Dincolo de costul uman al noului coronavirus – aproape jumătate de milion de persoane au murit și peste 9 milioane au fost infectate – costurile economice sunt poate la fel de cutremurătoare. Economia mondială este așteptată să intre la apă cu cel puțin 6% în acest an, sau chiar mai mult dacă apare un al doilea val pandemic de Covid-19, arată Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). Șomajul mediu la nivel global ar urma să ajungă până la 10%, adică în jur de 360 de milioane de persoane fără slujbă.
Alte 1,6 miliarde de oameni din economia informală riscă să își vadă „viețile distruse”, din cauza scăderii masive a orelor de muncă, arată și Organizația Mondială a Muncii.
Până la sfârșitul anului, se vor pierde venituri mai multe decât în orice altă perioadă din ultimul secol, cu excepția războaielor, arată economiștii. 94% din angajații din întreaga lume se află în țări care au închis locuri de muncă în ultima lună, iar unul din șase tineri la nivel global au rămas fără muncă de la începutul pandemiei, mai arată Organizația Mondială a Muncii.
Pentru prima oară în ultimii 50 de ani, unele dintre cele mai vulnerabile și subdezvoltate locuri – piețele emergente și economiile aflate în dezvoltare – intră în contracție economică.
„Pentru prima oară de la Marea Depresiune, atât economiile avansate, cât și cele ale piețelor emergente vor intra în recesiune în 2020”, a avertizat Gita Gopinath, de la Fondul Monetar Internațional.
Perspectivele economice sunt sumbre chiar și pentru cele mai bogate țări din lume, în timp ce guvernele încearcă să iasă din criza de sănătate publică ce a provocat nu doar morți, ci a și consumat trilioane de dolari și a pus sub semnul întrebării întregi sectoare economice. Țări cu avantaje economice limitate, cu sisteme politice adesea lipsite de reacție sau care au sancțiuni restrictive pe piețele financiare, se confruntă cu provocări și mai mari, în comparație cu țări precum SUA sau membrele zonei Euro.
Litere și forme. Cum arată graficele de revenire a economiilor
Economiștii au adăugat și alte litere, în afara deja cunoscutei litere V, care descrie modelul de revenire a Produsului Intern Brut, după căderile bruște ale producției economice, provocate de noul coronavirus și de restricțiile impuse pentru a-i limita răspândirea.
„Cei mai mulți văd o revenire în formă de V, dar noi credem că se va opri la jumătate”, spune economista-șefă a OECD, Laurence Boone.
Graficul în formă de V, pomenit și în România de ministrul Finanțelor, liberalul Florin Cîțu, este speranța celor mai mulți. Presupune o prăbușire, apoi o revenire rapidă la nivelul anterior, aproape imediat după încetarea izolării și măsurilor de restricție și de distanțare socială. Revenirea este completă, chiar dacă veniturile pierdute în această perioadă sunt duse definitiv.
Forma literei U se referă la o revenire economică care presupune că ntreruperile și restricțiile ar dura mai mult, iar activitatea economică ar stagna și mai mult.
Modelul în U presupune că unele activități rămân în pauză, gradul de ocupare a forței de muncă stă temporar sub nivelul de dinainte de pandemie, iar activități sociale precum ieșitul la restaurant sau călătoriile nu revin la normal. Totuși, revenirea este rapidă, odată ce restricțiile sociale sunt îndepărtate.
„Dâra” (swoosh) este o altă formă luată în calcul de economiști și seamănă cu logo-ul mărcii Nike. Presupune că revenirea are loc mult mai încet, însă PIB-ul revine totuși acolo de unde a picat în pandemie.
Scenariul economic cel mai optimist are forma literei Z. El presupune o creștere rapidă a PIB-ului, care depășește așteptările dinaintea pandemiei.
Forma literei W este un scenariu economic care presupune o nouă prăbușire a economiei, provocată de un al doilea val de Covid-19. Prăbușire-revenire-prăbușire-revenire ar fi succesiunea acestui scenariu care ia în calcul noi măsuri de izolare și restricții dure. Totuși, și scenariul W presupune că economia revine rapid la nivelul pre-pandemie.
Litera L este forma scenariului economic cel mai pesimist. În acest caz, economia s-ar prăbuși și nu și-ar mai reveni. PIB-ul și-ar relua o creștere comparabilă cu perioada dinaintea pandemiei, dar de la un nivel de pornire mai jos.
S-ar putea ajunge aici, spun economiștii, ca urmare a „investițiilor pierdute în timpul crizei, a regândirii lanțurilor de valoare globală, a unei schimbări permanente în politica fiscală și a unei încetiniri în creșterea productivității”.
Reacțiile guvernelor din întreaga lume la criză au constat într-un amestec de abordări convenționale, precum plăți directe către cetățeni și firme, ieftinirea creditelor, amânarea taxelor, în speranța unei reveniri rapide la normalitate. Țări cu economii total diferite au avut abordări economice diverse.
România speră la litera V. Ce au făcut liberalii până acum
Guvernul PNL speră într-o revenire rapidă a economiei, chiar dacă nu are resurse bugetare pentru a o sprijini, arată o analiză Europa Liberă.
Mai multe:romania.europalibera.org
