AGORA
a surprins-o pe deputata partidului „Șor” Violeta Ivanov cu o geantă al cărei preț depășește și 2.000 de dolari, pe site-ul producătorului. Solicitată pentru o reacție, politiciana a refuzat să vorbească la acest subiect. Portalul notează, în acest context, că salariului mediu pe economie, pentru anul 2021, a fost stabilit în R.Moldova în mărime de 8.716 lei. Deputații ridică lunar salarii de circa 14 mii de lei. În ultima declarație de avere, mai exact cea din anul 2019, Violeta Ivanov indică că a avut un venit din salariu de parlamentar de 169 de mii de lei și compensații de 60 de mii de lei, menționează Agora.
- ANTICORUPȚIE observă că operațiunea „Laundromat”, fiind vorba despre spălarea a circa 22 de miliarde de dolari, cu implicarea sistemului financiar și judecătoresc moldovenesc, s-a desfășurat în paralel cu transferuri bănești în proporții deosebit de mari între băncile transnistrene și cele de pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Dezvăluiri în acest sens au fost făcute, miercuri, de fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vadim Vrabie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea acestei afaceri subterane. „Noi am sesizat instituțiile de profil despre această problemă încă 2010. Am urmărit acest fenomen timp de vreo doi-trei ani și am informat factorii de decizie. După eforturi foarte mari, am reușit să ne facem auziți atât de guvernare, cât și de partenerii interesați în soluționarea conflictului transnistrean”, a mai spus Vrabie în cadrul audierilor.
- DESCHIDE.MD desprinde dintr-un interviu pentru TASS al ministrului adjunct de Externe al Rusiei, Andrei Rudenko, declarația că noua președintă a R.Moldova, Maia Sandu, are o abordare „ambiguă” în construirea relațiilor cu Moscova. Diplomatul îi reproșează Maiei Sandu că, deși declară că vrea relații bune cu Rusia, ar face „declarații dure” cu privire la Transnistria și nu acceptă datoria Transnistriei pentru gazele rusești. Totodată, MAE de la Moscova regretă anularea legii care ar conferi limbii ruse statut de limbă de comunicare interetnică. Rudenko mai spune că „s-a confirmat disponibilitatea părții ruse de a păstra și dezvolta relații de prietenie ruso-moldovenești în spiritul principiilor stabilite în Tratatul de prietenie și cooperare din 2001”, printr-o întâlnire pe care ambasadorul Rusiei la Chișinău a avut-o cu Maia Sandu, după alegerea acesteia în funcția de șef al statului. „Sperăm că în relațiile ruso-moldovenești va prevala bunul simț în rândul noii conduceri a R. Moldova”, a mai declarat ministrul adjunct de Externe.
- JURNAL TV transmite că liderul PSRM, ex-președintele Igor Dodon, pleacă joi la Moscova, remarcând faptul că Ambasada Federației Ruse este cea care are grijă să-i facă rezerva biletului pentru zbor. Jurnaliștii publică fotocopia unui document din care rezultă că șeful interimar al secției consulare din cadrul Ambasadei ruse, Victor Iașenin, se adresează oficial directorului Air Moldova, Alexandru Ceban, cu rugămintea ca lui Dodon să-i fie asigurat un loc la bordul avionului cu ruta Chișinău-Moscova pentru joi, 11 februarie. Se cere, de asemenea, un loc și pentru Sergiu Juncu, fost șef al pazei lui Dodon. Juncu este fratele Inei Catană, nașa de cununie a lui Dodon, precizează Jurnal TV.
- MOLD STREET a căutat să afle ce întreprinderi ale statului au datorii mai mari decât Calea Ferată, după ce deputații, îngrijorați de situația de la această întreprindere, au creat comisie specială pentru a analiza situația economico-financiară creată acolo. Jurnaliștii au luat în calcul doar companiile cu 100% capital de stat, fie că sunt societăți pe acțiuni sau întreprinderi de stat. Astfel, ei au constatat că CFM este de abia pe locul șase în acest clasament. Lider este Administrația de Stat a Drumurilor, care avea la finele anului 2019 datorii de circa 4,46 miliarde lei. Sunt, în mare parte, datorii pentru creditele acordate R.Moldova de către Banca Europeană de Investiții, BERD, Banca Mondială și alte instituții etc., pentru reabilitarea drumurilor.
- NEWSMAKER relatează că, potrivit unui proiect aprobat de Comisia parlamentară juridică, deciziile Biroului permanent al Legislativului ar urma să fie traduse în limba rusă. Proiectul, înregistrat de un grup de deputați ai Partidului „Șor”, a fost aprobat de toți membrii comisiei, cu excepția reprezentantului Platformei DA, și va fi examinat în plenul Parlamentului. După ce, recent, Curtea Constituțională a invalidat o lege adoptată la sfârșitul anului trecut prin care limba rusă era egalată cu limba de stat, româna, deputați ai PSRM și-au anunțat intenția de a elabora și a vota în parlament un nou proiect de lege privind funcționarealimbilor, prin care, previzibil, vor insista din nou asupra consolidării statutului limbii ruse și extinderii utilizării ei, notează portalul.
- Portalul oficial al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, NOVOSTI PMR, îl citează pe liderul acestei regiuni separatiste, Vadim Krasnoselski, care a chemat comunitatea internațională „să aibă o atitudine respectuoasă” față de denumirea „statului” pe care îl reprezintă. Krasnoselski a vorbit într-o întrunire cu conducere miliției locale despre „inadmisibilitatea” utilizării denumirii „Transnistria” pentru „Republica Moldovenească Nistreană”, pe motiv că acest termen „este plin de sângele locuitorilor pașnici ai ținutului nistrean”. „„Transnistria” este un sinonim al termenului „holocaust”. /…/ Denumirea țării noastre este Pridnestrovie, /…/ în nici un caz „Transnistria””, a declarat Krasnoselski. Portalul menționează că „în perioada ocupației româno-fasciste (august 1941 – aprilie 1944) /…/ în sistemul de getto-ri și lagăre de concentrare numai în Pridnestrovie au fost uciși de la 40 de mii până la 90 de mii de evrei”.
- Analistul politic român Armand Goșu a afirmat, într-o emisiune de la TVR MOLDOVA, că ex-președintele Igor Dodon nu mai are sprijinul vicepremierului rus Dmitri Kozak și că, atunci când a fost ultima dată la Kremlin, i s-ar fi cerut să se retragă din fruntea PSRM în favoarea actualului primar al Chișinăului, Ion Ceban. De față, potrivit expertului de la București, ar fi fost alți doi reprezentați ai socialiștilor moldoveni. „În condițiile în care socialiștii participă la scenariul amânării alegerilor anticipate până în toamnă, s-ar putea ca scaunul lui Dodon să fie zgâlțâit. Eu încerc să înțeleg cum gândește el. Dodon vrea să-și consolideze poziția în partid, să nu piardă controlul asupra PSRM. O coaliție pe termen mai lung cu Șor și Plahotniuc s-ar putea să nu îl pună în cea mai bună lumină la Moscova și nici să-i întărească poziția în partid. Până la urmă, s-ar putea trezi că e scos ca o măsea stricată din angrenajul socialiștilor”, a spus Armand Goșu.
- Deputatul PAS Oazu Nantoi vorbește într-un interviu pentru ZIARUL NAȚIONAL despre „acțiunile antistatale și provocatoare” ale „agentului rus” Igor Dodon, ale PSRM și partidului „Șor” din ultimul timp. „M-am adresat acum două săptămâni procurorului general, Alexandr Stoianoglo, cu o sesizare prin care am rugat, aducând niște exemple concrete, să fie analizată activitatea fostului președinte Igor Dodon sub aspectul articolului 337 din Codul Penal, adică al trădării de patrie”, spune Nantoi. Deputatul a precizat că nu a primit deocamdată un răspuns. În altă ordine de idei, el creditează guvernul propus de premierul desemnat, Natalia Gavriliță, cu șanse „practic egale cu zero” de a fi votat de către Parlament. De asemenea, Nantoi afirmă că președinta Maia Sandu ar putea să nu dea curs unei eventuale propuneri venite de la socialiști privind un viitor guvern, la a doua încercare.
