Linkuri accesibilitate

Ecourile vizitei președintei în exercițiu a OSCE în R. Moldova


Sediul OSCE de la Vienna

­Emisiune moderată de Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:

Vizita în Republica Moldova a președintei în exercițiu a OSCE Ann Linde – concluzii și reacții la Chişinău și Tiraspol. O vizită urmată imediat și cea a reprezentantului Rusiei la negocieri, Vitali Treapițân. Un nou val de creștere a numărului de cazuri de infectare cu Covid-19 și pregătiri pentru începerea campaniei de vaccinare pe ambele maluri ale Nistrului. Și despre cum văd tinerii din Belarus trecutul, prezentul și viitorul țării lor.

Dialoguri transnistrene: ecouri vizitei președintei în exercițiu a OSCE în R. Moldova?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

O prioritate pentru președinția suedeză la OSCE este de a proteja ordinea și securitatea europeană, dar și de a proteja toate principiile stabilite. Acestea presupun, inclusiv, drepturile statului la integritatea teritorială, precum și dreptul statelor de a-și determina în mod independent politica de securitate, a declarat președinta în exercițiu a OSCE, ministra afacerilor externe a Suediei, Ann Linde. La finalul vizitei în Republica Moldova, șefa diplomației Suediei a declarat că este pregătită să acorde sprijinul politic necesar pentru a realiza progrese în procesul de reglementare transnistreană, informează IPN. Ann Linde a menționat că discuțiile pe care le-a avut la Chişinău și Tiraspol s-au axat pe măsuri concrete pentru a construi încrederea între părți și pentru a avansa procesul de soluționare la toate etapele. Oficiala a mai spus că președintele OSCE continuă să sprijine reuniunile în formatul 5+2, respectarea drepturilor omului și libera circulație.

Ann Linde
Ann Linde

Imediat după vizita președintei în exercițiu a OSCE, la Chişinău și Tiraspol a fost și reprezentantul special al Federației Ruse pentru reglementarea transnistreană, Vitali Treapițân. La Chişinău acesta a discutat, potrivit unui comunicat al Biroului pentru Reintegrare, pe lângă reluarea negocierilor în formatul 5+2, și despre misiunea de pacificare de pe Nistru, condusă de Rusia, și „problemele existente în Zona de Securitate”.

Chişinăul cere Tiraspolului să nu mai trimită școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană citații cu solicitarea de a prezenta lista elevilor înscriși, dar și citații pe numele unor elevi pentru ca aceștia să se prezinte la așa-numitele centre militare din regiunea transnistreană. Vineri a avut loc o ședință a grupurilor de lucru în domeniul educației, unde s-a discutat despre libera circulație în condițiile pandemiei, inclusiv în week-end, pentru cadrele didactice și elevii din cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Chişinăul a insistat asupra faptului că, pe lângă libera circulație a persoanelor, trebuie asigurată și libera transportare a mărfurilor și a bunurilor destinate școlilor. Chişinăul a readus în discuție și subiectul restituirii sediilor sau identificarea altor clădiri în special pentru liceele din Râbnița, Grigoriopol și Dubăsari. Iar administrația transnistreană a anunțat că la ședință a cerut simplificarea procedurilor legate de apostilarea diplomelor universității de la Tiraspol.

Cel puțin 174 de deținuți dintr-o închisoare din regiunea transnistreană sunt tratați de Covid-19 într-un spital mobil deschis pe lângă penitenciar, anunță Centrul de comandă pentru combaterea epidemiei de la Tiraspol.

În total, în sistemul penitenciar sunt înregistrate 282 de cazuri de îmbolnăvire...

Despre existența focarului de coronavirus s-a anunțat săptămâna trecută, fără să se precizeze la ce penitenciar a fost înregistrat acesta. Șefa departamentului de justiție, Alexandra Tumba, declara atunci că majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, iar în situații mai rare pacienții au febră sub 38 de grade. În cadrul penitenciarului a fost dislocat un spital mobil, iar pentru îngrijirea celor 174 de bolnavi au fost delegați trei medici.

Un tribunal de la Moscova l-a găsit vinovat pe opozantul rus Alexei Navalnîi și l-a amendat cu 850.000 de ruble pentru calomnierea unui veteran din al Doilea Război Mondial care apăruse într-un video promoțional comandat de Kremlin, transmite serviciul rusesc al postului nostru de radio. Navalnîi a afirmat că oamenii care apăreau în acest video sunt „lachei corupți și trădători”. Tot sâmbătă, într-un alt dosar controversat, o altă instanță din Moscova a menținut decizia de a transforma o pedeapsă cu suspendare în una cu închisoare reală într-un caz de delapidare, dar i-a redus pedeapsa lui Navalnîi cu un an și jumătate. Alexei Navalnîi consideră ambele cazuri ca fiind motivate politic.

Autoritățile de la Londra au decis să transfere în Republica Moldova suma de 456 068 lire sterline, mărimea fondurilor reținute pe conturile bancare ale lui Luca Filat, fiul fostului premier Vlad Filat. Anunțul a fost făcut de ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher. Luca Filat a ajuns în vizorul autorităților de la Londra în 2018, fiind forțat să predea aproape jumătate de milion de lire sterline. Conturile sale au fost înghețate în mai 2018 după ce anchetatorii Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității (NCA) au suspectat că banii provin din activități ilegale.

Două jurnaliste din Belarus care lucrează pentru postul de televiziune prin satelit polonez BELSAT au primit ceea ce avocații lor au numit o pedeapsă „absurdă” de doi ani de închisoare pentru că au relatat în direct de la un miting, la Minsk. Ekatiarina Andreieva și Daria Ciulțova au fost acuzate de „organizarea de evenimente publice care vizează perturbarea ordinii civile”. Organizațiile pentru drepturile omului din Belarus le consideră pe cele două jurnaliste drept „prizonieri politici” și au cerut eliberarea lor imediată. Într-un alt proces, o jurnalistă care a scris despre un protestatar ucis în timpul demonstrațiilor și un medic care a fost citat în articol riscă până la trei ani de închisoare.

Statele Unite ale Americii au impus restricții de viză pentru 43 de cetățeni belaruși „responsabili de subminarea” democrației în Belarus, inclusiv unor înalți oficiali din justiție și procuratură.

Astfel, lista oficialilor de la Minsk supuși sancțiunilor americane se ridică la aproape 100...

Secretarul de stat Antony Blinken a emis o declarație în care spune că Washingtonul rămâne îngrijorat de „reprimarea violentă și continuă a protestatarilor pașnici, a activiștilor pro-democrație și a jurnaliștilor” de către guvernul controlat de liderul autoritar Alexandr Lukașenka. În declarația sa, Antony Blinken a mai spus că „poporul belarus merită alegeri libere și corecte”.

Șeful administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dat indicații să fie procurat un frigider pentru depozitarea vaccinului Pfizer. Indicația a fost dată miercuri, după ce cu o săptămână mai devreme Krasnoselski dădea asigurări că regiunea transnistreană are toate condițiile pentru a primi vaccinul Pfizer, care trebuie păstrat la -70 de grade. Liderul de la Tiraspol o contrazicea atunci pe șefa departamentului de sănătate, Cristina Albul, care declarase că regiunea transnistreană „nu este gata să depoziteze vaccinul Pfizer pentru că nu are instalații frigorifice” care să asigure o temperatura necesară.

Joi, la ședința Centrului de comandă pentru combaterea epidemiei de la Tiraspol, specialiștii din domeniul medical au confirmat că în regiunea transnistreană nu există frigidere care să asigure o temperatură de -70 de grade, iar aceștia sunt citați de un comunicat emis chiar de serviciul de presă al lui Krasnoselski.

Executivul de la Tiraspol va trebui să găsească bani pentru a cumpăra un astfel de frigider, care costă aproximativ 6200 de euro și poate păstra 86 de cutii de vaccin, adică aproape 84 de mii de doze. Pentru păstrarea vaccinurilor Moderna și Sputnik-V regiunea transnistreană are șapte frigidere care pot asigura o temperatură de până la -25 de grade.

Vadim Krasnoselski anunțase la începutul anului că Rusia va dona regiunii transnistrene 30 de mii de doze de vaccin Sputnik-V, dar de atunci nu s-a mai spus nimic privind data când acesta va ajunge în regiune. Prin platforma COVAX a OMS în Republica Moldova și, respectiv, și în stânga Nistrului vor ajunge vaccinuri din Occident – Pfizer, Moderna și Astra Zeneca – suficiente pentru a vaccina 20 la sută din populație.

Subiectul coordonării vaccinării simultane a populației de pe ambele maluri ale Nistrului a fost discutat miercuri și la ședința grupurilor de lucru Chişinău-Tiraspol pentru ocrotirea sănătății.

Chișinăul și-a exprimat disponibilitatea de a asigura transportarea vaccinului în regiunea transnistreană, anunță un comunicat al Biroului pentru reintegrare din cadrul Guvernului. Experții de la Chişinău și cei din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății vor organiza instruiri pentru medicii din regiunea transnistreană și vor face schimb de date și informații statistice pe marginea evoluției situației epidemiologice din stânga Nistrului, se mai spune în comunicat.

Primul lot de vaccin anti-Covid 19 prin intermediul platformei COVAX urmează să ajungă în Republica Moldova la sfârșitul acestei luni, a anunțat directorul Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, Hans Kluge, într-o videoconferință cu președinta Maia Sandu și consilierul prezidențial în domeniul sănătății, Ala Nemerenco.

Republica Moldova urmează să primească, prin intermediul platformei COVAX, 24,5 mii de doze de vaccin Pfizer/BioNTech și până la 264 mii de doze produse de Oxford/AstraZeneca.

***

Președinta în exercițiu a OSCE, Ann Linde, șefa diplomației Suediei, fost miercuri într-o vizită în Republica Moldova. Alla Ceapai are detalii:

Vizita președintei în exercițiu a OSCE a readus in prim plan divergențele dintre Chișinău şi Tiraspol accentuate pe durata pandemiei, mai ales după ce Tiraspolul sub pretextul combaterii răspândirii virusului a întreprins o serie de măsuri unilaterale, inclusiv a instalat ilegal mai multe posturi noi de control limitând libera circulație.

Ann Linde
Ann Linde

În discuţiile cu oficiala OSCE Ann Linde, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a insistat pe viziunea sa asupra cauzelor stagnării procesului de negocieri spunând că nu neapărat pandemia a fost factorul care a dus la înghețarea dialogului. „Criza sanitară nu a făcut decât să agraveze situaţia”, a precizat Krasnoselski citat într-un comunicat al administrației separatiste în care îi reproşează Chişinăului „reţinerea mărfurilor, inclusiv medicale, politizarea temei posturilor de carantină şi probleme în funcţionarea punctelor de înmatriculare a autoturismelor”. Printre prioritățile în reglementarea transnistreană comunicatul invocă vag atingerea unor rezultate practice care ar îmbunătăți viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Trebuie să începem negocierile asupra unei finalități politice...

De cealaltă parte, autoritățile constituționale vor să avanseze pe toate cele trei paliere de dialog, inclusiv pe reglementarea politică a conflictului. „Trebuie să începem negocierile asupra unei finalități politice”, a declarat premierul interimar Aureliu Ciocoi în cadrul discuțiilor cu preşedinta în exerciţiu a OSCE. Printre alte priorități trasate de autoritățile de la Chişinău se numără asigurarea respectării drepturilor omului, inclusiv libera circulaţiei, combaterea pandemiei, revenirea la înțelegerile din numitul pachet Berlin plus şi convocarea unei noi runde oficiale în formatul 5+2.

La încheierea vizitei în R. Moldova Ann Linde a spus într-un briefing de presă că președinția în exercițiu a OSCE deținută de Suedia va sprijini procesul de reglementare transnistreană în cadrul reuniunilor în formatul 5+2 având ca priorități: asigurarea drepturilor omului, a statului de drept, libera circulaţie şi consolidarea securității. „Sunt pregătită să acord sprijin politic necesar pentru a realiza aceste progrese”, a spus ministra de externe a Suediei.

Ultima rundă în formatul oficial de negocieri a avut loc în octombrie 2019 la Bratislava, urmată de câteva întâlniri bilaterale şi neoficiale, fără a se ajunge însă la semnarea noului protocol de negocieri. Administrația de la Tiraspol a refuzat varianta de compromis a documentului, propusă de reprezentantul de atunci a președinției slovace a OSCE Franco Frattini şi acceptată de Chişinău, care excludea punctele unde existau divergențe. Aceste puncte țineau de sectorul bancar, de importurile în regiunea transnistreană și de circulația internațională cu permise transnistrene. Tiraspolul s-a opus atunci şi priorităților stabilite de Chişinău legate de libertatea de circulație în zona de securitate, drepturile omului, prevenirea contrabandei și unificarea standardelor fiscale și a tarifelor vamale. Runda de negocieri de la Bratislava a fost prima, de la reluarea lor din 2011, care s-a încheie fără semnarea unui protocol.

Cel mai ambiţios, dar şi controversat protocol de negocieri este considerat în mediul experţilor cel semnat în 2016 la Berlin şi cunoscut cu denumirea pachetul Berlin Plus. El include opt înţelegeri, între care, redeschiderea podul rutier peste Nistru dintre localitățile Gura Bîcului – Bîcioc, plăcuţe de înmatriculare neutre pentru autoturismele din stânga Nistrului, problema fermierilor, funcționarea școlilor cu predare în grafia latină, recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturilor telefonice între malurile Nistrului. Acest pachet a fost criticat anterior de mai multe organizații neguvernamentale care au cerut Chișinăului să nu accepte cedări unilaterale şi să nu depășească unele „linii roșii” în relația cu regimul separatist care ar submina suveranitatea ţării. Pe o parte din cele opt înţelegeri s-a avansat mai ales în 2017, 2018, dar în ultimii doi ani dialogul stagnează.

La finele anului trecut liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski anunţa că i-a trimis o scrisoare președintei Maia Sandu în care a propus restabilirea dialogului atât în formatele 1+1, adică bilaterale, cât şi în formatul 5+2.

El a precizat însă că insistă în continuare fără echivoc pe prezența pacificatorilor ruși pe malurile Nistrului...

Maia Sandu, care optează pentru retragere trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova și transformarea misiunii de pacificare în una civilă, internațională, anunțase în câteva rânduri că nu-și va programa întrevederi cu liderul de la Tiraspol întrucât în virtutea funcției sale discută doar cu oameni care „respectă integritatea teritorială și suveranitatea R. Moldova.” Oponenții săi din tabăra socialiștilor s-au arătat nemulțumiți că șeful statului abandonează astfel linia de conduită acreditată de predecesorul său.

***

Ce așteptări are Chişinăul în urma vizitei președintei în exercițiu a OSCE în Republica Moldova? Valentina Ursu a consemnat opiniile a mai multor experți.

La recenta întrevedere pe care a avut-o președinta Maia Sandu cu șeful Misiunii OSCE la Chișinău, Claus Neukirch, șefa statului spunea că formatul „5+2” rămâne platforma de bază pentru procesul de negocieri, care trebuie să lucreze în interesul oamenilor și să includă o serie de subiecte, inclusiv pe dimensiunea umanitară, a drepturilor omului, social-economică și cu privire la libertatea de circulație, și a repetat că lupta împotriva corupției și contrabanda sunt unele dintre cele mai importante priorități ale sale.

Expertul în securitate Ion Leahu califică vizita președintei în exercițiu a OSCE drept una de curtoazie și iată de ce:

Ei vor să vadă ce li se va propune aici, în teritoriu...

„În fiecare an, Misiunea OSCE începe anul cu întâlniri cu principalii factori în problemele de care este preocupată. Deci, atât Misiunea OSCE, cât și reprezentantul Suediei nu poate să vină cu anumite soluții sau anumite propuneri. Ei vor să vadă ce li se va propune aici, în teritoriu, dar politicul Republicii Moldova este ocupat cu altceva și nu-i capabil să elaboreze ceva important.”

Europa Liberă: Maia Sandu pentru prima dată a discutat cu un președinte în exercițiu al OSCE de când a preluat mandatul de șef al statului.

Ion Leahu: „În limba rusă asta se numește «сверить часы», adică să vadă cam care este atitudinea, abordarea din partea Chișinăului a problemelor care ar putea fi examinate pe parcursul acestui an, când Suedia este copreședinte al OSCE-ului, și nimic mai mult. Eu nu cred că Chișinăul are pregătit un program amplu care ar trebui să fie de urgență examinat între partenerii de negocieri.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să propună Chișinăul, autoritățile Republicii Moldova președinției în exercițiu a OSCE? Ce propunere ar putea să facă, ce sugestii ar putea să-i transmită ca să urnească carul din loc pe dosarul reglementării transnistrene?

Ion Leahu: „Dacă este vorba de reintegrare, apoi această problemă trebuie să fie în capul mesei - reintegrarea teritorială a statului, dar cu un șir mare de probleme complementare, care ar consolida această poziție și ar demonstra clar calea cum vrem noi, cum vedem noi soluționarea acestei probleme, care sunt etapele și unde și cu ce partenerii noștri ar putea să ne ajute.”

Cristina Lesnic, care a demisionat în noiembrie anul trecut din funcția de vicepremier pentru reintegrare, a declarat Europei Libere că nu e nevoie să se discute la nesfârșit de pachete la pachete, dar să se ajungă și la subiecte de securitate din coșul trei și sugerează că Suedia ar putea avea un cuvânt greu de spus despre soluționarea conflictului transnistrean pe platformele internaționale.

Drepturile omului trebuie să fie prioritatea zero pentru Chișinău și pentru dialogul dintre Chișinău și Tiraspol...

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic

„Eu sunt sigură că, așa cum au fost menționate deja prioritățile pentru președinția în exercițiu (OSCE – n.r.), drepturile omului trebuie să fie prioritatea zero pentru Chișinău și pentru dialogul dintre Chișinău și Tiraspol. O linie diferită de ceea ce a fost până acum a fost și promovarea egalității de gen, inclusiv pe platforma OSCE. De aceea, reieșind din faptul că avem un actor foarte puternic pentru anul 2021, probabil că cel mai frumos și cel mai așteptat la momentul actual ar fi să fie promovată dimensiunea drepturilor omului pentru consolidarea măsurilor de încredere între ambele maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: Dar dacă, deocamdată, pe aspecte politice nu se suprapun interesele Chișinăului, autorităților Republicii Moldova cu cele ale autorităților de la Tiraspol, credeți că se poate face un pas înainte?

Cristina Lesnic: „Tot ce ține de soluția politică pentru reglementarea conflictului transnistrean poate fi discutat în formatul „5+2”, dar și construită agenda astfel încât președinția în exercițiu să amplifice rolul fiecărui actor pe această platformă, parametrii, condițiile, deci trebuie să vină soluția inclusiv de la Chișinău.”

Europa Liberă: Și cel mai probabil Chișinăul nu are formalizată o asemenea decizie?

Cristina Lesnic: „Există o platformă trilaterală care a fost deschisă în anii trecuți - parlamentul, președinția și guvernul. Eu cred că trebuie să fie explorată această platformă pentru a găsi un consens comun, pentru a discuta aceste aspecte și a interveni atunci cu o soluție sau cu o propunere de subiect pe agenda de discuție în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: A existat o pauză lungă și în negocierile din formatul „5+2”, dar vin foarte multe critici la adresa acestui mecanism, că nu are curajul să deschidă coșul trei politic, care presupune acordarea unui statut acestei regiuni transnistrene. Chiar atât de greu să fie acest lucru?

Cristina Lesnic: „În toate declarațiile ministeriale ale OSCE care sunt adoptate la sfârșitul fiecărui an nu există nicio condiție prin care să fie menționat că se discută coș după coș, există foarte clar formulată această prevedere, că se discută toate subiectele în paralel pe toate coșurile. Reieșind din faptul că noi am avut o experiență mai puțin frumoasă în legătură cu pandemia, au fost conturate alte realități, cele ce țin de securitate și de drepturile omului. Eu cred că deja este timpul să fie discutate aceste subiecte în formatul „5+2”.”

***

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, l-a întrebat pe fostul negociator-șef din partea Tiraspolului, Vladimir Iastrebciak, cum a fost văzută la Tiraspol vizita președintei în exercițiu a OSCE.

Vladimir Iastrebciak: „Nu cred că este vorba în cazul dat despre necesitatea de a găsi noi argumente și motivații pentru reluarea dialogului. Discuțiile trebuie reluate – este o necesitate evidentă și trebuie să se pornească de la subiectele de interes formulate atât de Chişinău, cât și de Tiraspol. OSCE a promis că va susține acest proces, ceea ce este foarte bine. Și sunt sigur că și Chişinăul, și Tiraspolul se vor bucura de acest ajutor.

În legătură cu această vizită, am remarcat faptul că președintele în exercițiu al OSCE a venit atât la Chişinău, cât și la Tiraspol unde a prezentat prioritățile mandatului său. Și așa este corect. Este adevărat că există unele semne de întrebare legate de modul în care președinția în exercițiu a OSCE va realiza prioritățile propuse.”

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender i-am întrebat pe trecători ce așteptări au de la procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană.

- Cred că ar trebui să se discute mai mult despre recunoașterea noastră, a Transnistriei. Dar deocamdată nu văd nicio lumină la capătul tunelului. Totul este ca în ceață. Aș vrea să sper că va fi mai bine, dar, din păcate…

- Desigur că am vrea recunoaștere… Mie mi se pare că acum nu vom mai reuși o reunificare.

Tiraspol
Tiraspol

- Trebuie să ne unim cu Rusia. Cel mai bine e cu Rusia. Prin regiunea Odesa spre Transnistria. Donbas, Herson, regiunea Odesa și încoace. Da, e greu, nimeni nu ne va lăsa să facem asta, dar trebuie să încercăm.

- Am vrea să fim parte a Rusiei. Doar că nu avem frontiere comune. Din cauza aceasta este imposibil. Să ne alipim la Moldova? Atunci toate victimele anului 1992 ar fi inutile dacă ne alăturăm Moldovei. Mii de victime vor fi în van.

- Trebuie să se discute despre integritatea teritorială a statului nostru, ca să ne găsim și noi un loc în sfârșit. Haideți să fim sinceri – nu vom fi lăsați să aderăm la Rusia pentru că nu avem frontiere comune. Așa că rămâne doar integritatea Moldovei, să fim în componența Moldovei, înapoi, așa cum a și fost. Doar așa văd.

***

Miercuri, Radio Europa Liberă a organizat o nouă dezbatere din cadrul proiectului nostru Antinostalgia – privind spre viitor. Am vorbit despre implicarea tinerilor în alegeri și în societate, pornind de la constatarea din statistici care spune că doar un sfert dintre tinerii de până la 25 de ani vin la alegeri. Pe marginea acestei teme, am discutat și cu un tânăr din Belarus, Miron Vitushka, un elev de 17 ani de la Minsk, unul dintre miile de belaruși arestați și maltratați chiar în primele zile ale protestelor împotriva fraudării votului, declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august din Belarus. Protestele anti-fraudă s-au transformat într-o amplă mișcare anti-Lukașenka, iar forța motrice a acestor proteste au fost tinerii, mulți dintre care înainte de august 2020 nu credeau că o schimbare în Belarus este posibilă și că votul și implicarea lor contează.

Interviul integral îl puteți găsi pe site-ul nostru, unde găsiți și dezbaterea despre implicarea tinerilor în alegeri și în deciziile adoptate în societate.

Miron Vitushka
Miron Vitushka

Miron Vitushka: „În noul Belarus libertatea va fi apreciată foarte mult pentru că am plătit scump pentru ea”

„În august 2020 pentru majoritatea belarușilor a devenit clar că nu mai poate continua așa”, spune într-un interviu pentru Europa Liberă Miron Vitushka, un tânăr de 17 ani de la Minsk, elev, unul dintre miile de belaruși arestați și maltratați chiar în primele zile ale protestelor împotriva fraudării votului, declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august din Belarus. Protestele anti-fraudă s-au transformat într-o amplă mișcare anti-Lukașenka, iar forța motrice a acestor proteste au fost tinerii, mulți dintre care înainte de august 2020 nu credeau că o schimbare în Belarus este posibilă și că votul și implicarea lor contează.

Europa Liberă: Buna ziua, Miron Vitushka! Am stat de vorbă ultima dată anul trecut în august. Atunci, după alegeri și primele zile de proteste ați fost arestat în stradă, apoi au fost arestați și părinții Dvs. care încercau să explice autorităților că aveți doar 16 ani și sunteți minor. Care dintre evenimentele care au urmat în Belarus au fost cele mai șocante pentru Dvs., care au demonstrat că autoritățile nu au nicio limită morală și legală?

Miron Vitushka: „Cred că au fost istoriile permanente ale arestărilor prietenilor mei, ale prietenilor noștri de familie, dar și pretextele formale, obrăznicia și cruzimea cu care s-au făcut aceste rețineri. Și atunci, la început, când am fost noi arestați, era clar că este ceva ce nu trebuie să se întâmple în Europa secolului XXI. Însă ce a urmat după a fost din ce în ce mai dur și mai teribil pentru oamenii din jurul nostru și pentru noi. Gradul de cruzime și de obrăznicie cu care s-au comportat structurile de forță și cercurile de la putere, mai exact cercurile care au acaparat puterea în Belarus, a arătat că, vorba aia, „atunci când aveam impresia că am ajuns la fund, de jos a ciocănit cineva”.”

Miron Vitushka
Miron Vitushka

Europa Liberă: Mulți tineri au murit, mulți au primit termene de detenție reale. Sunteți elev, mergeți la școală – cum sunt percepute aceste lucruri de colegii Dvs., de generația Dvs.?

Miron Vitushka: „Este un mare șoc pentru toți și consecințele psihologice, pentru fiecare tânăr în parte în Belarus, dar și la nivel colectiv, abia urmează să fie evaluate. Fiecare a fost marcat – în atitudinea față de viață, față de viitor, dacă acesta va fi în Belarus sau în afara țării, în deciziile care se iau în legătură cu studiile de mai departe și percepția lumii în general.

Bineînțeles că există o neacceptare imensă a ceea ce se întâmplă, există o prăpastie între oamenii care se consideră autorități în Belarus și cetățeni, în special tineri. Vă spuneam atunci, în august, că sunt două lumi paralele. Păi iată că acum percepția s-a accentuat și mai mult – de parcă pe de o parte ar fi oamenii, iar pe de altă parte ar fi altă specie care se dedă acestor atrocități.

Dar mai este un aspect – atunci când violențele au loc în permanență, ca fundal, unii oameni încep să se obișnuiască. Și chiar dacă nu consideră că e ceva normal, totuși știrea despre 30 de mii de reținuți nu le mai pare ceva ieșit din comun. Pentru că știri din astea au fost deja multe. Acesta este aspectul negativ. Și eu cred că nu trebuie să ne pierdem vigilența, nu trebuie să ne obișnuim cu asta, trebuie să reacționăm de fiecare dată la aceste lucruri.”

Lina Grâu
Lina Grâu

Europa Liberă: Ați spus că evenimentele din ultimele luni au schimbat percepțiile tinerilor și asupra propriului lor viitor. În ce sens?

Miron Vitushka: „În sensul cel mai direct. Mulți decid să se dedice total luptei cu ceea ce îi înconjoară. La primăvară vor avea loc – sau nu, e o discuție aprinsă acum în Belarus – noi proteste.

Pe de altă parte, mulți tineri au decis în acest context să plece să studieze peste hotare. Este un fenomen de masă – oamenii se pregătesc, pregătesc documentele, mai ales că acum există multe programe pentru studenții din Belarus.

Altceva este că atitudinea este diferită. Unii consideră că este o decizie bună să meargă la studii și să revină cu noi cunoștințe, alții sunt de părere că este o cauză pierdută și că trebuie să plece definitiv.”

Europa Liberă: Atitudinea Dvs. care este?

Am ajuns într-un punct de non-retur – nu văd cum am putea reveni la a-i mai suporta pe acești oameni la putere…

Miron Vitushka: „Eu cred că, dacă ar merita de mers la studii, ar fi doar pentru a reveni. Pentru că noi am ajuns deja într-un punct de non-retur – nu văd cum am putea reveni la a-i suporta pe acești oameni în continuare la putere. Nu am avut niciodată iluzii în legătură cu această putere, dar nu mi se pare posibil deja să o accepți sub nicio formă, în condițiile în care în general nu există niciun fel de încredere în oameni în uniformă. Orice fel de uniformă – de la pompier la milițian.”

Europa Liberă: Miron, în regiunea noastră, inclusiv în Republica Moldova, foarte puțini tineri ies la alegeri, doar 25 la sută dintre tineri votează. Cum explicați acest fenomen? De ce această libertate care există și pe care o putem folosi nu este luată în serios de tineri? Pe de altă parte, vedem că în Belarus, unde „șuruburile au fost strânse” atât de tare încât deja nu se mai putea, tinerii au ieșit masiv in stradă. Reiese că pentru a conștientiza importanța votului și a implicării trebuie să existe neapărat șocuri de genul celor care se întâmplă în Belarus?

Miron Vitushka: „Impresia mea, din comunicarea cu prietenii mei din Moldova, este că situația din Moldova seamănă foarte mult cu ceea ce era în Belarus înainte de august 2020. Când după câteva încercări, sau chiar câteva decenii de încercări de a da jos regimul și de a schimba starea de lucruri, s-a instalat o anumită apatie. Când parcă nici „șuruburile” nu sunt strânse chiar atât de tare, dar parcă totuși nu e tocmai corect ce se întâmplă, dar nu mai există energie pentru a lupta în continuare…

În acest „deceniu al apatiei” mi-am petrecut toată viața mea școlară…

Țin minte foarte bine această stare de spirit, pentru că în acest „deceniu al apatiei” mi-am petrecut toată viața mea școlară. În 2010 am mers în clasa întâi, iar iarna au avut loc demonstrații foarte mari și părinții colegilor mei de clasă au fost arestați. Și în tot acest deceniu a dominat o stare de apatie generalizată în jur.

Eu nu știu dacă trebuie neapărat să se producă un eveniment catalizator cum a fost acea violență care s-a dezlănțuit în Belarus, dar, din ceea ce am văzut, adesea se întâmplă că pentru a conștientiza prețul libertății pe care o ai trebuie să te apropii foarte mult de punctul în care ai putea-o pierde.

Pentru a conștientiza prețul libertății pe care o ai trebuie să te apropii foarte mult de punctul în care ai putea-o pierde…

Și iată că în august 2020 pentru majoritatea belarușilor a devenit clar că nu se mai poate continua așa. Anume atunci au început aceste evenimente violente – dispersarea protestelor, omoruri, persecuții și tot ce a urmat în august și în toamna lui 2020. Desigur că aș fi vrut ca astfel de lucruri să nu se întâmple. Dar atunci când astfel de lucruri se produc, conștientizarea libertății vine fulgerător.”

Europa Liberă: Miron, aș vrea să aruncăm o privire asupra regiunii. Toți acești ani în regiune au avut loc evenimente pe care cu siguranță le-ați urmărit – internetul totuși nu poate fi blocat de propaganda oficială. Ați văzut evenimentele din Ucraina – Maidanul și schimbarea puterii. Apoi ați văzut evenimentele din Rusia, mișcarea lui Navalnîi, protestele de la Moscova și arestările care au urmat. Aceste lucruri v-au influența în vreun fel? Și, pe de altă parte, credeți că evenimentele de acum din Rusia au fost influențate de protestele care au început în august în Belarus?

Miron Vitushka: „Da, eu țin minte foarte bine evenimentele din Ucraina din 2013-2014, cum s-a produs Euromaidanul. Da, eu atunci învățam în clasele primare, dar în jur se discuta foarte mult, spațiul informațional era copleșit și mai ales atunci când Rusia a început războiul acest lucru se discuta foarte mult în Belarus. Și atunci, pe moment, s-a considerat că aceste lucruri nu au influențat situația, pentru că în Belarus totul a rămas așa cum a fost, au fost și alegeri în 2015 care au avut loc în aceeași stare de apatie.

Dar totuși impresia mea este că acele evenimente au influențat o generație, generația mea, și felul în care noi ne-am dezvoltat. Pentru că era o dovadă vie a faptului că schimbările sunt posibile, iar pe de altă parte ne-au arătat prețul care poate fi plătit atunci când aceste schimbări vin.

Și totuși, da, noi așteptam. Noi așteptam momentul. Eu îmi imaginam în diferite feluri modul în care se vor produce schimbările în Belarus, dar aveam impresia că va fi o muncă de durată, foarte migăloasă, pentru care va fi nevoie de mulți ani. Dar iată că a apărut un factor catalizator.

Miron Vitushka
Miron Vitushka

În ceea ce privește situația de acum din Rusia, sunt sigur că evenimentele din Belarus au avut o influență. Cred că au fost mai multe – evenimentele din Belarus, protestele din Habarosvk și faptul că Navalnîi a fost otrăvit, și felul în care a fost tratat la întoarcerea în Rusia. Probabil că mulți oameni în Rusia au văzut în ce se transformă în final așa-numita stabilitate, care ne-a fost promisă și nouă atâtea decenii, și la care visau mulți să ajungă și în Rusia. Lukașenko era susținut de mulți în Rusia. Și pentru ei a fost un indicator în privința evoluțiilor la care poate duce un astfel de sistem. Și vedem acum că, da, multe lucruri se repetă – violența se repetă, chiar se pot vedea pas cu pas similitudinile. Așa că, da, eu cred că evenimentele din Belarus au avut o anumită influență.”

Europa Liberă: Ce preț este gata să plătească pentru schimbare generația ta? Generația ta și cea un pic mai mare? Sunteți oamenii internetului care au avut o viață în principiu îndestulată – ați avut haine bune, mâncare bună, transport, telefoane și așa mai departe. Și, brusc, ați vrut libertate. Care poate fi prețul acestei libertăți?

Miron Vitushka: „Da, eu am crescut în condiții normale și am avut totul pentru a crește bine, nu doar satisfăcător, nu doar cât să exist, dar chiar să trăiesc bine. Dar, în același timp, vedeam că părinții mei cu experiența lor imensă și cu studiile lor foarte bune s-ar fi putut dezvolta și personal, și să crească cu mult mai mult dacă nu ar fi existat limitări economice și politice. Părinții mei în tinerețe au participat și ei foarte mult în viața politică și acest lucru le-a fost reproșat de multe ori. Acesta era ca un factor paralel care mereu mergea alături. Și cred că așa a fost pentru mulți – conștientizarea faptului că există de toate, dar ceva totuși nu e așa cum trebuie.

Cred că acum suntem în stadiul în care trebuie fie să mergem până la capăt, fie… Deși, cred că o altă variantă nici nu există…

Pe de altă parte, nu aveam idee când va veni momentul pentru a schimba totul, acest lucru nu-l putea ști niciunul dintre noi, nimeni nu putea prevesti ce se va întâmpla în 2020 și felul în care vor evolua lucrurile și cât de puternic se vor dezvolta belarușii ca națiuni din cauza tuturor acestor evenimente. Aceste lucruri nu le puteam prevedea.

În ce ceea ce privește prețul pe care suntem gata să-l plătim acum pentru libertate, cred că nu pot vorbi din numele întregii generații. Totuși, pot spune că toată generația a conștientizat ce înseamnă libertatea și cât a trebuit să plătim pentru ea. Personal, cred că acum suntem în stadiul în care trebuie fie să mergem până la capăt, fie… Deși, cred că o altă variantă nici nu există. Să revenim înapoi – nu-mi imaginez că ar putea fi posibil…

Mai există varianta de a fugi – de a fugi de aceste circumstanțe, de a pleca undeva. Dar, după ce foarte mulți dintre prietenii mei au plecat în acești 10 ani cât am învățat în școală și cât a fost această stare de apatie, acum, după toate jertfele făcute, să fugi nu mai este decizia pe care ai putea-o lua.”

Europa Liberă: Miron, cât de mult ar putea dura asta, pentru cât timp vor mai ajunge forțe? Și cum vezi Belarusul viitorului?

Miron Vitushka: „Nu pot spune exact cât va dura totul. Acum reflectăm cu toții, toată această iarnă, asupra a ceea ce s-a întâmplat la sfârșitul verii și toamna, ce greșeli am făcut. Poporul belarus a avut la toate alegerile, în special la sfârșitul anilor 1990 – începutul anilor 2000, campanii ample de protest. Dar, având în vedere că între timp a crescut o nouă generație și au apărut mulți oameni noi, pentru mulți a fost o experiență nouă și a trebuit să învățăm practic din greșelile noastre.

Așa că în această iarnă în societatea belarusă s-a discutat activ despre ce greșeli s-au făcut și ce lecții trebuie învățate...

Pentru această primăvara statul s-a înarmat mult mai bine, au fost majorate termenele de detenție pentru proteste, autoritățile spun deschis că vor aplica arme de foc, care, de altfel, s-au și folosit, doar că acum există și dovezi, dar și declarațiile lor oficiale că armele trebuie folosite. Dacă primăvara vor începe proteste de amploare, vor fi probabil presiuni și mai mari din partea lor. Dar, repet, deja am ajuns în punctul în care înapoi nu ne mai putem întoarce. Fie vom trăi într-o atmosferă de teroare permanentă – cu știri în fiecare zi despre noi arestări, despre deschiderea noilor dosare; fie va trebui să confruntăm acest regim și să ducem lucrul până la capăt.

Dacă merită și cum văd Belarusul viitorului? Eu cred că merită. Pentru că în Belarusul de acum nu poate exista o alegere pentru mine, pentru oricare tânăr sau alt locuitor – nu avem opțiunea de a putea construi o realitate nouă. Acești oameni ne-au luat opțiunea de a alege. Iată de ce, orice ar decide belarușii mai departe, eu știu că în noul Belarus, cel puțin la început, prețul libertății va fi conștientizat foarte bine, pentru că am plătit scump pentru ea. În noul Belarus vor fi mult mai multe restricții pentru funcționarii de stat, pentru a nu permite repetarea trecutului. Și în noul Belarus prețul vieții umane va fi mult mai mare, inclusiv la nivel de mentalități.”

Europa Liberă: Este evident că Rusia încearcă să-și păstreze controlul asupra Belarusului – și asupra celui vechi, și asupra celui nou. Ce stări de spirit există în societate în acest sens – este societatea mai mult pro-europeană sau mai mult pro-rusească?

Miron Vitushka: „Tendințele generale sunt greu de perceput uneori, dar pot vorbi în numele generației mele. Stările de spirit pro-ruse care au existat au fost în mare parte nu printre tineri, ci printre cei mai în vârstă, care mai țin minte Uniunea Sovietică. Dar acum acestea au scăzut vizibil din cauza faptului că Putin și Rusia de azi susțin regimul actual din Belarus, care îl omoară, mutilează și torturează pe belaruși. Iată de ce mult mai mulți belaruși au privit în direcția Europei.

Pe de altă parte, foarte mulți belaruși așteaptă susținere din partea Europei și a Occidentului, așteaptă încă din august. S-au făcut desigur multe lucruri, dar există opinia că totuși insuficiente, că sancțiunile impuse nu sunt suficiente și că trebuie să înceapă urmărirea penală a celor care conduce acest regim. Măsurile pe care trebuie să le adopte țările europene trebuie să fie mai dure. Și aici deja șefii statelor europene trebuie să decidă cum vor să se poziționeze în relația cu Belarusul viitorului. Pentru că dacă vor să fie parteneri de bază, trebuie să înțeleagă că noi avem nevoie de ajutor acum. Așa că noi privim mai mult către Europa democratică care este capabilă să ofere acest ajutor.”

Europa Liberă: Miron, din discuția noastră mi s-a creat impresia că Belarusul acum este ca o zonă de confruntare dintre două lumi – trecutul sovietic, cu structurile lui de forță, cu liderii care nu înțeleg că uneori trebuie să mai și pleci de la putere, și a unei noi generații, a viitorului, a tinerilor care vor libertate. Și toate acestea trec prin noțiunea de alegeri, are sau nu omul posibilitate reală de a alege. În ce măsură alegerile și tinerii, prin participarea lor civică, pot – sau nu – schimba viața lor și viața țării lor?

Miron Vitushka: „Da, sunt de acord cu ce ați spus despre această divizare clară și această confruntare, coliziune dintre două lumi. Acest lucru se vede în toate. Se vede în vârsta și viziunile celor care conduc în Belarus structurile de forță sau guvernamentale; se vede din viziunile lor asupra viitorului țării, pentru ei este doar o repetare a trecutului – ei încă mai gândesc în termeni de planuri cincinale, serviciul de securitate însă se mai numește KGB, acest lucru se vede literalmente în toate, chiar și în stema și drapelul lor, care nu sunt decât o repetare a celor sovietice.

Iată de ce anul trecut a devenit evident că pentru a face un pas înainte trebuie să ne separăm de acest trecut și să facem o alegere complet nouă...

Și așa a fost în istorie întotdeauna – cei mai capabili să facă pasul către o alegere nouă sunt tinerii. Și acest lucru s-a văzut și în cazul protestelor din Belarus. Pentru că dacă noi, ca tineri, vom înceta să mai participăm la aceste lucruri și vom înceta să mai mișcăm activ acest progres înainte, riscăm să rămânem din nou suspendați în trecut. Dar eu cred că fiecare tânăr în Belarus, indiferent cât de radicale sau nu sunt viziunile lui, sigur nu vrea să rămână suspendat în trecut. Iată de ce tinerii vor participa și mai departe sub cele mai diverse forme la mișcarea de protest din Belarus.”

Aici e Radio Europa Liberă

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG