținut de Partidul Socialiștilor), Renato Usatîi (din partea Partidului Nostru), Vasile Tarlev (din partea Partidului Viitorul Moldovei), Andrei Năstase (candidat independent) și Natalia Morari (candidată independentă).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Capitala regională a regiunii Zaporojie a fost vizată de mai multe „lovituri aeriene masive” în zori, au declarat serviciile de urgență ucrainene într-un comunicat.

„O clădire și șase case din diferite cartiere ale orașului au suferit multe distrugeri”, se arată în document. „Potrivit informațiilor preliminare, numărul persoanelor rănite a crescut la 11”, au declarat serviciile de urgență, adăugând că operațiunile de salvare s-au încheiat.

O femeie prinsă de sub dărâmături a fost dusă la spital.

Andri Yermak, șeful biroului președintelui, a acuzat, într-o postare pe rețelele de socializare, încercarea Rusiei de a „teroriza" populația civilă.

Yermak a reluat apelul către aliații occidentali de a furniza mai multe arme pentru a intercepta rachetele rusești și de a aplica mai multe sancțiuni economice împotriva Moscovei.

Rusia a anexat regiunea Zaporojie în 2022, dar principalul oraș cu același nume rămâne sub controlul Kievului.

Zona găzduiește cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află sub ocupație rusă de la începutul invaziei la scară largă de 31 de luni.

Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a doborât 15 din cele 22 de drone de atac rusești deasupra a patru regiuni ale țării. De asemenea, alte cinci drone ar fi fost neutralizate prin alte „contramăsuri”.

Rusia a doborât 125 de drone ucrainene

Ministerul rus al Apărării a transmis duminică că apărarea aeriană a doborât 125 de drone ucrainene în timpul nopții. Un apartament rezidențial a fost lovit în orașul vestic Voronej, potrivit guvernatorului local.

Separat, guvernatorul regiunii vestice Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că un bărbat a murit în orașul de frontieră Șebekino, în timp ce opt civili au fost răniți în regiune.

Ministerul Apărării de la Moscova a mai transmis că atacurile ucrainene recente s-au concentrat pe regiunea sudică Volgograd, peste care au fost doborâte 67 de drone. De asemenea, 17 drone au fost interceptate deasupra fiecărei regiuni Belgorod și Voronej, iar 18 au fost doborâte deasupra regiunii Rostov.

Alexander Gusev, guvernatorul regiunii Voronej, a declarat pe aplicația de mesagerie Telegram că o dronă a lovit un complex rezidențial, provocând un incendiu.

Incendiul a fost stins și nimeni nu a fost rănit, potrivit informațiilor preliminare, a spus el.

Nou bilanț după atacul asupra spitalului din Sumî

Rusia a atacat sâmbătă dimineață un spital din Sumî, în nord-estul Ucrainei, ucigând 10 persoane și rănind cel puțin alte 22, au declarat oficiali ucraineni.

Danielle Bell, șefa Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, a declarat că drone sinucigașe au lovit Spitalul Clinic Saint Panteleimon în două atacuri la interval de 45 de minute.

„Cele mai multe decese au avut loc în timpul celui de-al doilea atac, care a lovit când primii respondenți au sosit la fața locului și pacienții au încercat să evacueze”, a spus ea.

• Te-ar putea interesa și: Opt morți, după un atac al Rusiei asupra unui spital din regiunea ucraineană Sumî

Administrația regională din Sumî a declarat sâmbătă seara că 10 persoane au fost ucise și 22 rănite, inclusiv 15 care se aflau în spital, cinci dintre ele în stare gravă. Toți pacienții spitalului au fost evacuați în alte unități.

Procurorii ucraineni au declarat că la momentul atacurilor de sâmbătă dimineață 86 de pacienți și 38 de membri ai personalului se aflau în spital.

Atacurile asupra orașului Sumî și a regiunii Sumî au devenit mai frecvente de când forțele ucrainene au lansat o operațiune în regiunea Kursk din Rusia în august și au capturat zeci de așezări.

Pe 28 septembrie, oficialii ucraineni au declarat că judecătorul Curții Supreme Leonid Loboiko a fost ucis într-un atac rusesc asupra vehiculului său în timp ce livra ajutor umanitar locuitorilor unui sat din regiunea nord-estică Harkov.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ayatollahul Ali Khamenei a anunțat sâmbătă cinci zile de doliu oficial și a cerut o întâlnire urgentă a celor 57 de membri ai Organizației de Cooperare Islamică, după vestea morții lui Nasrallah. Iranul a cerut și Consiliului de Securitate al ONU să se întâlnească pentru a discuta acțiunile Israelului în Liban și în întreaga regiune.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă că uciderea lui Nasrallah este un punct de cotitură istoric care ar putea schimba echilibrul puterii în Orientul Mijlociu, deși a avertizat că vor urma „zile dificile”.

„Nasrallah nu a fost un terorist, el a fost terorist”, a spus Netanyahu într-un comunicat.

„Uciderea lui Nasrallah a fost un pas necesar spre atingerea obiectivelor pe care le-am stabilit, întoarcerea locuitorilor din nord în siguranță la casele lor și schimbarea echilibrului de putere în regiune pentru anii următori”, a declarat premierul israelian.

Președintele SUA, Joe Biden, a numit asasinarea lui Nasrallah „o măsură de dreptate pentru numeroasele sale victime, inclusiv mii de americani, israelieni și civili libanezi”, și a cerut Pentagonului să îmbunătățească capacitatea de apărare a SUA în regiune.

Biden a mai spus că SUA „sprijină pe deplin dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hezbollah, Hamas, Houthi și orice alte grupări teroriste susținute de Iran”.

Hezbollah, aliatul Iranului, este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră doar aripa armată, dar nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Lideri mondiali, îngrijorați de o posibilă escaladare

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că este „profund îngrijorat” de „escaladarea dramatică” din Liban.

China a transmis duminică că „urmărește îndeaproape acest incident și este profund îngrijorată de escaladarea tensiunilor din regiune”, potrivit unui comunicat al ministerului Externe de la Beijing și a îndemnat „toate părțile, în special Israelul, să ia măsuri imediate pentru a calma situația”.

Ministerul rus de Externe a condamnat „cea mai recentă crimă politică comisă de Israel” și a cerut Tel Avivului să „înceteze imediat acțiunea militară” în Liban.

Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că uciderea lui Nasrallah „amenință cu destabilizarea întregului Liban”, ceea ce „nu este în niciun fel în interesul securității Israelului”.

Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a declarat într-o postare pe X că a vorbit cu premierul libanez.

„Am convenit asupra necesității unei încetări imediate a focului pentru a pune capăt vărsării de sânge. O soluție diplomatică este singura modalitate de a restabili securitatea și stabilitatea pentru popoarele libanez și israelian”, a spus el.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a cerut Israelului „să oprească imediat atacurile sale în Liban” și a spus că se opune oricărei operațiuni terestre în țară. De asemenea, Franța cere Hezbollahului și Iranului să se abțină de la orice acțiune care ar putea duce la destabilizare suplimentară și la un război regional.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cărui țară are relații diplomatice cu Israelul, dar a criticat dur ofensiva israeliană din Gaza a declarat că Libanul este supus unui „genocid”, fără a se referi direct la Nasrallah.

Ministrul saudit de Externe, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat ONU că „această escaladare va avea repercusiuni negative pentru întreaga regiune”.

"Facem apel la toate părțile să dea dovadă de înțelepciune și de reținere pentru a evita izbucnirea unui război adevărat în regiune".

Nasrallah, care a condus Hezbollah timp de mai bine de trei decenii, a fost ucis de Israel într-o serie de atacuri asupra sediului subteran al grupării din Dahieh, o suburbie sudică a Beirutului.

Atacurile israeliene asupra Libanului continuă

Israelul a continuat sâmbătă atacurile aeriene asupra Libanului sâmbătă, și a transmis că a lovit ținte Hezbollah în suburbiile sudice ale Beirutului. Bombardamentele puternice asupra capitalei Libanului, care au început luni, au ucis aproape 700 de persoane și au strămutat aproximativ 118.000 de când au început. Ca răspuns. Hezbollah a declarat că a tras rachete asupra Israelului.

Armata israeliană a mai declarat că a interceptat o rachetă lansată din Yemen la Tel Aviv, în ceea ce pare a fi un atac al rebelilor Houthi.

Uciderea lui Nasrallah marchează un moment major în criza din Orientul Mijlociu și amenință să remodeleze cursul evenimentelor din regiunea în care a fost un actor important.

Iranul consideră Hezbollah ca fiind unul dintre cei mai importanți aliați. Ayatollahul Khamenei, despre care Reuters a relatat că a fost transferat într-o locație sigură din Iran, a cerut anterior musulmanilor „să fie alături de poporul libanez și de mândrul Hezbollah cu orice mijloace au la dispoziție”.

Potrivit unor surse israeliene, citate de The Guardian, cabinetul de securitate israelian a oprit inițial planul de a-l ucide pe Nasrallah, dar ulterior, după ce a stabilit că urma să participe la o întâlnire la complexul de comandă, a aprobat un plan de a-l ucide într-o operațiune cu numele de cod New Order.

Relatările din mass-media israeliană susțin că asasinatul a fost efectuat de o escadrilă de avioane F-15 echipate cu bombe antibuncăr, deși Israelul a refuzat să comenteze afirmațiile că ar fi fost muniții de tip 84 furnizate de SUA.

Moartea lui Nasrallah pune sub semnul întrebării inclusiv stabilitatea statului libanez, spun observatorii.

Hezbollah este adânc înrădăcinat în stat, controlând o parte cheie a parlamentului și exercitând influență asupra mai multor ministere, cum ar fi direcția de securitate generală. Politica externă a Libanului este în mare parte dictată de grup, în special când vine vorba de statele vecine, cum ar fi Israelul.

Știre preluată de la Europa Liberă Români.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene, în dimineața zilei de 28 septembrie, armata rusă a atacat cu drone Shahed un spital din regiunea Sumî, transmite serviciul ucrainean al Europei Libere.

Ministerul Sănătății de la Kiev a raportat că printre răniți se numără și doi lucrători medicali: un medic și o asistentă care se aflau în secția de primire. „Secția de recepție a spitalului a fost distrusă, unul dintre etaje și acoperișul clădirii au fost parțial distruse”, au precizat reprezentanții ministerului.

Printre cei decedați ar fi și un polițist, spune ministrul afacerilor interne Ihor Klimenko. Potrivit acestuia, după prima lovitură, spitalul a fost evacuat, la fața locului au sosit salvatorii și polițiștii, apoi armata rusă a lovit a doua oară.

Forțele ucrainene relatează că atacurile ruse din regiunea Sumî din 28 septembrie au avariat două spitale și blocuri situate în apropiere.

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene cu diferite tipuri de arme. Conducerea Rusiei neagă că armata sa a provocat lovituri direcționate intenționat asupra infrastructurii civile a orașelor și satelor Ucrainei.

Autoritățile ucrainene califică aceste lovituri drept crime de război ale Federației Ruse și susține că sunt efectuate în mod intenționat.

Val de atacuri ruse, în timpul vizitei lui Zelenski în SUA

Forțele aeriene ucrainene au declarat că apărarea aeriană a doborât 69 din 73 de drone lansate de Rusia spre Ucraina la începutul zilei de 28 septembrie.

Administrația militară a Kievului a declarat separat că 15 drone ruse au fost doborâte la periferia capitalei ucrainene, resturi căzând într-unul dintre cartierele orașului, dar nu au fost raportate victime.

Cea mai recentă rundă de atacuri rusești a avut loc la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu candidatul republican la președinție și fostul președinte al SUA Donald Trump, pe fondul tensiunilor legate de ceea ce criticii numesc poziția pro-rusă a fostului președinte american, scrie RFE/RL.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski și-a prezentat „planul de victorie” la Casa Albă

Zelenski s-a întâlnit cu Trump după ce a purtat discuții, la Washington, cu președintele SUA Joe Biden și ci vicepreședintele american, Kamala Harris, candidatul democrat la președinție.

Președintele Ucrainei i-a prezentat lui Biden și Harris, dar și lui Trump, ceea ce el numește „planul de victorie”, o strategie pentru a pune capăt războiului, despre care se cunosc puține detalii.

Biden a anunțat mai devreme, pe 26 septembrie, un ajutor militar de peste 8 miliarde de dolari pentru Kiev și a repetat într-o declarație că Statele Unite vor „oferi Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru a câștiga acest război”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful armatei israeliene, Herzi Halevi, a promis sâmbătă că va „ajunge” la oricine amenință cetățenii israelieni, după ce armata a declarat că atacurile din Beirut din ziua precedentă l-au ucis pe șeful Hezbollah, Hassan Nasrallah.

„Acesta nu este sfârșitul setului nostru de instrumente. Mesajul este simplu, oricine amenință cetățenii Israelului – vom ști cum să ajungem la ei”, a declarat generalul-locotenent Herzi Halevi într-un comunicat.

Halevi a spus că atacul care l-a ucis pe Nasrallah a fost pregătit de mult timp.

„Acest atac a fost pregătit de mult timp, executat la momentul potrivit cu mare precizie, iar acum mergem înainte cu o pregătire atentă pentru următorii pași”, a spus el.

Atacurile din noapte de vineri spre sâmbătă au venit după bombardamentele masive care au zguduit vineri capitala Libanului. Tot vineri, armata israeliană a emis noi avertismente pentru ca oamenii să părăsească o parte din suburbiile dens populate Dahiyeh înainte de zorii zilei de sâmbătă, transmite AFP.

Sute de familii și-au petrecut noaptea pe străzi, căutând adăpost în Piața Martirilor din centrul orașului Beirut sau de-a lungul falezei de pe malul mării.

Armata israeliană a declarat că atacurile au vizat trei clădiri din sudul Beirutului unde se presupune că Hezbollah ar fi depozitat arme. De asemenea, armata a raportat atacuri în orașul antic Tir, în dimineața zilei de 28 septembrie.

Hezbollah, într-o declarație, a negat că ar exista arme depozitate în locurile vizate de Israel, în principal în suburbiile Hadath și Laylaki din Beirut.

Presa israeliană a scris în dimineața zilei de 28 septembrie că fiica lui Nasrallah, Zainab Nasrallah, a fost ucisă. Hezbollah nu a confirmat informația. Fiul lui Nasrallah, Hadi, a fost ucis în luptele împotriva trupelor israeliene în 1997, relatează RFE/RL.

Hezbollah, aliatul Iranului, este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană pus pe lista neagră doar aripa armată, dar nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Spitalele din suburbiile sudice ale Beirut se pregătesc să fie evacuate, notează BBC.

Într-o declarație publicată de ministerul Sănătății în această dimineață se spune că spitalele din Beirut și zone „neafectate de agresiunea israeliană” ar trebui să înceteze să primească cazuri care nu sunt urgente până la sfârșitul săptămânii viitoare.

Sâmbătă dimineața, armata israeliană a anunțat că mobilizează soldați în rezervă pe măsură ce tensiunile cu Libanul cresc. Anunțul vine după ce lideri ai armatei au menționat în această săptămână posibilitatea unei operațiuni terestre în Liban.

Israelul a mai spus că avioanele sale patrulează în apropierea aeroportului din Beirut și a insistat că nu va permite Iranului să transfere arme către Hezbollah prin intermediul instalației.

Sub conducerea lui Nasrallah, Hezbollah a dezvoltat legături strânse cu alți aliați iranieni și cu grupările armate susținute de Teheran, ajutând la antrenarea și înarmarea luptătorilor lor.

Televiziunea Al-Manar, condusă de Hezbollah, a raportat că cel puțin patru clădiri au fost distruse în atacuri și că au existat victime. Ministerul libanez al Sănătății a declarat că șase persoane au fost ucise și peste 90 au fost rănite.

Purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh, a declarat că Statele Unite nu au fost avertizate în prealabil cu privire la atacul israelian.

„Statele Unite nu au fost implicate în această operațiune și nu am avut niciun avertisment prealabil”, a declarat Singh.

Mai devreme, pe 27 septembrie, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a avertizat la ONU că acțiunile împotriva Hezbollah nu se vor opri.

În timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU, Netanyahu a dat un avertisment dur Iranului, spunând că „nu există niciun loc în Iran” la care Israelul să nu poată ajunge dacă republica islamică continuă să încerce să lovească Israelul.

El a mai spus că „vom continua să degradăm Hezbollah până când toate obiectivele noastre vor fi îndeplinite”.

Netanyahu a declarat că Consiliul de Securitate al ONU ar trebui să reimpună sancțiuni asupra Teheranului pentru a se asigura că nu primește arme nucleare, adăugând că Israelul va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni un astfel de scenariu.

„Ne apărăm, dar vă apărăm și împotriva unui inamic comun care, prin violență și teroare, încearcă să ne distrugă modul de viață”, a spus el referindu-se la Iran.

Știre preluată de la Europa Liberă Români.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Patru clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, între care și cea a Guvernului, au fost vandalizate în ultimele două nopți, anunță Poliția moldoveană. Polițiștii au reținut câteva persoane suspecte, care ar fi fost instruite la Moscova pentru „atacul asupra mai multor edificii ale statului”.

Sediile Companiei publice de radiodifuziune şi televiziune „Teleradio-Moldova” și a Curții Supreme de Justiție au fost stropite cu vopsea în noaptea de 27 spre 28 septembrie. Polițiștii spun că au stabilit un cerc de suspecți.

Cu o zi mai devreme, au fost vandalizate clădirile ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Guvernului, iar poliția a reținut atunci doi tineri. Ei au declarat, potrivit poliției moldovene, că au fost recrutați pentru a vandaliza instituțiile statului din Republica Moldova „cu scop de destabilizare”.

Într-un comunicat difuzat de poliție se spune că una dintre persoanele reținute a declarat că ar fi responsabil de găsirea tinerilor, „pentru ulterioara instruire la Moscova”, unde trebuiau să le fie comunicate și acțiunile care urmează să fie întreprinse în R. Moldova. Cei recrutați urmau să fie plătiți cu câte 500 de euro lunar.

La Moscova ar fi mers 20 de persoane, care ar fi fost instruite pe un poligon cum „să creeze proteste la Chișinău și destabilizări”, iar poliția moldoveană susține că a identificat deja 13 dintre ele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fostul aliat al actualei președinte Maia Sandu, Andrei Năstase și-a început campania electorală în curtea prezidențială, instituție pe care a catalogat-o drept „loc de comandă, dar nu organ care trebuie să fie în slujba poporului”.

Andrei Năstase a promis că va fi dedicat poporului și va lua decizii drepte pentru oameni, chiar dacă va avea de pierdut din electorat, dar nu a precizat despre ce fel de hotărâri este vorba.

El și-a asigurat alegătorii că este un pro-european convins, dar în același timp, va lupta pentru „valorile tradiționale”. A promis că „va lupta pentru dreptate și o viață mai bună și va avea curajul să lupte pentru schimbări instituționale profunde.

Andrei Năstase a participat și în precedentele două scrutine prezidențiale. În 2020, el a fost desemnat de Platforma Demnitate și Adevăr, obținând în primul tur de scrutin 3,26% din voturi. În 2016 – el a renunțat în favoarea Maiei Sandu, actuala președintă a R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Fosta jurnalistă Natalia Morari s-a lansat în campania electorală pe una dintre porțiunile drumului Leova-Bumbăta, despre care spune că a devenit un simbol al guvernării, pe care o acuză că a dat dovadă de corupție.

Lucrările pentru amenajarea punctului de trecere a frontierei Leova - Bumbăta, a drumului de acces și a parcării pentru camioane au fost finisate pe 18 iunie 2024. Asta în timp ce la Procuratura Anticorupție se află spre examinare un dosar ce vizează pretinse acțiuni ilegale, înfăptuite în timpul construcției drumului. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, declară că lucrările de construcție au fost făcute fără încălcări.

Morari promite că programul său „Moldova nouă” va transforma R. Moldova „din temelii, radical”, prin reforme care vor avea un efect imediat.

În cadrul discursului său, a făcut referire la decedatul Kaha Bendukidze, economistul considerat părintele reformelor liberale din Georgia post-sovietică, cu care au fost prieteni mai mulți ani. „Ei au reușit, vom putea și noi”, a spus Morari.

Candidata a declarat că nu va face promisiuni, dar are „un plan clar de acțiune în fiecare domeniu al vieții sociale”.

Pentru voturile moldovenilor, la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 vor lupta 11 candidați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Motivul ar fi incapacitatea Ambasadei moldovene de a întruni în alte orașe rusești toate cerințele de securitate înaintate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

Deocamdată, decizia a fost luată, pe 25 septembrie, de Consiliul Electoral de Circumscripție (CECE) pentru secțiile de votare din străinătate, iar pentru a fi definitivă mai trebuie să fie confirmată de CEC.

La baza deciziei stă un demers al MAE, prin care autoritatea electorală este informată că Ministerul și-a retras reprezentanții în trei secții de vot din Rusia (Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl) din motiv că Ambasada Moldovei în Rusia (subordonată MAE) nu poate să asigure toate cerințele de securitate cerute de SIS. Aceste cerințe de securitate nespecificate ar putea fi asigurate doar în incinta Ambasadei de la Moscova.

Pe 27 septembrie, vicepreședintele CEC Pavel Postica a numit decizia CECE „o situație extraordinară” și a spus că membrii CEC „examinează atent” decizia. El a precizat că un candidat la prezidențiale nenumit a formulat o contestație împotriva deciziei. CEC-ul se va pronunța referitor la această decizie la următoare ședință.

La solicitarea Europei Libere, MAE a precizat că demersul a fost înaintat după luarea în calcul a „recomandărilor instituției competente (SIS – n.r.), care a formulat, ca urmare a unei analize complexe de risc, o serie de cerințe obligatorii de securitate”, care nu pot fi întrunite pentru organizarea alegerilor în Rusia.

Liderul principalului partid de opoziție, socialistul Igor Dodon, a spus că deschiderea a doar două secții de votare în Rusia ar fi discriminatorie. „Cu ce sunt mai prejos cetățenii noștri din Rusia față de cei care lucrează și trăiesc în Italia, unde se vor deschide 60 de secții? (...) Aceasta înseamnă că pentru cei 300-350 de mii de moldoveni din Rusia vor fi deschise doar 2 secții de votare, ambele în Moscova”, a transmis Dodon.

CEC a stabilit numărul secțiilor de votare pe 21 septembrie. Potrivit acelei decizii, care este în vigoare, autoritatea electorală trebuie să constituie 2.221 secții de votare, dintre care 234 – în străinătate, adică cu aproape 100 secții mai multe față de prezidențialele trecute (din 2020).

Dar pe acest fundal, numărul secțiilor de votare din Rusia a fost redus masiv. De la 17 în 2020, la 5 sau 2 în 2024. Motivul invocat de autoritățile moldovene îl reprezintă „riscurile de securitate” provocate de invazia rusă în Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Moldova deschide cu o sută de secții de votare mai multe în străinătate, dar nu și în Rusia

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

Cele mai multe secții de votare urmează a fi deschide în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă susținută vineri, 27 septembrie, oficialul finlandez a spus că baza militară va găzdui un sediu al NATO pentru unitatea de comandă a trupelor terestre din Europa de Nord. Ea va fi amplasată în orașul Mikkeli, situat la mai puțin de 200 de kilometri de granița cu Rusia, scrie AFP.

„Finlanda trimite Rusiei mesajul că suntem un membru cu drepturi depline al NATO și că NATO are un rol foarte puternic și în apărarea Finlandei”, a spus ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen.

Decizia de amplasare în Finlanda a Comandamentului Componentei Terestre a Corpurilor Multiple, precum și a Forțelor Terestre Înaintate (FLF) a fost luată de miniștrii apărării din țările NATO în iunie.

• Te-ar putea interesa și: Finlanda le-ar putea interzice rușilor să cumpere proprietăți pe teritoriul ei

Finlanda va avea un rol principal în noul sediu, comandantul armatei finlandeze urmând să fie comandantul noului sediu, a declarat Häkkänen, potrivit radioteleviziunii publice a țării nordice, Yle.

Demnitarul a precizat că pe amplasamentul viitoarei baze se află în prezent comandamentul forțelor de apărare finlandeze.

„Prin combinarea locațiilor, obținem cea mai bună sinergie posibilă între managementul apărării naționale și managementul apărării NATO”, a spus Hakkanen, care a precizat că mai multe detalii vor fi oferite în perioada următoare.

Comandamentul Componentei Terestre a Corpului Multiplu al alianței militare va funcționa în cadrul comandamentului Norfolk al NATO din SUA, care supraveghează regiunile Atlantic și Arctic.

Hakkanen a spus că sediul va fi deservit de câteva zeci de persoane din statele membre ale NATO.

Finlanda a devenit membră NATO în 2023, după ce a inițiat procedurile de aplicare cu un an înainte, la scurt timp de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

S-a întâmplat la o săptămână distanță, după ce Ministerul Apărării a propus destituirea sa, motivându-și decizia prin faptul că generalului de brigadă i-a expirat contractul de serviciu militar.

Atunci, la solicitarea Europei Libere, reprezentanții Marelui Stat Major au declarat că nu știu cine va prelua conducerea armatei și că vor afla „după decretul președintei”.

Astăzi, 27 septembrie, contactați telefonic, reprezentanții Ministerului Apărării au spus că nu cunosc când va fi propusă și cine este nouă candidatură.

• Vezi și: Cum explică Ministerul Apărării și experții demiterea lui Ohladciuc

Fostul ministrul al Apărării, Anatol Șalaru, a spus Europei Libere că, din experiența sa, demiterile din funcții importante sunt discutate în prealabil cu conducerea țării.

Potrivit lui, se cunoaște din timp și numele persoanei care va prelua funcția rămasă vacantă pentru că „armata nu poate rămâne pentru mult timp fără conducere”.

Andrei Curăraru, un analist al comunității WatchDog, a spus Europei Libere că reînnoirea mandatului șefului Statului Major al Armatei Naționale depinde de rezultatele acestuia dar și de „deschiderea politică a președintelui”.

Potrivit lui, în cadrul Ministerului Apărării au loc mai multe procese privind „curățarea sistemului de potențiale surse de informație pentru Federația Rusă”, făcând referire la cazul fostului șef al Statului Major, Igor Gorgan.

• Vezi și: Procurorii l-au pus sub învinuire pe generalul Gorgan în dosarul privind spionajul în favoarea Rusiei

În acest sens, Curăraru crede că autoritățile vor să aducă la conducerea armatei o persoană care să gestioneze mai rapid și mai eficient acest proces.

Potrivit legislației, șeful Statului Major al Armatei Naționale este numit sau demis din funcție la propunerea ministrului Apărării, prin decretul președintelui R. Moldova.

Șeful Statului Major este comandatul Armatei Naționale și exercită conducerea administrativă, fiind responsabil de dotarea, pregătirea și completarea cu tehnică și armament a trupelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lansată la 31 iulie curent, evms.md - prima platformă online de tranzacționare a VMS-urilor fără intermediari, a reușit să atragă în primele trei zile peste o mie de utilizatori. Vânzarea VMS-urilor s-a făcut pe parcursul a zece zile, 16 – 25 septembrie, iar valoarea unei obligațiuni a fost de 100 de lei.

În contextul interesului sporit, s-a decis acceptarea suplimentară a tuturor cererilor. Ministerul Finanțelor estima că vor fi procurate 500 de mii de titluri, în valoare de 50 de milioane de lei, însă, așteptările statului au fost depășite, moldovenii procurând VMS-uri de peste 78 de milioane de lei și efectuând 815 tranzacții.

• Vezi și: Statul se va putea împrumuta online de la cetățeni. Ministerul Finanțelor a lansat platforma eVMS.md

„Participarea activă a investitorilor și interesul sporit față de această inițiativă financiară a statului demonstrează un angajament colectiv față de dezvoltarea economică a țării”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului.

În cadrul primei emiteri, moldovenii au investit în obligațiuni de stat pentru un termen de doi ani, fiind scutiți de impozitul pe profit. Rata dobânzii este de 6% anual, iar la fiecare șase luni, investitorii vor primi un cupon cu dobânda calculată direct în cont.

• Te-ar putea interesa și: Cum dai bani statului și câștigi din asta

Platforma evms.md a fost prezentată la o distanță de doi ani de la adoptarea de către guvernul moldovean a conceptului platformei, pe 8 februarie 2022.

Acum un an, reprezentanții Ministerului Finanțelor spuneau că lansarea sistemului este preconizată pentru finele anului 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație de presă, biroul premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a transmis că șeful guvernului „a instruit Forțele de Apărare ale Israelului să continue luptele cu toată forța”.

Ceva mai devreme, o declarație similară a fost făcută de ministrul israelian al Afacerilor Externe, Israel Katz, care a spus pe X că „nu va exista nicio încetare a focului în nord”.

„Vom continua să luptăm împotriva organizației teroriste Hezbollah cu toată puterea noastră până la victorie și întoarcerea în siguranță a locuitorilor din nord la casele lor”, a spus șeful diplomației israeliene.

Propunerea de încetare a focului s-ar aplica așa-numitei „Linii Albastre” dintre Israel și Liban și ar permite părților să negocieze pentru o potențială rezolvare diplomatică a conflictului, a declarat un reprezentant al administrației Biden, potrivit Reuters.

„Situația dintre Liban și Israel începută pe 8 octombrie 2023 este intolerabilă și prezintă un risc inacceptabil de escaladare regională mai largă. (...) Facem apel la toate părțile, inclusiv guvernele Israelului și Libanului, să aprobe imediat încetarea temporară a focului”, arată o declarație comună a țărilor, publicată de Casa Albă.

Printre țările care au semnat declarația comună se află și Australia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, dar și Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și: SUA și aliații cer încetarea focului pentru 21 de zile de-a lungul graniței dintre Israel și Liban

Apelul la încetarea focului vine după ce Israelul și-a extins atacurile aeriene în Liban miercuri. Cel puțin 72 de persoane au fost ucise, potrivit unui calcul Reuters pornind de la informațiile transmise de ministerul libanez al Sănătății.

Mai mult, șeful armatei israeliene, Herzi Halevi, a declarat că un atac terestru este posibil, stârnind temeri că conflictul ar putea declanșa un război extins în Orientul Mijlociu.

Recent, armata israeliană a afirmat că avioanele sale de luptă au vizat infrastructura din mai multe puncte ale frontierei dintre Siria și Liban, despre care Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) spun că este folosită de Hezbollah pentru „transferul de arme”.

IDF afirmă că scopul său este de a „împiedica intrarea de arme în Liban și înarmarea Hezbollah” și că va continua să „atace cu forță pentru a deteriora și distruge capacitățile militare și infrastructura”, scrie BBC.

În ultimele luni, Washingtonul s-a angajat în eforturi diplomatice cu Israel și Liban pentru a reduce ostilitățile. (CB)

Știrea conține informații preluate de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tipărirea lor are loc mai devreme din motive tehnice. Buletinele vor fi transmise Ministerului Afacerilor Externe (MAE), care le va distribui către secțiile de votare.

Pentru votul prin corespondență s-au tipărit 5.427 de buletine de vot, câte 1.809 buletine pentru trei exerciții electorale (două tururi ale prezidențialelor și referendum), a transmis Dana Munteanu, secretar CEC, potrivit IPN. Munteanu a precizat că prețul unui buletin de vot este 2,7 lei, iar costul total este de 14.600 de lei.

Buletinul de vot pentru prezidențiale va avea lungimea de aproape 32 de centimetri, iar lățimea va fi de 14 centimetri. Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că buletinul de vot va fi ceva mai mare decât o foaie A4. Buletinele pentru turul I de prezidențiale sunt de culoare gri, pentru eventualul tur II – de culoare albastră.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

Buletinul pentru turul I îi va include pe cei 11 pretendenți înregistrați pentru funcția de președinte al R. Moldova, în următoarea ordine:

1. Alexandr Stoianoglo, Partidul Socialiștilor;
2. Maia Sandu, Partidul Acțiune Solidaritate;
3. Renato Usatîi, Partidul Nostru;
4. Vasile Tarlev, Partidul pentru Viitorul Moldovei;
5. Irina Vlah, candidată independentă;
6. Ion Chicu, Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei;
7. Andrei Năstase, candidat independent;
8. Octavian Țîcu, Blocul electoral „Împreună”;
9. Victoria Furtună, candidată independentă;
10. Tudor Ulianovschi, candidat independent;
11. Natalia Morari, candidată independentă.

Buletinul de vot pentru referendumul despre integrarea în UE va fi de culoare violet și va conține întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”.

Aceasta va fi precedată de textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției prin care integrarea în Uniunea Europeană va fi declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

În premieră, la scrutinele din 20 octombrie, moldovenii aflați în șase state (SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia) vor putea vota prin corespondență.

Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorii s-au înregistrat până pe 6 septembrie. În total sunt au fost 1.809 cereri privind votul prin poștă, cele mai multe din Statele Unite. Pentru această modalitate de vot, statul este gata să cheltuiască peste 19 milioane lei.

Cetățenii moldoveni din cele șase state, la fel ca și din toate celelalte, vor putea vota și în secții de votare. În acest scop, autoritățile de la Chișinău vor deschide cu aproape 100 de secții mai multe decât pentru prezidențialele precedente, din 2020.

Pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie va constitui 2.221 secții de votare. Dintre acestea, în R. Moldova vor fi deschise 1.987 secții, inclusiv 30 pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Aproximativ 10% din totalul secțiilor, anume 234, vor fi deschise în străinătate. Dintre acestea, trei secții vor procesa buletinele de vot trimise de alegători prin poștă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prin ordinul emis la 25 septembrie, SIS a cerut furnizorilor de comunicații electronice să blocheze accesul utilizatorilor din R. Moldova la site-ul nuacum.eu, care conține îndemnuri la un vot negativ la referendumul despre aderare la UE din 20 octombrie, dar și la șase site-uri ruse: ng.ru; gazetacrimea.ru; crimea.gov.ru; crimea.ria.ru; crimea24tv.ru și ria.ru – site-ul uneia dintre cele mai mari agenții de presă din Rusia, deținută de stat.

Blocarea a fost comentată, chiar pentru RIA, de deputatul rus Leonid Kalașnikov, șeful comitetului Dumei ruse pentru relații cu statele CSI. Potrivit lui, blocarea ar fi avut loc din nevoia de a limita influența Rusiei înaintea alegerilor moldovene. „Ei (autoritățile de la Chișinău – n.r.) își rezolvă propriile obiective. Acum ei merg spre alegeri și, bineînțeles, că au nevoie să deconecteze Rusia”, a spus Kalașnikov.

La mijlocul lunii iunie, Statele Unite, Canada și Marea Britanie au spus într-un rar comunicat comun al diplomațiilor lor că au cunoștință de planurile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale din octombrie din R. Moldova și de a le contesta rezultatul, dacă nu ies cum ar intenționa Kremlinul.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova

Semnatarii comunicatului mai spun că Moscova lucrează deja, pe multiple căi, la discreditarea actualei guvernări, prin dezinformarea și manipularea opiniei publice.

Înaintea localelor din 2023, SIS a ordonat blocarea a zeci de site-uri despre care a spus că ar prezenta „pericol” pentru spațiul informațional moldovean. Atunci, mai mulți experți au spus Europei Libere, care a observat că site-urile „blocate” sunt accesibile în continuare, că metoda de blocare (DNS-blocking) folosită de autoritățile moldovene nu este eficientă.

• Te-ar putea interesa și: SIS și MAI vor putea bloca paginile web cu „caracter infracțional”. Cum ar putea avea loc procesul

Anul acesta, Parlamentul a aprobat un amendament legislativ, prin care a stabilit instituțiile care au dreptul de a sista accesul la conținut online cu „caracter infracțional” în R. Moldova. Acestea sunt Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate.

Noul proiect de lege spune că blocarea accesului la acest conținut (sau chiar eliminarea lui de pe o pagină web) se va realiza după mai multe principii, inclusiv cel al proporționalității. Autorii conținutului blocat vor trebui informați cu privire la motivele și căile de atac, iar nevoia de a menține interdicția se va revizui periodic.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Judecătorii CC au examinat constituționalitatea legii privind taxa de timbru la ședința din 17 septembrie. Ei au comasat sesizările deputatului socialist Vlad Batrîncea cu cele ale judecătorului Victor Sandu, avocatului Andrei Briceag și administratorului de insolvabilitate Marcel Lungu.

La ședință, poziția lui Batrîncea a fost prezentată de colegul lui de partid, Victor Poleacov. El a declarat că taxa de timbru ar încălca dreptul la justiție a persoanelor social vulnerabile. Poleacov a spus că, potrivit unei cercetări a Expert-Group, doar în cursul anului 2023, numărul persoanelor care supraviețuiesc cu 54 de lei pe zi a crescut cu 20%. Potrivit lui, oamenii ar putea să renunțe la adresarea în judecată din nevoia de a economisi.

Judecătorul Sandu și avocatul Briceag au subliniat că introducerea taxei este necesară, dar ei nu sunt de acord că aceasta nu poate fi compensată de partea perdantă în proces. Victor Sandu a relatat că alte taxe judecătorești sunt achitate anume de cei care pierd procesul. El crede că, dacă persoana demonstrează în instanță că drepturile sale au fost încălcate, atunci are dreptul la compensarea tuturor cheltuielilor suportate pentru a obține dreptatea.

Andrei Briceag a spus judecătorilor că, unii dintre clienții săi sunt nevoiți să depună mii de adresări în judecată și de aceea le este complicat să achite taxa de timbru. Administratorul de insolvabilitate Marcel Lungu crede că reprezentanții profesiei lui sunt discriminați. El a explicat că, deși natura ocupației administratorilor de insolvabilitate îi obligă să se adreseze frecvent în instanță, ei nu au fost scutiți de plata taxei de timbru, așa precum s-a întâmplat în cazul executorilor judecătorești.

• Te-ar putea interesa și: Noile taxe de stat, criticate de opoziție: Statul vrea să se îmbogățească din contul populației sărăcite

Reprezentanții guvernului și ai parlamentului au declarat la ședința CC că, în opinia lor, taxa de timbru ar fi constituțională. Ei au evidențiat că deja au fost introduse amendamente legislative pentru a scuti pe persoanele social vulnerabile de plata taxei de timbru.

Decizia privind taxa de timbru a fost luată pe 26 septembrie. Președinta CC, Domnica Manole, a spus că prevederea care stabilea imposibilitatea scutirii, amânării, eșalonării, restituirii sau compensării taxei de timbru este neconstituțională.

Manole a explicat că, până când deputații nu vor schimba legea în conformitate cu decizia CC, judecătoriile și Curțile de Apel vor putea de sine-stătător să scutească oamenii de la plata taxei de timbru sau să amâne plata, dacă persoanele vor demonstra că nu o pot achita imediat.

Deputații partidului de guvernământ – Acțiune și Solidaritate – au adoptat legea privind taxa de timbru în anul 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prima temă identificată de Expert Forum este legată de NATO și tema (narativa) războiului provocat de expansiunea NATO.

Raportul arată că principalele mesaje care vizează România cu o intenție clară de manipulare anti-NATO sunt în momentul de față pe TikTok, „un Vest Sălbatic al reglementărilor de social media”.

„Frica românilor față de un război pe teritoriul țării este principalul mod de exploatare și blamare a NATO. Chiar dacă românii susțin covârșitor (81% în iulie 2024, conform Statista) apartenența la NATO, scopul propagandei nu este să înlocuiască această susținere, ci să o limiteze”, arată raportul Expert Forum.

Experții spun că, de multe ori, televiziunile de știri preiau știri din actualitatea externă, care, nepuse în context, vor crea un teren fertil pentru dezinformare.

„Un exemplu este atunci când se deschid știrile cu fragmente alarmiste din discursul lui Putin despre securitatea României, fără un context al declarațiilor care să informeze despre scopul acestor tirade, plauzibilitatea amenințărilor sau istoria altor declarații similare din trecut”, arată experții.

Mădălina Voinea de la Expert Forum spune că de multe ori pe TikTok sunt difuzate astfel de fragmente care sunt scoase din context, ulterior, de către alți utilizatori.

„Mediul informațional din România s-a schimbat dramatic de la pandemie încoace. TikTok a ajuns deja la a aproape 9 milioane de utilizatori activi. La anul probabil că va depăși Facebook-ul. Deja l-a depășit la nivelul de atenție a oamenilor. Însă conținutul video e greu de monitorizat. TikTok este principala sursă de informare a românilor”, spune Mădălina Voinea.

Facebook are în prezent 9,05 milioane de utilizatori români, după o pierdere semnificativă de 1,3 milioane.

Manipularea privind NATO are legătură cu sprijinul acordat de România Ucrainei

Experții spun că TikTok devine o platformă tot mai influentă, iar lipsa unor mecanisme clare de control poate facilita răspândirea temelor/narativelor periculoase.

„Spre deosebire de platformele mai bine reglementate, cum ar fi Facebook, unde există Ad Library pentru a urmări reclamele politice, pe TikTok regulile sunt adesea ocolite. Politica TikTok care nu acceptă reclame politice în teorie reprezintă în practică o evitare a responsabilităților”, arată raportul Expert Forum.

Experții spun că miza manipulării legate de NATO nu este îndepărtarea românilor de organizația nord atlantică, ci „suportul pentru Ucraina, militar, financiar și politic în vederea aderării la Uniunea Europeană și NATO”.

„Intensitatea acestor discuții pe TikTok-ul românesc a atins cote alarmante, având în vedere că platforma nu are mecanisme reale de impunere a termenilor și condițiilor, deci lasă dezinformarea să zboare din bulă în bulă, viralizând-o asemenea Facebook-ului în 2019”, arată specialiștii de la Expert Forum.

Cu ajutorul Exolyt, o platformă de monitorizare a aplicației TikTok, Expert Forum a observat că România este una dintre țările în care s-au produs cele mai multe videoclipuri despre NATO.

„Problema vine abia când analizăm videoclipurile care au devenit virale, fie de la conturi obscure pe care nu le putem identifica în viața reală, fie găsim în top cu peste 1 milion de vizualizări secvențe alarmiste despre repercusiunile Rusiei asupra îndrăznelii României de a susține Ucraina”, se mai arată în raport.

„România Mare” - o altă temă pentru influența rusească

„România Mare” este o altă temă folosită de operațiunile de influență rusească, iar nostalgia după Ion Antonescu este în topul temelor folosite pe TikTok.

„Pe sistemul pe care Rusia îl folosește pentru a-și justifica invazia unui stat suveran pentru minoritatea rusă din Ucraina, așa fanaticii din bula Antonescu visează la România Mare, presărând declarații antisemite și ultra-naționaliste”, mai arată raportul.

Exolyt a identificat 1.076 de videoclipuri antisemite și ultra-naționaliste cu un număr total de 23,5 milioane de vizualizări, iar influencerii care aduc în prim-plan acest conținut sunt micro-influenceri specifici platformei TikTok, fără vreo trasabilitate a identității lor în viața reală.

Uniunea Europeană care e „o dictatură asupra căreia n-avem control” este o altă temă folosită de influența rusească.

„Pe TikTok-ul românesc am identificat tipare de conținut anti-UE care servesc mai multe narative, cea mai populară fiind însă portretizarea UE drept o alianță eșuată și coruptă, #corupție corelat cu #uniuneaeuropeană având 2.200 de videoclipuri de la începutul anului”, arată raportul despre dezinformare.

Tot pe TikTok există un cont „Partidul Comunist Român”, cu peste 1,7 milioane de like-uri.

Expert Forum spune că instituțiile din România nu au capacitatea să monitorizeze rețelele de influență, dar că, prin crearea unui consiliu consultativ împreună cu societatea civilă și jurnaliștii, ar putea monitoriza mai bine temele rusești.

Raport privind influența rusească în Republica Moldova

În paralel cu raportul privind influența rusă în România, tot la București, a fost lansat un al doilea raport privind influența rusească asupra referendumului pentru aderarea la UE a Republicii Moldova, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru președinție din Republica Moldova - pe 20 octombrie 2024, realizat de organizația WatchDog de la Chișinău.

Dacă în România narativele rusești pentru influențarea opiniei publice sunt legate de NATO și de susținerea Ucrainei, în Republica Moldova, temele de influență rusești sunt legate de aderarea la Uniunea Europeană.

Una din aceste teme din Republica Moldova este despre referendumul pentru aderarea la UE – despre care influencerii politici, precum fostul președinte Igor Dodon și deputata Marina Tauber, spun că este organizat cu încălcarea normelor legale și democratice.

Tema privind încălcarea legii a fost amplificată în contextul deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu înregistra blocul politic „Victorie” pentru participarea la alegerile prezidențiale și la referendum, se arată în raportul realizat în Republica Moldova.

Blocul politic Victorie ( n.r. Pobeda în limba rusă) a fost înființat de oligarhul pro-rus Ilan Şor, care l-a anunțat de la Moscova, unde a fugit.

Valeriu Pașa, directorul executiv de la organizația Watch Dog, spune că Rusia și-a crescut interferența în societatea moldovenească începând cu toamna lui 2021.

„Estimarea noastră arată că în 2020, președintele de atunci - Igor Dodon - a primit de la Federația Rusă circa 9 milioane de euro pentru campania sa electorală. Astăzi dl Șor (n.r. Ilan Șor, politician prorus sancționat de SUA) își permite să dea 5 milioane de euro pentru un eveniment de o zi”, spune Valeriu Pașa.

O altă temă a influenței rusești este „lipsa de legitimitate”, folosită de cele mai multe ori pentru a promova mesajul precum că doar un număr mic de cetățeni și-ar dori ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene.

„Unul dintre argumentele des întâlnite la acest capitol este că orientarea geopolitică a Republicii Moldova ar putea fi decisă de doar 1/6 (17%) din populație. Pentru a sublinia această lipsă de susținere, sursele de propagandă au creat un site unde utilizatorii pot vota «pentru» sau «împotriva» referendumului. Site-ul, promovat de canalul Moldova Politics, specializat în discreditarea referendumului, a prezentat rezultate care arată că 95% dintre respondenți ar fi împotriva referendumului”, se arată în raportul privind Republica Moldova.

O altă temă a influenței rusești este că referendumul este de fapt „referendumul Maiei Sandu”, adică un vot pro înseamnă un vot pentru Maia Sandu.

„Plebiscitul este prezentat de această dată ca o inițiativă care i-ar aparține în exclusivitate președintei pentru a-i servi intereselor personale, a masca eșecurile guvernării și a crea o falsă asociere dintre problemele interne ale țării și procesul de integrare europeană”, mai arată raportul moldovean.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Doctrina nucleară actuală a Rusiei spune că armata poate folosi arme nucleare în cazul unui atac nuclear al unui inamic sau al unui atac convențional care amenință existența statului.

Versiunea revizuită a documentului spune că Rusia ar putea folosi arme nucleare ca răspuns la un atac convențional care reprezintă o „amenințare critică la adresa suveranității noastre”, a spus Putin.

„Se propune ca agresiunea împotriva Rusiei de către orice stat non-nuclear, dar cu participarea sau sprijinul unui stat nuclear, să fie considerată ca un atac comun asupra Federației Ruse”, a mai declarat președintele Rusiei la 25 septembrie.

Acesta a mai precizat că condițiile pentru tranziția Rusiei la utilizarea armelor nucleare sunt, de asemenea, clar fixate și a adăugat că Moscova va lua în considerare o astfel de mișcare dacă va obține informații de încredere despre începutul unui atac transfrontalier în masă prin aer din partea aviației strategice și tactice, a rachetelor de croazieră, a dronelor și a armelor hipersonice.

Putin a mai spus că lista statelor și alianțelor militare supuse descurajării nucleare ar trebui extinsă, dar nu a menționat ce țări vor fi adăugate.

Șeful biroului președintelui ucrainean, Andrii Ermak, a denunțat revizuirile.

„Rusia nu mai are niciun instrument pentru a intimida lumea în afară de șantajul nuclear”, a spus Andrii Ermak, pe 25 septembrie, pe Telegram. „Aceste instrumente nu vor funcționa”.

• Te-ar putea interesa și: Incendiu și explozii „ca la cutremur” la un depozit rusesc de muniții din Tver

De la invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Vladimir Putin a amenințat în mod repetat Occidentul cu arsenalul său nuclear pentru a-l descuraja să sprijine Kievul.

Revizuirile anunțate de Vladimir Putin vin în timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, solicită permisiunea aliaților săi occidentali de a le folosi armele cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi adânc teritoriul rusesc.

Schimbarea urmează avertismentului lui Putin către Statele Unite și alți aliați NATO că permiterea Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rusesc ar însemna că Rusia și NATO sunt în război.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te