Linkuri accesibilitate

Relații strategice cu Israelul. Bucureștiul între America și UE


Boiko Borisov, Aleksandar Vucic, Alexis Tsipras,Viorica Dăncilă și Benjamin Netanyahu, Varna 2 noiembrie 2018.
Boiko Borisov, Aleksandar Vucic, Alexis Tsipras,Viorica Dăncilă și Benjamin Netanyahu, Varna 2 noiembrie 2018.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a discutat cu premierul României, Viorica Dăncilă, despre aprofundarea relațiilor bilaterale în cooperarea strategică, dar și în domenii cum ar fi securitatea cibernetică și energetică.

Nu e clar deocamdată din punct de vedere practic ce înseamnă aprofundarea relațiilor strategice. Potrivit surselor Mediafax, premierul israelian i-ar fi spus Vioricăi Dăncilă că mutarea ambasadelor mai multor țări, inclusiv a României, de la Tel Aviv la Ierusalim ar fi doar o chestiune de timp”.

Întâlnirea celor doi șefi de guverne a avut loc la Varna, în Bulgaria, în marginea summit-ului Bulgaria-România-Grecia-Serbia, unde Benjamin Netanyahu a fost invitat special.

Premierul israelian a vorbit la întrevederea cu șefa guvernului de la București despre progresele făcute pentru încheierea unui parteneriat în domeniul noilor tehnologii, dar și despre reprogramarea ședinței comune de guvern, care fusese anunțată pentru această lună.

Netanyahu a propus un forum economic cu o secțiune dedicată contractelor imediate între companiile dintre cele două țări, forum care să fie organizat în preambulul viitoarei ședințe cu cele două executive.

Subiectul prioritar pentru șeful guvernului israelian a părut să fie însă mutarea ambasadei române de la Tel Aviv la Ierusalim. Netanyahu a declarat de altfel într-un interviucă este „sigur” că România își va muta ambasada la Ierusalim, după ce și Statele Unite vor face această mișcare. Washingtonul a inaugurat noul sediu în 14 mai anul acesta de Ziua Ierusalimului.

Acum două săptămâni, Ministerul român de Externe a încheiat analiza promisă, care arată elementele pro- și contra acestei idei.

Ar fi vorba despre un document „echilibrat” a explicat ministrul Teodor Melescanu, precizând că decizia în acest sens nu aparține Externelor. Meleșcanu a argumentat necesitatea unei analize ample privind mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim pornind de la decizia președintelui american Donald Trump din decembrie anul trecut de mutare a sediului ambasasei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim.

Guvernul român s-a angajat netransparent, dar entuziast, în această direcție, care e contestată de Comisia Europeană.

Președintele Klaus Iohannis i-a cerut de altfel demisia prim-ministrei Dăncilă după vizita acesteia și a șefului ei de partid Liviu Dragnea din aprilie în Israel, când cei doi au discutat la cel mai înalt nivel acolo despre mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

De asemenea Comisia Europeană a atras atenția executivului român că „toate ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene se află la Tel Aviv”.

Israelul încearcă să convingă cât mai multe țări să urmeze exemplul Statelor Unite de a-și muta ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim, fiindcă în acest fel orașul sfânt ar fi recunoscut de acele țări drept capitală a statului israelian.

După războiul arabo-israelian din 1948-1949, partea vestică a Ierusalimului a fost câștigată de Israel, iar cea estică, unde se află locurile sfinte ale celor trei religii monoteise (Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt şi Moscheea al-Aqsa) a fost luată sub administrația provizorie a Iordaniei.

Apoi, în urma Războiului de Șase Zile din 1967, armata israeliană a ocupat și partea de est a Ierusalimului, iar în 1980 Parlamentul isarelian a declarat Ierusalimul „capitală eternă și indivizibilă” a Israelului.

Consiliul de Securitate ONU a condamnat acest act printr-o rezoluție adoptată cu abținerea Statelor Unite.

În confruntarea diplomatică actuală, guvernul Dăncilă se situează pe poziția Statelor Unite, iar președintele Iohannis mizează pe politica Uniunii Europene, care susține dreptul palestinienilor de a avea la rândul lor o parte din orașul sfânt. În ultimii 50 de ani, România a avut o politică echilibrată și coerentă în Orientul Mijlociu, care i-a permis la un moment dat chiar să medieze.

Nu se știe încă ce resorturi i-ar impinge pe cei care girează executivul de la București să renunțe la această tradiție diplomatică și la angajamentele țării în această regiune complicată.

XS
SM
MD
LG