În condiţiile în care nu au făcut lumină în dosarul devalizării celor trei bănci falimentate în urmă cu aproape trei ani, iar recuperarea banilor ce s-au făcut dispăruți decurge modest, autoritățile au pus la cale o strategie discutabilă de a aduce investitori străini în băncile moldovene ce i-ar putea face pe contribuabili din nou buni de plată.
Banca Naţională a deposedat acționarii principali de la Moldova Agroindbank şi Moldinconbank, despre care se spune că sunt primele două bănci de pe piaţă, acţionari ce controlau pachete de 41% şi, respectiv, 64%. Aceste pachete, cel puţin, într-un caz sunt disputate într-un arbitraj internațional, motiv pentru care deşi au fost scoase la vânzare nu şi-au găsit cumpărători. Preşedintele parlamentului Andrian Candu, alături de alţi deputaţi, a propus ca statul să devină temporar proprietar după care să revindă pachetele de acţiuni.
Redactorul-şef de la portalul Mold-street.com, Ion Preaşca, vede în această găselniţă anumite riscuri:
„După doi ani de căutări de soluții pentru a vinde pachetele de acţiuni la două bănci cu probleme mari, autoritățile au găsit altă soluție pentru a debloca intrarea unor investitori şi iată această soluție este preluarea de către stat a riscului juridic. Ar putea statul să se trezească cu probleme, cu procese judiciare în arbitraje internaționale şi cu probleme financiare.”
Jurnalista Alexandra Batanova de la portalul de limba rusă Newsmaker.md tinde să creadă că autorităţile au recurs la un tertip. Guvernul şi Banca Naţională şi-au asumat în Memorandumul semnat anul trecut cu FMI să facă transparent acționariatul băncilor până la 31 decembrie 2017, considerat de mai mulţi experţi una dintre verigile slabe ce au dus la prăbuşirea BEM, Unibank şi Banca Socială. Acum în loc ca cetăţenii, care au început să plătească banii dispăruţi, să afle în sfârşit cine sunt proprietarii, s-ar căuta pretexte ca informațiile să nu fie făcute publice, spune Alexandra Batanova.
Jurnalista de la Newsmaker a mai remarcat că în săptămâna ce se încheie omul de afaceri Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani în proporții deosebit de mari, a avertizat Banca Transilvania şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare să nu procure pachetul de acţiuni de 39% de la Victoriabank, acţiuni ce ar aparţine unui off shor din Cipru. Platon motivează că actualul proprietar ar fi făcut achiziţia cu bani proveniţi de la fosta bancă a statului. Scrisoarea lui a fost remisă şi procurorilor români şi anexată la denunţul împotriva fruntaşului democrat Vladimir Plahotniuc.
„Este ciudată tăcerea instituțiilor de drept. Sunt învinuiri serioase, iar această tranzacție este foarte importantă pentru Republica Moldova, de aceea nu este clar de ce Procuratura Generală nu iese la un briefing şi nu spune că va verifica aceste declarații. Da, Veaceslav Platon a fost condamnat în legătură cu «furtul miliardului». Oricum la aceste declarații trebuie să se reacționeze. Este omul care cunoaște bine sectorul bancar şi face referire la anumite fapte. El povestește despre o tranzacție reversibilă la care a participat, în urmă căreia au fost preluate acțiuni de la Victoriabank. El vorbește concret despre acest pachet de acțiuni. De aceea este foarte ciudat când Procuratura Generală şi Banca Națională tac.”
Optimismul cu care au tratat autoritățile redeschiderea podului de la Gura Bâcului, semnarea celor patru protocoale dintre Chişinău şi Tiraspol şi recenta întâlnire în formatul 5+2 de la Viena nu a fost împărtășit de mai mulţi experţi şi jurnalişti. Cu toate că este vorba de chestiuni ce au trenat mai mulţi ani, nu înseamnă că s-a urnit carul din loc, sugerează corespondentul Deutsche Welle la Chişinău Vitalie Călugăreanu. Poate fi o mimare a unor înţelegeri sau o iluzie care însă nu vor aduce rezultate palpabile, mai admite jurnalistul.
„Eu nu m-aş grăbi nici să salut, nici să critic semnarea celor patru protocoale între Chişinău şi Tiraspol, pentru că nu cred că ele vor schimba în vreun fel starea de lucruri. Hârtii cu administrația separatistă de la Tiraspol s-au mai semnat şi în trecut şi ce folos? Nu-i poţi cere unui regim clandestin să respecte nişte reguli de joc. Din păcate, s-a pierdut prea mult timp cu mimarea unor negocieri care nu au cum să dea roade, din simplu motiv că Rusia nu are cum să-şi dorească o astfel de reglementare, Rusiei îi convine ceea ce este acum”.
Vitalie Călugăreanu îndeamnă autorităţile să aibă mai bine o strategie bazată pe relaţia cu oamenii care domiciliază în localităţile de pe celălalt mal al Nistrului şi pe creare unei societăţi civile active. „Ar fi mai productiv”, zice el.
