Inspectoratul General al Poliției transmite că a aflat deja numărul și țara din care parvin apelurile. Acum ofițerii stabilesc proveniența adreselor de email de pe care au fost transmise mesajele, totul având loc pe parcursul zilei de vineri, 1 noiembrie.

Poliția spune că cetățenii primesc masiv mesaje la adresele de email prin care sunt îndemnați să voteze duminică pentru candidata pro-europeană, Maia Sandu, ulterior urmând să fie remunerați financiar.

Paralel cu aceste mesaje, cetățenii primesc apeluri, iar la preluarea acestora, robotul anunță că vor primi 1.500 de lei cei care vor vota pentru același candidat electoral.

Oamenii legii îndeamnă cetățenii să ignore aceste mesaje întrucât conțin falsuri și au ca scop să denigreze imaginea respectivului concurent electoral.

Cazurile de mesaje false au fost denunțate și de reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiunea a sesizat organele de drept.

Pe parcursul zilei de vineri, 1 noiembrie, Poliția a anunțat că desfășoară percheziții în 13 raioane ale țării, în cadrul unor dosare penale pornite pe faptul finanțării ilegale și corupției electorale.

Totodată, CNA a anunțat aceeași zi că suma amenzilor aplicate pentru corupția electorală în ultimele două săptămâni se ridică la circa 3,5 milioane de lei.

Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Posturile locale de televiziune au arătat serviciile de urgență la fața locului, inclusiv personalul medical care pregătea tărgi în apropiere.

„Este o operațiune de salvare extrem de dificilă care va mai dura câteva ore. Avem aproximativ 80 de salvatori din mai multe orașe care lucrează și utilaje grele", a declarat Dacic, adăugând că încă două persoane se aflau sub dărâmături, dar erau în viață.

Premierul Serbiei, Milos Vucevic, a promis că autoritățile vor investiga cauza accidentului. „Vom insista asupra găsirii celor responsabili, a celor care ar fi trebuit să asigure siguranța structurii. Condoleanțele mele familiilor celor decedați", a spus premierul.

„Aceasta este o vineri neagră pentru noi, pentru întreaga Serbie, pentru Novi Sad", a adăugat el.

• Te-ar putea interesa și: Un avion de linie brazilian s-a prăbușit cu 62 de persoane la bord. Niciun supraviețuitor

Imaginile postate pe rețelele de socializare au arătat mai multe ambulanțe și mașini de pompieri la fața locului, în fața gării. De asemenea, puteau fi văzute două excavatoare săpând prin grămada de moloz.

Gara Novi Sad s-a redeschis în iulie, după trei ani de lucrări de renovare. Lucrările de construcție erau încă în desfășurare în anumite părți ale gării. O conexiune feroviară de mare viteză între Novi Sad și capitala Belgrad a fost deschisă în martie 2022.

Presa locală a declarat că este posibil ca zeci de persoane să fi fost rănite. Primăria din oraș a confirmat incidentul, dar nu a spus câte persoane au fost rănite. Canalul de știri N1 a informat că plecările trenurilor au fost oprite din stația aflată la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de capitala Belgrad.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În Italia adrese noi au secțiile din Ferrara, Chiavari, Siena și Terni. În Marea Britanie, au fost mutate secțiile din Corby, Birmingham, Belfast și Glasgow. În Franța adresă nouă are secția din Bordeaux și una din Paris. În Spania a fost modificată adresa secției din Sabadell, iar în Belgia – a celei din Hasselt.

* Harta secțiilor de votare a fost alcătuită pe baza adreselor furnizate de Comisia Electorală Centrală. Vă recomandăm verificări suplimentare înainte de a merge la vot, pentru a evita erori.

Toți moldovenii pot afla la ce secție de votare sunt arondați pe pagina verifica.cec.md, secțiunea „Verifică lista electorală”. Adresa secție poate fi găsită pe același site, apăsând butonul „Află unde să votezi”.

Anul acesta, în străinătate au fost deschise 231 de secții în 37 de țări. Cele mai multe secții sunt fi în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20 și în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România sunt deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite. În Rusia și Ucraina sunt câte două secții.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Votul poate fi exprimat în baza buletinului de identitate moldovenesc valabil, buletinului de identitate provizoriu valabil cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova sau pașaportului moldovenesc, inclusiv expirat.

• Te-ar putea interesa și: Cât a luat Sandu în Rusia și Stoianoglo, în România? Votul moldovenilor din diaspora, în cifre

Cei aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda au avut posibilitatea, în premieră, să voteze prin corespondență, înregistrându-se prealabil pentru a primi prin poștă buletinele de vot.

Pe 3 noiembrie va avea loc turul doi al alegerilor prezidențiale, în care se vor confrunta actuala președintă Maia Sandu, care candidează din partea PAS și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor, condus de ex-președintele pro-rus Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Salvatorii spanioli au decis să deschidă o morgă temporară într-un centru de convenții din cauza numărului mare de cadavre. Doar în Valencia, regiune din estul Spaniei, cea mai grav afectată de inundații, au murit cel puțin 202 persoane, spun autoritățile regionale.

Trei persoane au murit în Castilia La Mancha și Andaluzia. Potrivit Reuters, numărul morților este acum aproape egal cu cel al bilanțului inundațiilor puternice din România, din 1970, când au murit 209 persoane. Trei ani mai devreme, inundațiile catastrofale din Portugalia au ucis aproape 500 de persoane.

În continuare nu sunt informații despre decese ale cetățenilor moldoveni.

Guvernul spaniol a anunțat că aproximativ 500 de soldați au fost mobilizați pentru a căuta persoanele date dispărute și pentru a ajuta supraviețuitorii furtunii. S-a anunțat și o nouă alertă meteorologică în Huelva, în sud-vestul Spaniei.

• Europa Liberă România
• George Costiță

Aproximativ 100 de oameni au murit din cauza inundațiilor catastrofale din Spania. Autoritățile nu pot face un bilanț exact al celor dispăruți. Nu sunt informații că ar fi fost afectați moldoveni. Amploarea pagubelor e greu de estimat. Guvernul spaniol a declarat trei zile de doliu național.

Bilanțul victimelor va continua probabil să crească, zeci de persoane nefiind încă găsite, a declarat Angel Victor Torres, ministrul însărcinat cu cooperarea cu regiunile Spaniei, într-o conferință de presă, joi seara.

În condițiile în care aproximativ 75.000 de locuințe sunt încă fără electricitate, pompierii au extras benzină din mașinile abandonate în urma inundațiilor pentru a alimenta generatoarele și a restabili alimentarea cu energie electrică.

Mergem din mașină în mașină, căutând orice fel de benzină pe care o putem găsi", a declarat un pompier care a călătorit la Valencia din regiunea sudică Andaluzia pentru a ajuta la eforturile de salvare, având asupra sa un tub de plastic și sticle goale pentru a colecta benzina din rezervoarele mașinilor.

Inundațiile din Spania au fost provocate de precipitațiile abundente din ultima perioadă. La Valencia, în câteva ore a căzut un volum de precipitații echivalent unui an întreg, ceea ce a provocat ieșirea râurilor din matcă și distrugerea de drumuri, căi ferate și poduri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Declarațiile ministrei nord-coreene a Afacerilor Externe au fost făcute în cadrul unei întrevederi cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Son Hui a adăugat că Phenianul nu are nici un dubiu că sub „conducerea înțeleaptă” a președitelui Vladimir Putin, armata și poporul rus „vor obține o mare victorie”, în ceea ce ea a numit „eforturile sacre de protejare a drepturilor suverane și intereselor de securitate ale țării lor”.

„Și vă asigurăm că vom fi alături de camarazii noștri ruși până la ziua victoriei”, a adăugat oficialul de la Phenian, potrivit Reuters.

Nici Lavrov, nici Choe Son Hui, nu s-au referit în declarațiile făcute cu ocazia vizitei ministrei nord-coreene în Rusia la informațiile transmise de SUA, NATO, Coreea de Sud și Ucraina, potrivit cărora Coreea de Nord a trimis circa 10.000 de soldați în Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat separat vineri că nu are „nimic de adăugat la ceea ce s-a spus deja” despre astfel de declarații.

• Te-ar putea interesa și: SUA nu vor impune Ucrainei noi limite privind armamentul, dacă Coreea de Nord se alătură Rusiei în război

Joi, 31 octombrie, secretarul american de stat Anthony Blinken a spus că 8.000 de militari nord-coreeni se află în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene au trecut granița în Rusia în august și că se așteaptă ca aceștia să intre în luptă împotriva Ucrainei în zilele următoare.

Oficial, Moscova nu a negat și nici confirmat direct prezența trupelor nord-coreene pe teritoriul rus. Putin a mai spus că este de competența Rusiei să decidă cum va pune în aplicare tratatul semnat cu Coreea de Nord în iunie, care include și o clauză de apărare mutuală.

În declarațiile sale, Choe a spus, prin intermediul unui traducător, că SUA și Coreea de Sud ar plănui un atac nuclear împotriva Coreei de Nord, fără a furniza dovezi și făcând referire la consultările regulate între Washington și Seul, în cadrul cărora, afirmă ea, ar fi pregătit un astfel de „complot”.

Choe, care a declarat că situația din Peninsula Coreeană ar putea deveni „explozivă” în orice moment, i-a spus lui Lavrov că Coreea de Nord trebuie să își consolideze arsenalul nuclear și să își perfecționeze pregătirea pentru a lansa un atac nuclear de represalii, dacă este necesar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În perioada 23–27 octombrie, concurenții au raportat la Comisia Electorală Centrală venituri totale de 2.062.560 lei, din care 95% declarate de către Maia Sandu, iar 5% - de către Alexandr Stoianoglo. Majoritatea surselor raportate provin din alocații de stat și donații de la persoane fizice și juridice.

Înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, candidații au declarat în total cheltuieli de peste 3,3 milioane de lei. Acestea au fost direcționate, în mare parte, către producția de spoturi publicitare (57%) și materiale promoționale (36%). Potrivit raportului, din aceste cheltuieli, 58% aparțin Maiei Sandu și 48% lui Alexandr Stoianoglo.

• Te-ar putea interesa și: Bătălia finală pentru președinție: Sandu vs. Stoianoglo, realizări, eșecuri, promisiuni

Pe de altă parte, Promo-LEX a identificat cheltuieli neraportate în valoare de 733.416 lei, din care 90% îi revin lui Alexandr Stoianoglo și 10% Maiei Sandu. Cele mai multe dintre acestea au fost pentru materiale promoționale (87%), recompense pentru voluntari (8%), organizarea de evenimente (4%) și publicitate online (2%).

În această perioadă, au fost desfășurate cel puțin 268 de activități de promovare de către cei doi candidați – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

Vineri, 1 noiembrie, este ultima zi de agitație electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, care se va desfășura duminică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

După întâlnirea care a avut loc pe 1 noiembrie, cu două zile înainte de vot, Ceban și Sandu au postat o fotografie care îi înfățișează împreună în curtea Muzeului de Istorie din Chișinău. Nu este limpede cine a inițiat discuțiile. Cu o săptămână mai devreme, pe 24 octombrie, Ceban care se bucură de mare popularitate în Chișinău l-a primit în vizită la primărie pe Stoianoglo, contracandidatul lui Sandu, fără să-i promită public ceva nici acestuia.

„Am discutat cu primarul Ceban despre faptul că dezvoltarea Chișinăului este posibilă doar prin apropierea de Uniunea Europeană și doar într-o democrație”, a scris Sandu pe Facebook după întrevederea cu primarul capitalei.

Ea a mai făcut apel la unitate „indiferent de ideologia politică” pentru a proteja „alegerile libere”, o aluzie la acuzațiile că Stoianoglo ar fi beneficiat în primul tur de scrutin al prezidențialelor de pe urma unei ample operațiuni de „cumpărare de voturi” derulată de oligarhul fugar Ilan Șor cu sprijinul Rusiei.

În propria sa postare după discuțiile cu Sandu, primarul Ceban a scris că cei doi au vorbit despre „necesitatea de fonduri europene pentru dezvoltarea orașului și despre păstrarea democrației în țara noastră”, iar el se pronunță pentru alegeri libere și corecte și „împotriva oricăror abuzuri, încălcărilor și cumpărării de voturi”.

Primarul capitalei, care a câștigat cu un an în urmă un nou mandat, din primul tur, a mai spus că „rămâne în continuare ferm în dezvoltarea Chișinăului și a Republicii Moldova pe calea sa spre integrarea europeană”, repetând astfel cuvânt cu cuvânt mesajul pe care l-a transmis public și după întrevederea cu Stoianoglo.

Ambilor candidați, Ceban le-a spus că ar vrea sprijin de la viitorul președinte pentru câteva proiecte, inclusiv construcția șoselei de centură a Chișinăului și păstrarea în bugetul municipal, atât în capitală cât și la Bălți, a 50% din impozite colectate pe plan local.

La rândul său, Stoianoglo a spus că întâlnirea cu Ceban a fost „constructivă” și că va „continua comunicarea” cu primarul capitalei.

„Pe 3 noiembrie, ieșim la vot”, a mai scris Ceban pe Facebook, după întâlnirea cu Sandu, fără să-și îndemne suporterii să voteze într-un fel anume.

• Te-ar putea interesa și: (Aproape) toți împotriva Maiei Sandu. Pe cine susțin în turul doi candidații la prezidențiale

La fel ca Maia Sandu, Ceban se declară pro-european, iar rezultatele alegerilor locale din 2023 au poziționat partidul acestuia – Mișcarea Alternativa Națională (MAN) – drept unul din principalele partide pro-europene de opoziție. În același timp, la fel ca Alexandr Stoianoglo, Ceban se află în opoziție față de partidul de guvernământ PAS și Maia Sandu, cu care luptă pentru un segment de electorat asemănător.

Ceban a devenit pentru prima dată primar în 2019. Atunci a candidat din partea socialiștilor și l-a bătut, în turul doi, pe Andrei Năstase, pe atunci candidat din partea Blocului „Acum”, ai căror lideri erau Năstase și Maia Sandu.

Apoi, în 2023, Ceban a redevenit primar, deja din postura de lider al propriului partid MAN. A doua oară, Ceban a luat primăria din primul tur, depășind atât pe candidatul PSRM-lui lui Igor Dodon, cât și pe cel al PAS-ului al Maiei Sandu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă de către consiliera pe comunicare a ministrului Muncii și Protecției Sociale, Daniela Herța.

Compensațiile vor fi distribuite în funcție de nivelul veniturilor și componența familiei. Cât despre sumele compensate, detaliile vor fi făcute publice abia săptămâna viitoare de către ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

• Te-ar putea interesa și: Înscrierile în sistemul de compensații pentru energie vor fi deschise de la începutul lui noiembrie

Oficialul a precizat că autoritățile vor verifica de această dată și dacă beneficiarii de compensații se află în țară, inclusiv prin baza de date a Poliției de Frontieră.

Cetățenii se vor putea înregistra pentru compensații pe parcursul lunii noiembrie, iar cei fără acces la internet vor primi sprijinul asistenților sociali. Înscrierile se pot face inclusiv în lunile decembrie și ianuarie.

În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.

Programul „Ajutor la contor” a fost creat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, în contextul tarifelor care au crescut din cauza crizei energetice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul care acordă cetățenilor moldoveni angajați în Italia acces deplin la pensii și prestații sociale a fost semnat de către ministrul Muncii și Protecției sociale, Alexei Buzu și omologul său italian, ministra Marina Elvira Calderone.

Potrivit lui Alexei Buzu, acest acord va consolida protecția socială a cetățenilor din Italia, țară unde se află una din cele mai mari comunități de moldoveni din diasporă.

Noul acord de securitate socială dintre Moldova și Italia oferă cetățenilor moldoveni două beneficii de bază:

– Cetățenilor moldoveni care au lucrat în ambele țări li se vor cumula perioadele de muncă pentru a se califica la pensie. Astfel, moldovenii cu cel puțin 15 ani de contribuții totale în ambele țări vor putea beneficia de pensie.

– Procesul de solicitare a prestațiilor va deveni mai accesibil și mai puțin costisitor pentru cetățenii moldoveni care au reședința în Moldova. Aceștia nu vor mai fi nevoiți să călătorească în Italia pentru a depune cererea. Cererile pentru pensii și alte prestații sociale vor putea fi depuse atât în Italia, cât și în Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cum se calculează pensia pentru limita de vârstă?
  

În baza Acordului, cetățenii vor avea dreptul la următoarele tipuri de prestații sociale: pensia pentru limită de vârstă; pensia de dizabilitate; pensia și indemnizația pentru accidente de muncă sau boli profesionale; pensii de urmaș.

În ultimele două decenii, Italia a ratificat doar alte două astfel de acorduri.

Anterior, R. Moldova a semnat 16 acorduri bilaterale cu state membre ale Uniunii Europene. În prezent, se negociază acorduri similare cu Canada și Franța și se poartă discuții cu Slovacia, Slovenia, Cipru, Albania și Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curtea a acceptat raportul Comisiei Electorale Centrale (CEC) despre corectitudinea desfășurării referendumului din 20 octombrie și l-a validat. Decizia CC este definitivă.

Potrivit raportului prezentat de șefa CEC, Angelica Caraman, autoritatea electorală a solicitat „să fie confirmate rezultatele referendumului”, chiar dacă au fost înregistrate unele încălcări din ziua votării și în perioada campaniei electorale.

În raport au fost incluse informațiile furnizate de Poliție despre documentarea a peste 800 de cazuri de corupere electorală pasivă, în care alegătorii au luat bani pentru votul „Nu” la referendum. În raport au fost prezentate și datele Centrului Național Anticorupție, care în prezent investighează 15 cauze penale privind coruperea electorală activă, tot pentru votul „Nu” la referendum.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul a trecut. Ce urmează?

Caraman a spus că printre încălcările mai grave se numără îndemnurile răspândite „prin intermediul cultelor religioase” de a vota împotrivă la referendum.

Totodată, în ziua votării au fost înregistrate mai multe cazuri separate de încălcări, precum fotografierea buletinului de vot sau agitație electorală în preajma unor secții de votare. Însă acestea nu au purtat caracter de masă și, prin urmare, nu au influențat rezultatele alegerilor.

Ca urmare a referendumului, în preambulul Constituției va scrie că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”.

Preambulul servește la interpretarea tuturor legilor țării. Introducerea valorilor europene acolo înseamnă pentru autorități, indiferent de culoarea lor politică, o obligație de a promova politici care să corespundă valorilor europene.

De asemenea, în Constituție este introdus un nou titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acest capitol oferă Parlamentului moldovean, indiferent de componența lui, un mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale Uniunii Europene, doar cu ajutorul unei majorități de 51 de deputați.

Comuniștii au cerut renumărarea voturilor

La aceeași ședință, CC a examinat solicitarea Partidului Comuniștilor (PCRM) de renumărare a voturilor exprimate la secțiile de votare din străinătate la referendum, invocând „o posibilă operațiune de fraudare masivă”.

Instanța a respins sesizarea comuniștilor din „lipsa de probe”, pentru că PCRM nu a prezentat hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești referitoare la pretinsele încălcări. În timpul ședinței, simpatizanții PCRM, cei ai oligarhului fugar Ilan Șor și fosta candidată la prezidențiale Victoria Furtună au protestat în fața sediului CC, strigând lozinci precum „Jos dictatura” și „Jos Maia Sandu”.

Referendumul din 20 octombrie a trecut cu o majoritate fragilă, după ce 50,38% din alegători a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de doar 11.400 de voturi.

În cele 231 de secții de votare deschise în străinătate, la referendum au votat aproape 240.000 de moldoveni, care au înclinat balanța în favoarea opțiunii pozitive. Marea majoritate (76,96%) au spus „Da”, în timp ce aproape un sfert (23.04%) au votat „Nu”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Letonia are o minoritate rusă semnificativă, care reprezintă aproape un sfert din populația sa, și face eforturi pentru a limita utilizarea limbii ruse în viața publică.

Normele oficiale cer cel mai înalt nivel de fluență în letonă pentru legislatorii din statul baltic membru în Uniunea Europeană și NATO.

De la ultimele alegeri din 2022, Viktors Pučka, un deputat al partidului Stabilitatea, asociat cu vorbitorii de limbă rusă, a fost suspectat că nu îndeplinește această cerință.

Pučka a fost amendat în repetate rânduri pentru că nu a susținut testul lingvistic obligatoriu, înainte de a susține în cele din urmă examenul săptămâna trecută - și de a-l pica.

Joi, parlamentul a votat pentru a-i impune lui Pučka să susțină un test obligatoriu de cunoaștere a limbii letone, acordându-i două încercări de a-l trece.

„Indiferent de rezultat, Letonia este țara mea, iar regiunea Latgale este casa mea. Dumnezeu să binecuvânteze Letonia!” a declarat Pučka reporterilor, înainte de vot.

În acest caz fără precedent, nepromovarea testului în termenul de cinci luni ar putea duce la pierderea de către Pučka a locului său în parlament, scrie AFP.

Letonia, un stat baltic cu 1,8 milioane de locuitori, și-a recăpătat independența față de Uniunea Sovietică în 1991 și a moștenit o importantă minoritate rusă.

• Citește și: Rușii din Letonia, obligați să cunoască limba de stat. Altfel, riscă să fie expulzați

De atunci, ca și Estonia, a efectuat o serie de reforme care impun letona ca singura limbă de predare în școlile de stat, forțând instituțiile vorbitoare de limbă rusă să treacă la această limbă.

De asemenea, autoritățile au început să emită ordine de expulzare pentru cetățenii ruși care nu s-au conformat noilor norme care le impun să vorbească letona de bază.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției (IGP), cei cinci ar fi fost coordonați din Rusia. La audieri, ei au declarat că i-a racolat un oarecare Vladimir din Moscova. El le-a cerut să incendieze câteva „mașini din parcările IGP și CEC”, promițându-le 5.000 de dolari.

O parte dintre ei au fost reținuți în noaptea de 30 spre 31 octombrie, după o tentativă de incendiere a unor automobile din parcarea IGP. Ceilalți au fost prinși în jurul orei 6 dimineața, în timp ce încercau să incendieze ușa de la intrarea în CEC.

• Citește și: Autoritățile arestează patru tineri și anchetează alți 100 pentru pregătirea de „destabilizări”, după antrenamente în Rusia și Balcani

Din grup fac parte trei bărbați de 25, 28, 34 și două femei de 42 de ani și 18 ani, toți originari din Slobozia și Tiraspol. Ei au fost reținuți pentru 72 de ore. În timpul reținerii din 31 octombrie, asupra celor cinci au fost găsite două sticle cu lichid special pentru incendiere, mănuși și haine.

Persoanele au fost urmărite de polițiști de câteva zile, după ce un polițist a observat în parcarea IGP un bărbat din grupul celor cinci, care fotografia autospecialele. Același bărbat a fost văzut și în preajma altor sedii ale IGP.

„Fiind întrebat care este scopul aflării pe teritoriul IGP și necesitatea fotografierii, bărbatul s-a încurcat în declarații și nu a putut explica care este motivul”, au transmis polițiștii.

Pe 31 octombrie, Curtea Constituțională examinează raportul Comisiei Electorale Centrale care a solicitat validarea referendumului privind integrarea R. Moldova în UE. Dacă va fi validat, în Constituție vor apărea modificările care declară eurointegrarea „obiectivul strategic” al R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Faţada clădirii a fost acoperită de un banner care cere autorității să nu aprobe „distrugerea” Mării Negre, în timp ce pe gardul din jur au fost afișate pancarte cu mesaje asemănătoare.

Protestul a venit chiar în Ziua Internațională a Mării Negre, marcată și de guvernul R. Moldova.

Autoritățile României spun că proiectul extragerii gazelor naturale din Marea Neagră, propus de concernul OMV Petrom împreună cu compania Romgaz (deținută de statul român), ar aduce beneficii enorme țării, consolidându-i independența energetică.

Activiștii spun însă că beneficiile nu ar fi chiar așa de mari, iar prețul plătit de natură și implicit de oameni ar fi ridicat.

Greenpeace România, care a protestat deja față de autorizațiile primite mai înainte de giganții energetici implicați, invocă starea precară a platformelor deja existente în Marea Neagră, operate de OMV Petrom, în cazul cărora - spun activiștii - ACROPO refuză să intervină corespunzător de aproape un an.

„Această autoritate nu reușește să apere interesele românilor. Nereguli grave care pot duce la dezastre ecologice nu pot fi tolerate într-un stat care ar trebui să protejeze dreptul oamenilor la un mediu curat și sănătos. Nu putem avea încredere că eliberarea de noi avize pentru viitoare proiecte, precum Neptun Deep, se realizează într-un mod competent și transparent”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

• Te-ar putea interesa și: Neptun Deep | Gazele din Marea Neagră – între poluarea mediului și independența energetică a României

Potrivit promotorilor săi, proiectul Neptun Deep presupune exploatarea, timp de 20 de ani, a 100 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră – echivalentul consumului pe nouă ani al României.

Companiile ar urma să exploateze o suprafață de 7.500 km2 din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră – la o distanță de circa 160 kilometri de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.

OMV Petrom și Romgaz spun că vor începe forajul în Marea Neagră în 2025, urmând să livreze primele particule de gaz în 2027. Costurile de exploatare sunt estimate la 4 miliarde de euro.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

ASP a spus, într-un comunicat din 31 octombrie, că a fost pornită o anchetă de serviciu, după ce Procuratura Anticorupție și Inspectoratul General de Poliție au constatat în urma unor verificări că „un grup de angajați ai ASP au primit sume bănești drept recompensă pentru votul exprimat în cadrul alegerilor și referendumul”.

Procurorii cred că 40 angajați au primit bani din Federația Rusă prin aplicația Promsviazbank (PSB), fapte ce sunt verificate în cadrul unei cauzei penale.

Până la finalizarea investigațiilor, cele 40 de persoane au fost suspendate din funcții.

• Te-ar putea interesa și: Un lider local din rețeaua Șor, reținut într-un dosar privind coruperea alegătorilor

Pe 24 octombrie, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că polițiștii au documentat circa un milion de transferuri bănești care au ajuns, în ultimele septembrie-octombrie, în conturile a mii de moldoveni prin intermediul băncii PSB, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina.

Poliția spune că banii, circa 39 milioane de dolari, erau destinați coruperii alegătorilor în favoarea grupării criminale Șor.

Câteva zile mai târziu, procurorul general, Ion Munteanu, a spus că schema de transfer a banilor prin intermediul băncii PSB în R. Moldova a fost creată de serviciile rusești și pusă în aplicare de gruparea criminală Șor încă din primăvară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cu trei zile înaintea turului doi al scrutinului prezidențial, organele de drept au efectuat noi rețineri și percheziții în șapte dosare penale pornite pentru corupere electorală făcută de persoanele din rețeaua lui Șor, oligarhul condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în dosarul „frauda bancară”.

Pe 31 octombrie, ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții în mai multe localități din raioanele Hâncești, Călărași, Strășeni, Nisporeni, Criuleni, Florești și Orhei.

Potrivit unui comunicat al CNA, 12 reprezentați ai unui partid afiliat cu Șor sunt bănuiți că ar fi mituit alegători pentru ca aceștia să voteze pentru un candidat neprecizat la prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 40 milioane de dolari ar fi cheltuit Șor în două luni pentru a corupe alegătorii moldoveni – Poliția

Anterior, la 30 octombrie CNA a anunțat că a aplicat amenzi în valoare totală de peste două milioane de lei pentru coruperea electorală și că examinează circa 1.000 de procese verbale, recepționate de la Poliție, pe aceste cauze. Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

Procurorul general Ion Munteanu a spus, pe 28 octombrie, că schema de transfer a banilor prin intermediul băncii rusești Promsviazbank în R. Moldova a fost creată de serviciile rusești și pusă în aplicare de gruparea criminală Șor încă din primăvară.

Potrivit lui, destinatarii transferurilor sunt membrii organizațiilor teritoriale a unor partide politice, care la rândul lor remunerau alegătorii pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, anunțat cu o zi înainte, dar și pentru participarea la mitinguri și alte acțiuni de protest.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Informațiile au fost publicate într-o declarație făcută miercuri, 30 octombrie, în fața Consiliului de Securitate al ONU de delegația Ucrainei, care a adăugat că alături de cei trei generali se mai numără și alți cel puțin 500 de ofițeri nord-coreeni trimiși deja în Rusia. Planurile prevăd, potrivit Kievului, ca trupele nord-coreene să fie divizate în cel puțin cinci unități a câte 2.000 - 3.000 de soldați fiecare și integrate în unități ale armatei ruse pentru a le ascunde prezența, scrie Reuters.

Rusia nu a negat implicarea nord-coreeană în războiul pe care îl poartă la scară largă în Ucraina din februarie 2022. După o negare inițială și Coreea de Nord a apărat, de asemenea ideea desfășurării de trupe ca fiind în conformitate cu dreptul internațional.

• Vezi și: NATO: Rusia folosește soldați nord-coreeni, inclusiv la Kursk

La aceeași reuniune a Consiliului de Securitate, ambasadorul rus Vasilii Nebenzia a spus că raporturile militare ale Rusiei cu Coreea de Nord nu încalcă legislația internațională și că Moscova are dreptul de a apela la partenerii săi pentru ajutor.

Potrivit declarației Kievului, a fost identificat general-colonelul Kim Yong Bok, aflat la comanda trupelor speciale, inclusiv Corpul XI, cunoscut și sub numele de Corpul Furtunii, despre care serviciul de informații sud-coreean a afirmat că a fost trimis în Rusia.

Michael Madden, un expert în chestiunile nord-coreene din cadrul Centrului Stimson cu sediul în SUA, a spus că rolul lui Kim pare să fie mai mare. Generalul se află la conducerea unor importante structuri militare și unități de infanterie ușoară care sunt detașate pentru misiuni speciale la Biroul general de recunoaștere, cunoscut și ca principala agenție de spionaj a Coreei de Nord. Kim a participat la șapte evenimente alături de liderul nord-coreean Kim Jong UN în acest an, inclusiv la exerciții ale forțelor speciale.

„Aceasta este o desfășurare mare și aproape fără precedent pentru KPA”, a spus Madden, care crede că generalul se află în Rusia în calitate de reprezentant al lui Kim Jong Un.

„Există o serie de sarcini administrative și de legătură, astfel încât Kim Jong Un l-a trimis pe Kim Yong Bok în calitate de factor de decizie delegat până când prezența unității KPA este pe deplin consolidată." Kim Yong Bok ar putea, în cele din urmă, să transfere comanda unui ofițer KPA subordonat cu rang de colonel senior sau general-maior, a adăugat Madden.

• Te-ar putea interesa și: SUA nu vor impune Ucrainei noi limite privind armamentul, dacă Coreea de Nord se alătură Rusiei în război

Printre alți ofițeri de rang înalt identificați de Ucraina se numără general-colonelul Ri Chang Ho, șeful adjunct al Statului Major General, șeful Biroului General de Recunoaștere și general-maior Sin Kum Cheol, șeful Direcției Operaționale Principale. În calitate de șef al principalului serviciu de informații nord-coreean începând cu 2022, Ri a fost sancționat de Coreea de Sud, care a susținut că el a supravegheat eforturile majore de piraterie informatică pentru a fura tehnologie și valută străină.

La fel ca Kim Yong Bok, Ri l-a însoțit pe Kim Jong Un la un număr neobișnuit de mare de evenimente în acest an, inclusiv la inspectarea unei baze navale de pe costa de est. Madden a spus că misiuinea lui Sin nu e clară, dar având în vedere rangul său de o stea, este probabil să preia comanda trupelor nord-coreene din Rusia după plecarea lui Kim Yong Bok și Ri Chang Ho.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Săptămâna trecută, amintește Reuters, ministrul de interne al Finlandei, Lulu Ranne, a declarat că Finlanda crede că Rusia se află în spatele perturbărilor detectate în Finlanda și în regiunea Mării Baltice în semnalele Sistemului Global de Navigație prin Satelit (GNSS) și GPS (Sistemul de Poziționare Globală), utilizate în navigație.

Paza de Coastă finlandeză a declarat că bruiajul GNSS, pe care l-a detectat din ce în ce mai des începând cu luna aprilie în Golful Finlandei, a dus la rătăcirea navelor pe mare sau la pierderea cursului. Aceasta a generat situații limită în care autoritățile finlandeze au trebuit să alerteze navele pentru a le împiedica să se apropie de insule sau de ape puțin adânci.

Finlandezii au mai declarat că perturbările au dus la defecțiuni ale sistemelor de identificare automată (AIS) ale navelor, care permit navigația electronică.

„În ultimele săptămâni, am observat, de asemenea, că dispozitivele (AIS) au fost dezactivate în mod intenționat și, prin urmare, informațiile de localizare au fost falsificate în sistemele de localizare online... astfel încât este afișată o locație incorectă pentru navă”, a declarat pentru Reuters comandantul Pekka Niittyla, de la Paza de Coastă din Golful Finlandei.

• Te-ar putea interesa și: Estonia acuză Rusia că violează regulile aviatice cu bruiajul GPS

Rusia a negat anterior interferența cu rețelele de comunicații și de sateliți.

Niittyla a declarat că așa numitul „spoofing” este un fenomen nou, pe care Paza de Coastă l-a detectat de aproximativ zece ori până în prezent la diferite petroliere care merg în porturile rusești din jurul orașului Sankt Petersburg.

„Pe baza evaluării noastre, acest lucru este legat de eludarea sancțiunilor sau a consecințelor acestora”, a spus el.

„De exemplu, dacă o țară care cumpără petrol rusesc nu dorește să vadă că petrolul a fost achiziționat din Rusia, vânzătorul sau nava ar putea utiliza spoofing pentru a face să pară că nava nu a vizitat Rusia”.

Paza de Coastă a declarat că este de părere că Rusia bruiază semnalele pentru a-și proteja porturile petroliere situate în extremitatea estică a Golfului Finlandei de atacurile aeriene sau dronele ucrainene.

Rușii ar fi bruiat și aviația

Bruiajele rusești în zona Mării Baltice, dar și a Mării Negre, au mai fost subiect de discuție internațională după invadarea Ucrainei de către ruși - mai ales în legătură cu transportul aerian.

În aprilie, guvernul estonian a acuzat Moscova că încalcă regulile privind spațiul aerian interferând cu semnalul GPS, după ce compania aeriană națională finlandeză și-a suspendat temporar, din motive de siguranță, zborurile spre un aeroport din Estonia apropiat de granița rusă.

Tot în primăvara anului curent, experții români și moldoveni contactați într-o investigație a Europei Libere au confirmat că bruiajul GPS a fost înregistrat pe teritoriul celor două țări, și unul dintre ei, de la Chișinău, a spus că fenomenul are legătură cu războiul din Ucraina.

Specialiștii spun că bruiajul nu reprezintă un pericol direct și acut pentru aviație și nu pare îndreptat împotriva aeronavelor civile, dar complică munca piloților și controlorilor de trafic, făcându-i să folosească alte metode de pilotaj.

Rusia a negat mereu că ar bruia în mod intenționat sistemele de navigație aeriană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În viitorul apropiat, vom începe negocierile pentru primul contract executiv pentru HOMAR-A”, a declarat pentru Reuters șeful Agenției pentru Armament, generalul Artur Kuptel, referindu-se la specificația poloneză pentru sistemul M142 HIMARS.

„Avem un acord (cadru) pentru 486, iar primul contract executiv va fi pentru peste 100”, a mai spus generalul.

Oficialii din guvernul anterior, naționalist, de la Varșovia au acuzat repetat actuala coaliție de guvernare, care a preluat puterea în decembrie 2023, că încetinește achizițiile de arme ale Poloniei și ar putea anula comenzile din acordurile-cadru anterioare, convenite în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Guvernul Poloniei a declarat că va cheltui 4,1 % din produsul intern brut pentru apărare în 2024, cel mai mare procent dintre membrii NATO pentru al doilea an la rând, cu un angajament de a crește acest procent la 4,7 % în 2025.

Generalul Kuptel a declarat că înainte de a începe discuțiile pentru achiziționarea HIMARS agenția de resort din guvern ar trebui să finalizeze negocierile legate de un sistem similar de rachete de precizie, comandat din Coreea de Sud.

El a refuzat să spună dacă unitățile HIMARS ar putea începe să ajungă în Polonia în 2025 și dacă declarațiile Statelor Unite privind prioritizarea unor livrări către Ucraina ar putea cauza o întârziere.

„Vrem să producem totul în Polonia”

Întrebat despre perspectivele producerii de rachete pentru lansatoarele HIMARS în Polonia, Kuptel a declarat: „Intenția noastră este ca... fiecare mijloc de luptă, de la cel mai mic, minuscul 5,56 (glonț), până la cele mai mari sisteme de artilerie sau rachete, să fie fabricat în Polonia, dar trebuie să ne armonizăm capacitățile cu intențiile”.

În paralel cu acordul HIMARS, Polonia a semnat în aprilie o comandă pentru 72 de lansatoare de rachete sud-coreene K239 Chunmoo, în conformitate cu specificațiile poloneze HOMAR-K, livrările urmând să înceapă în 2026, amintește Reuters.

Compania privată poloneză de apărare WB și Hanwha Aerospace din Coreea de Sud intenționează să producă muniție pentru lansatoare în Polonia.

Agenția pentru Armament a Poloniei a semnat deja aproximativ 100 de contracte militare în 2024, alte câteva zeci urmând să fie finalizate până la sfârșitul anului, a mai declarat Kuptel.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Georgia s-a adâncit în incertitudine politică în urma alegerilor de sâmbătă, opoziția pro-occidentală afirmând că votul a fost „furat” de partidul de guvernământ Visul Georgian și refuzând să recunoască rezultatele, relatează AFP.

Președinta pro-europeană Salome Zurabișvili - aflată în conflict cu partidul de guvernământ - a declarat rezultatele alegerilor „ilegitime”, invocând influența unei „operațiuni speciale ruse”.

Comisia electorală centrală a declarat însă joi pentru AFP că renumărarea voturilor la aproximativ 12 % din secțiile de votare, care vizează 14 % din voturi, „nu a condus la o modificare semnificativă a rezultatelor oficiale anunțate anterior”.

„Numărătoarea finală s-a modificat doar ușor în aproximativ nouă procente din secțiile de votare renumărate”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

Zeci de mii de persoane au ieșit în stradă luni pentru a protesta împotriva presupusei fraude.

Observatorii internaționali, Uniunea Europeană și Statele Unite au denunțat nereguli electorale și au cerut o anchetă completă.

Ministerul de Interne al Georgiei a declarat că două persoane au fost arestate în urma presupusei manipulări a buletinelor de vot la o secție de votare din provincie, în timp ce procurorii au declarat că au deschis 47 de dosare penale pentru presupuse încălcări electorale.

Miercuri, procurorii georgieni au spus că au convocat-o pe Zurabișvili pentru chestionare, deoarece „se crede că deține dovezi privind o posibilă falsificare”.

Președinta a refuzat însă citația, afirmând că a furniza asemenea date nu este datoria ei, căci există deja numeroase dovezi ale fraudei electorale, iar procurorii ar trebui să se concentreze asupra investigației lor și „să înceteze reglările de conturi politice cu președintele”.

Partidele de opoziție au declarat că nu vor intra în noul parlament „ilegitim” și au cerut alegeri „noi”.

Bruxelles-ul a avertizat înainte de alegeri că acestea vor fi un test crucial pentru democrația incipientă a Georgiei, candidată la UE, și vor decide șansele acestuia de a adera la blocul comunitar.

Comisia Europeană a avertizat, într-un raport publicat miercuri, că nu poate recomanda deschiderea negocierilor de aderare „decât dacă Georgia își revizuiește actualul curs de acțiune, care pune în pericol parcursul său către UE”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bilanțul victimelor cuprinde, potrivit autorităților spaniole, provincia Valencia și comunitățile autonome Castilia-La Mancha și Andaluzia, transmite agenția EFE.

Salvatorii sunt ajutați de circa 1.000 de polițiști și pompieri care sunt în căutarea cadavrelor în regiunea Valencia. Bilanțul victimelor este așteptat să crească susține ministrul spaniol de interne, Angel Victor Torres, care afirmă că „există multe persoane dispărute”, scrie AFP.

Guvernul de la Madrid a decretat trei zile de doliu național.

În orașul estic Valencia și regiunea din împrejurimi a plouat în câteva ore cât într-un an, ceea ce a provocat devărsări masive de apă și noroi în satele și orașele din apropiere. Potrivit serviciului meteorologic spaniol AEMET, doar în Chiva, la vest de Valencia, s-au înregistrat marți 491 mm de precipitații în doar opt ore.

Autoritățile au declarat că Paiporta, în suburbiile Valenciei, a fost devastată și că aproximativ 40 de persoane au murit, inclusiv o mamă și un copil, măturați de un torent. Salvatorii s-au străduit să scoată supraviețuitorii de pe acoperișuri cu ajutorul elicopterelor, în timp ce alții au căutat în case, unii cu apa până la gât.

Serviciile de urgență au efectuat miercuri 200 de operațiuni de salvare la sol și 70 de evacuări aeriene, a declarat șeful guvernului regional din Valencia, Carlos Mazon. Autoritățile au anunțat un bilanț provizoriu de 92 de victime, adăugând că încă sunt recuperate cadavre.

Aproximativ 155.000 de locuințe au rămas fără electricitate în regiunea Valencia din cauza furtunii, a declarat compania energetică Iberdrola. Uniunea Europeană a activat sistemul său de sateliți Copernicus pentru a ajuta la coordonarea echipelor de salvare spaniole, a declarat la Bruxelles șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Blocul comunitar s-a oferit, de asemenea, să utilizeze mecanismul său de protecție civilă pentru a trimite întăriri suplimentare, a spus ea.

Te-ar putea interesa și: Cel puțin 62 de morți în urma furtunilor puternice din Spania, în special în Valencia

Transportul feroviar și aerian a rămas grav perturbat. Linia de tren de mare viteză dintre Valencia și Madrid va fi suspendată timp de cel puțin patru zile, a anunțat autoritatea pentru infrastructură feroviară Adif.

Bilanțul inundațiilor este cel mai grav din Spania din 1973, când s-a estimat că cel puțin 150 de persoane au murit în provinciile sud-estice Granada, Murcia și Almeria. Oamenii de știință au avertizat că fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtuna care a lovit Valencia, devin mai intense, durează mai mult și se produc mai frecvent ca urmare a schimbărilor climatice provocate de om.

Numărul mare de morți a venit după avertizări de precipitații extreme, sugerând că sistemul de alertă împotriva inundațiilor din Valencia a eșuat, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În scrisoarea semnată de mai mulți membri ai Camerei Reprezentanților, republicanul Joe Wilson și democratul Steve Cohen îi cer președintelui Biden să „acorde Poloniei autoritatea de a intercepta și neutraliza rachete deasupra Ucrainei, în special cele care amenință să invadeze spațiul aerian polonez”, scrie publicația americană The Hill care oferă și un facsimil al scrisorii.

Solicitarea provine din dorința Poloniei de a-și folosi capacitățile de apărare aeriană deasupra spațiului aerian ucrainean pentru a se proteja de rachetele rusești, ajutând totodată Ucraina în eforturile sale de apărare.

„În ciuda escaladării continue a Rusiei prin război hibrid – încălcări ale spațiului aerian, atacuri asupra infrastructurii critice și eforturi de destabilizare a instituțiilor democratice – am ezitat să ne confruntăm decisiv cu aceste amenințări, permițând Rusiei să ducă un război împotriva alianței cu consecințe minime”, au scris Wilson și Cohen.

Ei spun că, în acest context, dorința Poloniei de a intercepta și distruge rachete deasupra Ucrainei este „atât necesară, cât și urgentă ca mecanism de sprijin pentru Ucraina și o salvgardare a frontului frontierelor NATO”.

Luna trecută, ministrul polonez de externe Radosław Sikorski a declarat că Polonia și alte națiuni care se învecinează cu Ucraina au „datoria” să doboare rachete rusești înainte de a intra în spațiul lor aerian. Pe de altă parte, guvernul polonez s-a delimitat de astfel de apeluri.

Statele Unite au refuzat până acum să se angajeze în discuții despre doborârea rachetelor rusești deasupra Ucrainei, explicând că situația nu poate fi comparată cu cea din Israel.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Socialiștii susțin că referendumul ar fi „ilegal”, în ciuda faptului că, la 16 aprilie 2024, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a emis un aviz favorabil pentru organizarea plebiscitului și modificarea Constituției în vederea aderării la UE. Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova”, și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia.

PSRM afirmă, într-o declarație difuzată pe 30 octombrie, că autoritățile ar fi creat „condiții vădit inegale” pentru participanții la campania electorală de la referendum, în defavoarea partidelor înregistrate cu opțiunea de vot „Nu”.

Socialiștii mai spun că în ziua votării au fost comise „numeroase încălcări”, cum ar fi arborarea drapelelor UE în secții de votare și „numeroase cazuri de transport organizat al alegătorilor”.

• Te-ar putea interesa și: Cum a votat diaspora moldoveană la referendumul privind aderarea la UE

Totodată, PSRM consideră că „sute de mii” de moldoveni care s-ar afla în Rusia au fost privați de dreptul la vot prin faptul că autoritățile au deschis în această țară numai două secții de votare.

Socialiștii, care în timpul campaniei i-au îndemnat pe alegători să boicoteze referendumul, califică rezultatele plebiscitului drept „un eșec total”.

„În interiorul țării, pentru modificarea Constituției au votat puțin peste 45% dintre alegători. Totodată, peste 54% au votat împotrivă, fără a-i lua în calcul pe cei care au refuzat să participe la această ilegalitate. Rezultatul final pozitiv a fost obținut doar prin voturile exprimate în secțiile din SUA și Canada. În rezultat, pentru includerea integrării europene în Constituție au votat doar 22,5% din toți cetățenii Republicii Moldova”, se spune în declarația PSRM.

Potrivit socialiștilor, rezultatul strâns la referendum, care a trecut cu 50,35% pentru opțiunea „Da”, ar arăta „lipsa consensului în societatea moldovenească”, iar modificarea Constituției ar amplifica „divizarea” socială.

Dodon: Credeți că nu se poate organiza anul viitor un alt referendum?

Liderul PSRM, fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, a susținut marți, 29 octombrie, într-un Live pe Facebook, că actuala guvernare pro-europeană ar fi falsificat rezultatele referendumului, „introducând ilegal” 10-11 mii de buletine cu opțiunea „Da” în urnele de vot de la secțiile din SUA și Canada.

„Doriți să cedați suveranitatea R. Moldova către Bruxelles pe baza voturilor a 22,5% din populație? Nu este asta o crimă?”, a mai spus Dodon.

Totodată, el a sugerat că rezultatele referendumului pro-UE ar putea fi anulate printr-un alt referendum.

• Vezi și: CEC: Referendumul din 20 octombrie este valabil

„Eu fac apel către Partidul Acțiune și Solidaritate (...). Asta nu va trece așa simplu, oamenii înțeleg totul. Și vor ieși masiv să voteze împotriva voastră. Ați creat un precedent. Credeți că nu se poate organiza anul viitor un alt referendum? Foarte ușor. Veți pierde puterea. Cel târziu la anul viitor, nu va mai fi niciun PAS-ist la putere”, a spus Dodon.

Autoritățile de la Chișinău și partenerii lor occidentali au acuzat Rusia de amestec „fără precedent” în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Poliția spune că a dezavuat o vastă rețea de cumpărare a sute de mii de voturi, pusă la cale de gruparea oligarhului fugar Ilan Șor cu scopul de a deturna parcursul democratic și pro-european al țării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Accesul este permis doar pasagerilor cu bilet și document de călătorie, personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. Administrația aeroportului îndeamnă călătorii să vină cu cel puțin trei ore înainte de zborul planificat.

• Te-ar putea interesa și: Privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău, interzisă prin lege

Începând cu 1 mai 2024, la Aeroportul Internațional Chișinău au fost impuse restricții de acces în terminal, pentru fluidizarea traficului de pasageri și asigurarea siguranței cetățenilor. Atunci, poliția a explicat necesitatea introducerii măsurilor sporite de securitate prin fluxul mare de pasageri în perioada sărbătorilor. Ulterior, restricțiile au fost prelungite în fiecare lună.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Trebuie să recunoaștem că în Georgia deocamdată Rusia a câștigat. Mai întâi, au luat o parte din Georgia, apoi au schimbat politica, guvernul. Iar acum (Georgia) are un guvern pro-rus”, a declarat el în imagini video postate miercuri, preluate de Reuters.

Zelenski a adăugat că Rusia este „pe cale” să facă același lucru în Moldova. „Și o vor face, dacă, desigur, Occidentul nu va opri remarcile (împotriva) trecerii liniilor roșii”, a spus președintele ucrainean.

• Te-ar putea interesa și: Georgia. Autoritatea electorală va renumăra o parte din voturile contestate de opoziție

El a făcut astfel aluzie, cel mai probabil, la ezitarea unor guverne occidentale de a lua măsurile cele mai drastice împotriva Moscovei – de pildă permițând Kievului să folosească armele primite din Vest pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.

Remarcile lui Zelenski vin după ce Visul Georgian a câștigat în weekendul trecut alegeri reclamate de opoziția georgiană drept incorecte, urmate de apeluri occidentale la investigarea completă a plângerilor electorale – și înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale moldovene, în care se vor confrunta Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

Zelenski reproșează frecvent partenerilor occidentali că nu sunt destul de fermi în relația cu F. Rusă, cum tot frecvent avertizează asupra pericolelor la care este expusă vecina Ucrainei, R. Moldova, din cauza ambițiilor rusești regionale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te