În prima zi a vizitei sale, reprezentantul special al OSCE a avut întâlniri cu oficiali de la Chişinău – cu premierul interimar Aureliu Ciocoi și vicepremiera pentru Reintegrare, Olga Cebotari, cu care au discutat aceleași subiecte care se mențin de ani de zile pe agenda reglementării transnistrene.
Fiecare țară care deține președinția în exercițiu a OSCE, pentru un an, își propune în primul rând să cunoască din prima sursă poziția părților în conflictul transnistrean, și ar prefera, evident, să poată arăta la sfârșit de an anumite progrese în reglementare, la reuniunea anuală a miniștrilor de externe ai OSCE, care se ține în decembrie.
În reglementarea transnistreană lucrurile sunt, în mare, neschimbate de ani de zile, iar în condițiile în care pandemia a complicat și mai mult dialoguri dintre Chişinău și Tiraspol, un foarte bun rezultat de raportat pentru acest an ar fi o întâlnire în formatul 5+2, format la care participă, pe lângă Chişinău și Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori și Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii în calitate de observatori și care nu s-a mai reunit din octombrie 2019.
Dar și această sarcină nu pare simplă pentru președinția suedeză a OSCE, în condițiile în care guvernul de la Chişinău este unul interimar, pe 11 iulie au loc alegeri parlamentare anticipate, iar după alegeri vor urma negocieri, pentru formarea unei eventuale noi coaliții, și apoi altele, pentru numirea unui nou guvern.
În aceste circumstanțe, anul 2021 nu pare foarte ofertant pentru un progres spectaculos în reglementarea transnistreană, iar Chişinăul încearcă să obțină susținerea partenerilor internaționali cel puțin în eforturile de a menține pe agendă subiectele cele mai sensibile – cum ar fi ridicarea restricțiilor la libera circulație impuse în perioada pandemiei de Tiraspol, respectarea drepturilor omului, dosarul școlilor cu predare în limba română din Transnistria, dar și accesul fermierilor moldoveni la terenurile lor agricole.
Tiraspol, la rândul său, cere de la mediatorii în conflict susținere în subiectele vitale pentru administrația transnistreană – facilitarea circulației internaționale a mașinilor transnistrene cu plăcuțe neutre, accesul facilitat la sistemul bancar moldovenesc, închiderea dosarelor penale deschise liderilor transnistreni…
Administrația de la Tiraspol este foarte vocală în a denunța la orice întâlnire cu oficiali străini „tendințe negative” și presiuni din partea Chişinăului, reale sau presupuse, dar care sunt intens mediatizate de presa locală și prind bine pentru uz intern, mai ales în condițiile în care societatea transnistreană trebuie mobilizată pentru viitoarele așa-zise alegeri prezidențiale de la sfârșitul acestui an, alegeri care nu promit surprize.
Imaginea de „cetate asediată” de vecini ostili este exploatată de Tiraspol și în contextul controlului comun convenit de Chişinău și Kiev pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, control care este prezentat drept „blocadă” și „sugrumare economică”.
Marți reprezentantul președinției OSCE Thomas Mayr-Harting merge la Tiraspol pentru o discuție cu Vadim Krasnoselski, dar înainte se întâlnește cu președinta Maia Sandu, poziția declarată a căreia este că formatul de negocieri 5+2 trebuie să devină „o platformă pentru combaterea corupției și contrabandei”.
Ultima dată Thomas Mayr-Harting a fost în Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie, când a declarat că „în ultimii doi ani nu s-au prea făcut progrese în rezolvarea conflictului transnistrean, iar în 2020 procesul a fost complicat de pandemia de COVID-19 și de evenimentele de pe scena politică din Republica Moldova.
În februarie, Republica Moldova a fost vizitată și de ministra de Externe a Suediei, Ann Linde, care a spus că o prioritate pentru președinția suedeză la OSCE este de a proteja ordinea și securitatea europeană, dar și de a proteja toate principiile stabilite. Acestea presupun, inclusiv, drepturile statului la integritatea teritorială, precum și dreptul statelor de a-și determina în mod independent politica de securitate, a declarat președinta în exercițiu a OSCE, Ann Linde.
