În Parlamentul de la Chişinău a fost prezentat azi un studiu regional despre reprezentarea politică a femeilor în țările Parteneriatului Estic. Cele şase state din Parteneriat, inclusiv Republica Moldova, se asemănă extrem de mult la capitolul inegalitatea între genuri, atunci când vine vorba de poziții de conducere. Este una din principalele concluzii ale studiului realizat de Consiliul Europei.
În toate cele șase state din Parteneriatul Estic femeile au mai puţine șanse să obțină funcții de conducere și să fie reprezentate atât în parlament, cât și în administrațiile locale, se arată în studiu. Femeile ocupă, în medie, mai puţin de 20 la sută din locuri în legislative din aceste state. Excepții sunt Belarus şi Moldova, unde ponderea doamnelor e de 30 şi, respectiv, 20 la sută. De două ori mai puţine deputate – 11 la sută - sunt în Armenia, poziționată la coada clasamentului.
Una din observațiile autorilor studiului este că în majoritatea acestor state femeile sunt prezente în proporție mai mare pe listele de candidaţi ai partidelor, doar că sunt plasate deseori pe locurile neeligibile.
În domeniul economic, studiul constată că rata de ocupare în câmpul muncii e mai mare în rândul bărbaților. Angajarea femeilor este în creștere doar în Azerbaidjan, unde atinge cota de 63 la sută. La acest capitol Moldova stă cel mai prost printre ţările Parteneriatului Estic. Ponderea femeilor angajate în câmpul muncii este de doar 37 la sută şi e de două ori mai mică decât pragul recomandat de UE.
În toate cele şase state analizate femeile câştigă mai puţin decât bărbații. În Moldova, diferenţa de venituri e totuşi mai mică faţă de celelalte state, unde femeile câştigă în medie aproape de două ori mai puţin, spune unul dintre cercetătorii studiului Doru Petruţi, directorul companiei IMAS Chişinău:
„Pentru Moldova avem 77 la sută, o situaţie ceva mai bună faţă de restul ţărilor. Dar în rest vedem o situaţie care spune un singur lucru – femeile sunt clar dezavantajate din punct de vedere economic. Câştigă semnificativ mai puţin. Sigur că lucrurile se leagă şi de domeniile în care ele sunt angajate.”
Paradoxul pe care îl arată studiul este că deşi numărul femeilor care au studii superioare îl depăşeşte cu mult pe cel al bărbaţilor, cu excepţia Azerbaidjanului, raportul se inversează când e vorba de reprezentarea doamnelor în administrațiile publice centrale şi locale. Din nou, Doru Petruţi:
„Adică avem multe persoane de gen feminin pregătite, cu studii superioare, în Moldova avem chiar un raport de 6 la 4, 60 la sută femei cu studii superioare versus aproape 40 la sută masculini. Cu toate acestea, chiar dacă avem o pondere destul de ridicată şi în general femeile sunt mai educate, ponderea femeilor în administraţia publică – raportul se inversează practic. În Moldova avem 30 la sută femei în administraţie versus 70 la sută bărbaţi.”
Studiul a fost realizat anul trecut cu puţin timp înainte ca Parlamentul de la Chişinău să aprobe cota obligatorie de 40 la sută de reprezentare a femeilor pe liste de partid, cotă valabilă şi pentru alegeri locale, nu doar pentru cele parlamentare. Adversarii sistemului electoral mixt, la care Moldova a trecut în această vară, au atenţionat că această cotă şi-ar pierde sensul, mai cu seamă în circumscripţiile uninominale şi au anticipat o diminuare a numărului de femei în viitorul Parlament. Acest lucru a fost negat azi de deputata democrată Valentina Buliga, prezentă la lansarea studiului:
„Listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare şi locale vor fi întocmite respectându-se cota minimă de reprezentare de 40 la sută pentru ambele sexe. Partidele care vor respecta cota de cel puţin 40 la sută de candidaţi femei înaintaţi în circumscripţiile uninominale vor beneficia de o majorare a suportului bugetar de cel puţin 10 la sută din suma alocată pentru anul bugetar şi de un coeficient de multiplicare pentru fiecare candidat femeie aleasă în circumscripție uninominală.”
Preşedinta CEC, Alina Russu, a adăugat că în cadrul sistemului mixt femeile vor fi avantajate inclusiv prin numărul de două ori mai mic de semnături pe care ar urma să le colecteze pentru a candida în circumscripţii uninominale. Numai că această prevedere fusese anterior criticată de apărătorii egalităţii de gen ca fiind discriminatorie în raport cu bărbaţii.
