Ucraina trăiește pe o falie geopolitică obiectivă, de care nu poate face abstracție în niciun fel. Această țară suferă de „sindromul «Kiev Bifrons»”, adică „centrul Europei nu se poate despărți, mental, de Rusia Kieveană”. Ucraina locuiește „între lumi geopolitice parțial suprapuse (...) (Centrul Europei – Rusia Kieveană)”.
Este teza analizei publicate de Dorin Popescu pe spotmedia.ro. Ucraina începe să se emancipeze de influența încă palpabilă a perioadei sovietice, dar acest proces riscă să fie confundat, uneori, cu apropierea de Europa, mai spune analistul. În orice caz, rezolvarea acestei situații de Ianus Bifrons „poate fi decisivă pentru securitatea, liniștea și construcția geopolitică a întregii vecinătăți estice a României și a Uniunii Europene”.
Programul președintelui Volodimir Zelenski a ajuns în faza de a dezamăgi electoratul...
O arată sondajele, dar mai ales o arată dificultatea de a trece prin parlament legile actualului guvern. Era de așteptat, dar această tendință suportă unele corecții. Zelenski, spune Dorin Popescu, ar trebui în primul rând să acorde mai multă atenție fidelizării etnicilor ruși, ceea ce ar fi „relevant și pentru celelalte comunități etnice din Ucraina (română, maghiară, poloneză, slovacă, bulgară etc.)”. Se apropie alegerile locale și e tot mai clar că la Kiev e nevoie să conducă o coaliție de partide, este opinia analistului de la spotmedia.ro.
Un articol apărut pe site-ul ziare.com, semnat de Laurențiu Sîrbu, se ocupă de posibilitățile de care dispune acum România în fața unei creșteri importante a numărului de cazuri de COVID-19. Problema nu este, se pare, că nu sunt suficiente paturi de terapie intensivă pentru bolnavii grav, sau că nu ar fi dotate cu aparatură și personal medical: doar o treime sunt în prezent ocupate.
Problema este că în unele orașe mari: București, Timișoara, Ploiești, capacitatea maximă a fost atinsă. Soluția este instalarea unor noi spitale de campanie sau transferarea pacienților, ceea ce e greu cu cei care au nevoie de terapie intensivă. „În opinia medicilor, relaxarea prematură a multora (...) a venit nu doar pe fundalul mesajelor conspiraționiste, dar și in contextul în care nu ne-am confruntat cu un numar deosebit de ridicat de decese, nu am fost șocați de imaginile unui sistem medical aproape de colaps. Altfel spus, consecințele nerespectării măsurilor de siguranță sanitară nu au fost imediate și evidente ca în țările occidentale ce au inregistrat mii de decese”, scrie Laurențiu Sîrbu.
Problema este că în unele orașe mari: București, Timișoara, Ploiești, capacitatea maximă a fost atinsă...
Ce perspective de finanțare are România în etapa următoare, dacă acordul europenilor va fi ratificat. Este subiectul analizei lui Cristian Tudorescu apărută pe contributors.ro. Autorul consideră că România are șanse să absoarbă în șapte ani 80 până la 90% din cele 80 de miliarde de euro puși la dispoziție de Uniunea Europeană. În clipa de față, pe exercițiul financiar actual, România are rată de absorbție de 45%, un progres semnificativ față de perioada de până în 2013. „Însă, adaugă Cristian Tudorescu, pentru a valida promisiunile cu bătaie lunga, putem verifica «livrările» din următoarea perioadă: metroul Drumul Taberei în septembrie; kilometrii de autostradă până în decembrie; creditele IMM Invest ajunse în conturile firmelor până la finalul acestui an”.
