Într-un editorial pentru IPN, Leo Litra și Nicu Popescu scriu că Chișinău și Kiev-ul trec printr-o perioadă de apropiere în ultima vreme. În opinia lor, președinții Maia Sandu și Volodimir Zelenski sunt hotărâți să îmbunătățească relațiile dintre cele două țări. „Acest impuls la nivel înalt poate îmbunătăți cu siguranță relațiile, dar ele trebuie totuși să ocolească mai multe obstacole care au complicat relația de până acum”, se menționează în articol. Autorii susțin că în pofida unor divergențe care mai rămân în relația bilaterală, parteneriatul moldo-ucrainean are un fundament foarte puternic și anume faptul că ambele țări au nevoie de un vecin puternic, pro-european, consolidat și prietenos. „Aceasta oferă celor două țări stimulente puternice pentru a-și rezolva problemele și a valorifica pe deplin marele potențial neexploatat. Iar acum este momentul potrivit pentru a face acest lucru”, se subliniază în material.
Blocajul politic continuă, iar șansele de a identifica o soluție fără anticipate devin tot mai mici, scrie Alina Radu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. În fiecare fracțiune sunt voci care spun că există potențial de cooperare și identificarea numărului suficient de voturi pentru desemnarea unui guvern funcțional, fără deputații lui Șor, dar în viața reală singura coaliție funcțională se pare că este cea cu Șor, consideră autoarea. În ultimii 10 ani au avut loc atâtea scandaluri de corupție, încât cetățenii au devenit foarte intoleranți la acest fenomen, se observă în articol. „Orice politician care se asociază, fie și pentru un vot, fie pentru un act politic benefic, cu politicienii corupți, are nevoie de tot mai mult săpun ca să-și spele imaginea, căci societatea oricum îl vede pătat”, scrie Radu.
Într-un articol de analiză semnat de Xenia Florea pentru portalul Noi.md, autoarea scrie că în locul perspectivelor „marelui NATO”, Washington-ul propune țărilor est-europene tutelate să se unească într-un NATO „mic” – o triplă alianță militară regională cu participarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru a înfrunta Rusia în regiunea Mării Negre. În opinia experților citați în material, Moldova în acest scenariu arată ca un corp străin: conform Constituției, RM este un stat neutru și deci nu poate fi membră a unor alianțe și blocuri. În material se scrie că ar fi important ca în Moldova să existe un parlament și un guvern care ar acționa în interesele propriului stat și popor.
Practica solicitării unor certificate de vaccinare pentru a obține dreptul de călătorie și, mai ales, de ședere în țări străine nu este nouă și nu ar trebui să genereze controverse în contextul pandemiei de COVID-19. De această părere este Stela Bivol, directoarea Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate, citată de Gazeta de Chișinău. „Orice cetățean al R.Moldova, când merge la studii în țări străine, trebuie să prezinte un certificat în care sunt incluse vaccinurile pe care le are. Anumite țări pot să ceară anumite imunizări, care, dacă nu au avut loc, omului i se poate refuza viza sau este obligat, atunci când ajunge în țara respectivă, să se vaccineze”, exemplifică experta. Există însă, în cazul R. Moldova, o problemă – accesul limitat la vaccinul anti-COVID, fapt care poate crea inechitate în raport cu unii cetățeni, mai spune Stela Bivol.
Jurnaliștii de la portalul Mold-Street.com scriu că șapte persoane soluționează contestații de 12,5 miliarde de lei. În material se subliniază că achizițiile publice rămân un domeniu râvnit pentru afaceriști, iar valoarea semnificativă a contestațiilor exercită o presiune enormă asupra activității Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor și reprezintă un factor decisiv la generarea actelor de corupție.
