Cotidianul.md publică un editorial de Vlad Țurcanu, analistul şi fostul consilier prezidenţial, despre felul cum demisionează elitele din procuratură, CEC şi CCA. În loc să-i vedem turnându-și cenușă peste cap, cum s-ar fi cuvenit pentru rușinea de a-și fi abandonat principiile profesionale, slujind mafiei atunci când trebuiau să se dedice poporului, i-am găsit dispuși să ne ia ei pe noi la rost, decât să le reproșeze societatea lor ceva, scrie analistul. De aceea, concluzia la care ajunge e că, cu banii sustrași din avutul public, s-a plodit și întreținut o castă de funcționari nemaivăzut de vicioasă și sfidătoare. Îndepărtarea acestor funcționari din pozițiile pe care le ocupă în prezent ar fi devenit, la părerea lui, o chestiune de principiu, necesară nu numai pentru ordonarea instituțiilor, dar și pentru ameliorarea atmosferei din societate.
În discuţia cu radiochisinau.md, tot Vlad Țurcanu admite că în cazul în care procurorul general Eduard Harunjen va fi demis, șansele ca în locul lui să vină persoane nu foarte diferite ca viziuni și reflexe sunt foarte mari. „În preajma domnului Harunjen, stau de câteva săptămâni colegi de-ai săi, care așteaptă ca acesta să plece și să-i ia locul”, consideră analistul. Felul în care acum procuratura stă pe loc creează o mare frustrare la nivelul actualei guvernări și a societății. Vlad Țurcanu mai spune că actuala guvernare a încercat să se abțină de la măsuri frontale de schimbare a conducerii Procuraturii Generale, dar acest lucru nu este posibil din cauza refuzului lui Eduard Harunjen și al altor procurori de a se conforma apelului.
Cel care îi ia apărarea lui Harunjen e Nicolae Negru în ziarulnational.md. Editorialul acestuia se întitulează „Democrația în termeni bolșevici”. Campania „anti-Harunjen” îi apare autorului ca una ce ar „atinge niște limite ale firescului, ale decenței, căpătând trăsături jenante, caraghioase”. E cum ai scoate un dinte problematic pe stadion, în prezența publicului, scrie Negru. El le propune cititorilor un exerciţiu de imaginaţie: să admită că Eduard Harunjen nu e omul lui Plahotniuc, că el este independent, că își îndeplinește cu profesionism datoria… Modul cum va fi demis va avea repercusiuni negative asupra independenței următorilor procurori - astfel independența justiției nu se consolidează, ci se terfelește, organismul ei nu se însănătoșește, ci se infestează, conchide Nicolae Negru.
Mold-street.com a analizat cifrele pe care experții Kroll le atribuie fraudei bancare și a încercat să estimeze efectele colaterale ale furtului pentru economia națională și cetățenii ordinari. „În general paguba este una colosală și tema dată merită a fi pusă în discuție pentru a înțelege de ce este atât de important ca investigarea reală a jafului să se producă, iar cei implicați să fie trași la răspundere”, notează portalul. Jurnaliștii subliniază cetățenii vor trebui să plătească 24 miliarde lei în 25 de ani, prin convertirea garanțiilor de stat în datorie publică, precizează unde se duc banii recuperați din vânzarea activelor băncilor, notează că rezervele valutare s-au topit cu aproape un miliard de dolari, amintesc despre deprecierea leului și efectele inflației și punctează: Frauda a temperat investiții de miliarde.
Ipn.md difuzează o analiză semnată de Veaceslav Craciun, care abordează scorul record, de peste 91 la sută, obținut de Irina Vlah la alegerile bașkanului din Găgăuzia. Autonomia găgăuză nu este, fără doar și poate, o autocrație asiatică, remarcă analistul, dar recordul „turkmen”, înregistrat la alegerile bașkanului este un semnal de alarmă că e vorba nu numai despre un succes, dar și despre o apreciere a caracterului dubios al peisajului social-politic local. „Se vede de la o poștă că politicul găgăuz duce o lipsă acută de concurență democratică și pluralism – fenomen de unicat pentru regiune”, potrivit autorului. În opinia acestuia, problema absenței unor concurenți ai actualului bașkan este legată de lipsa luptei politice instituționalizate în autonomie sau, altfel spus, lipsa unor partide regionale limitează posibilitatea cultivării elitei politice locale.
Balkaninsight.com publică un reportaj din Transnistria, înghețată în perioada sovietică, „țara tinerilor fugiți”. Tinerii abandonează repede regiunea separatistă a Moldovei, ale cărei vremuri de glorie în vechea Uniune Sovietică au trecut de multă vreme, iar acum nu mai are ce oferi, scrie autorul, care, mergând pe străzile din Tiraspol, centrul administrativ al regiunii separatiste, a avut impresia că URSS nu a dispărut de tot, ci a rămas încremenită în Transnistria.
Prime.md difuzează opinia unor politicieni și jurnaliști, care se arată convinși că ministrul de Externe, Nicu Popescu, nu a gafat atunci când a calificat războiul de pe Nistru drept un război civil, dar a făcut-o intenționat și că declarația șefului diplomației de la Chișinău demonstrează încă o dată că la Chișinău se consolidează influența Kremlinului. „Dacă ar fi fost o gafă, așa cum spune Popescu, un ministru de Externe adevărat trebuia să-și dea demisia. A fost o acțiune premeditată a celor care reprezintă Blocul ACUM care au făcut care a făcut alianța cu partida rusească. Participă nemijlocit prin acțiunile lor, duc la consolidarea partidei rusești în Republica Moldova. Este foarte clar", afirmă Ștefan Secăreanu.
Zdg.md anunță că, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului a primit vineri, 5 iulie, un raport amplu referitor la întreg procesul privind declararea drept indezirabili a șapte profesori turci și transportarea acestora în țara de origine în pofida faptului că aceștia au solicitat azil politic în R. Moldova. Vor fi sau nu făcute publice detaliile din raport, se întreabă publicația, care precizează că președintele Comisie, Chiril Moțpan, a evitat să spună dacă acest raport conține și informații despre rolul și implicarea lui Igor Dodon în derularea evenimentelor în acest caz.
