Parlamentul se pregăteşte să restructureze Consiliul Concurenţei şi Consiliul Audiovizualului, instituţii de la care noua majoritate are aşteptări mari în ceea ce priveşte demonopolizarea economiei şi cea a pieţei mediatice. Până acum, nici şefii celor două structuri nu au căzut, nici ele nu şi-au schimbat comportamentul, în ciuda unor critici frecvente, inclusiv din partea prim-ministrului Maia Sandu. Întrebarea multora era: de ce?
Maia Sandu nu prea a surprins atunci când, vorbind zilele trecute în şedinţa executivului despre monopolul la exportul de nuci, de crearea căruia îl suspectează pe fostul premier democrat, Pavel Filip, a pomenit Consiliul Concurenţei în termeni extrem de negativi:
„Nu s-a rezolvat nimic, iar Consiliul Concurenţei dormea şi atunci, precum doarme şi acum, pe banii cetăţenilor”, a spus ea miercuri, în timpul şedinţei executivului.
Părerea premierului referitoare la acest consiliu este împărtăşită de mai toţi în R. Moldova, instituţia fiind acuzată că nu a demolat niciunul din marile cartele, începând cu cel de pe piaţa carburanţilor şi încheind cu cel de pe piaţa media. Cel mai proaspăt conflict nerezolvat ce i se impută e cel de anul trecut, când Consiliul a lăsat fără răspuns o sesizare vizând împărţirea pieţei publicităţii media între casele de reclamă controlate de democraţi şi socialişti,
De ce, totuşi, Consiliul Concurenţei care, în ciuda unor reforme serioase pe care a insistat UE, nu a reuşit să-şi schimbe comportamentul nici atunci când a fost condus de o fostă presupusă colegă de şcoală a democratului Marian Lupu, nici de când democraţii l-au avansat acolo pe un fost deputat de-al lor, Marcel Răducanu, a rămas atâta vreme neatins de noua majoritate parlamentară?
Pentru că, la fel ca Procuratura Generală sau Banca Naţională, Consiliul Concurenţei, prin voinţa partenerilor occidentali, a obţinut în ultimii ani garanţii solide de independenţă, iar una din aceste garanţii e că să-i demiţi conducătorul a devenit aproape imposibil.
În cazul procurorului Eduard Harunjen, bunăoară, majoritatea parlamentară a reuşit să obţină plecarea de bună voie a acestuia. Pentru schimbarea guvernatorului Octavian Armaşu, coaliţia era pe punctul să reducă pragul de demitere al acestuia în parlament, dar a renunţat, potrivit unor surse parlamentare, urmare a insistenţelor FMI.
Intervenţia pe care o pregătesc acum deputaţii majorităţii parlamentare în Consiliul Concurenţei e o restructurare, prin reducerea de la cinci la trei a numărului de membri, iar în paralel - întreruperea înainte de termen a actualelor mandate. La fel se va acţiona în cazul Consiliului Audiovizualului, preşedintelui căruia Maia Sandu i-a cerut de mai multe ori demisia, însă fără a o obţine, şi care este găsit responsabil că, în loc să împiedice concentrarea audiovizualului, a generat-o.
În loc să împiedice concentrarea audiovizualului, a generat-o...
„Ambele instituții au slujit (și slujesc încă!) exclusiv regimului oligarchic, în detrimentul interesului public”, a scris pe pagina sa de Facebook Sergiu Litvinenco, deputatul PAS şi preşedintele comisiei parlamentare juridice, cel care a elaborat şi înregistrat în parlament două proiecte pentru modificările respective.
Înregistrarea, acum, în parlament a celor două proiecte de lege ar sugera determinarea majorităţii parlamentare să intervină în cele două instituţii în apropiata sesiune parlamentară extraordinară de săptămâna viitoare. Nu se ştie, totuşi, care va fi poziţia, mai ales în privinţa Consiliului Audiovizualului, a socialiştilor, despre care se crede că, inclusiv cu ajutorul actualului consiliu, şi-au creat şi ei un propriu imperiu mediatic, nu la fel de extins ca cel al democratului Vlad Plahotniuc, dar destul de puternic.
La fel nu e limpede dacă socialiştii vor agrea propunerea lui Litvinenco, trecută expres în proiectele de lege, ca cele doua consilii să fie completate cu noi membri în baza unui concurs independent, nu în comisia juridică. A accepta asta ar în semna ca socialiştii să recunoască pretenţiile blocului ACUM că au manipulat concursurile anterioare din acea comisie, mai ales cel pentru director al CNA şi cel pentru trimişii parlamentului la Curtea Constituţională.
