Gazeta de Chișinău scrie că nominalizarea lui Vladimir Golovatiuc în calitate de candidat al majorității parlamentare la funcția de prim-ministru a fost făcută de socialiști cu speranța că Curtea Constituțională va da un verdict negativ decretului prezidențial cu privire la desemnarea lui Igor Grosu. De această părere este analistul politic Anatol Țăranu, care crede însă că o asemenea decizie a Curții este puțin probabilă și, drept urmare, PSRM acționează în anticipare, fără să fie convins că anume candidatura lui Golovatiuc la șefia Guvernului va ajunge să fie dezbătută în Parlament. Mai mult, expertul admite că majoritatea „PSRM-Șor” ar putea vota un guvern condus de Grosu, chiar dacă acum exponenții acesteia declară contrariul, pentru a îndepărta alegerile anticipate și deoarece „pentru ei fiecare lună în plus înseamnă bani”.
Socialiștii și-au pierdut șansa de a deține controlul politic, a comentat analistul Ion Tăbârță, pentru Radio Chișinău, referindu-se la contestarea depusă de PSRM la Curtea Constituțională privind decretul șefului statului de desemnare a lui Igor Grosu în calitate de candidat pentru formarea unui Guvern. Potrivit expertului, președinta Maia Sandu a procedat în conformitate cu normele constituționale în acest caz: „cred că în această situație prin adresarea socialiștilor la Curtea Constituțională ei încearcă să prindă un proces politic din urmă, pe care ei deja l-au scăpat.” Potrivit analistului, în cazul în care Curtea Constituțională va lăsa în vigoare decretul Maiei Sandu, Parlamentul va decide dacă votează un nou Guvern cu atribuții depline sau deschide calea pentru anticipate.
Adevărul.md îl citează pe fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Alexandru Tănase care a criticat decizia majorităţii parlamentare PSRM-ŞOR de a-l propune pe Vladimir Golovatiuc la funcţia de prim-ministru, pe motiv că actualul ambasador al Republicii Moldova la Moscova nu ar cunoaşte limba română. „Am ajuns să o vedem şi pe asta. Avem un candidat pentru funcţia de premier care nu cunoaşte limba oficială a statului. Cum e majoritatea - aşa şi candidatul”, a afirmat Tănase.
Analistul politic Valeriu Reniță, citat de Noi.md, comentează deosebirile dintre cei doi candidați la funcția de prim-ministru. În opinia sa, prima deosebire dintre aceștia este calitatea de om de stat, exprimată în responsabilitatea față de alegători și societate. „Sunt sigur că imediat după ce a fost propus la funcția de premier, Golovatiuc este gata să vină în fața opiniei publice și mass-media pentru a răspunde la întrebarea principală – dacă este gata să facă față provocării. Igor Grosu s-a ascuns. Poate e la Condrița, poate sub divan, dar nimeni nu-l poate găsi din momentul când a fost desemnat de președintele Maia Sandu drept candidat la funcția de prim-ministru”, afirmă Reniță.
Pentru a schimba lucrurile spre bine în sistemul de justiție din Republica Moldova, trebuie să se înceapă cu puținul, dar să se ducă lucrurile până la capăt, iar aici își are rolul și politicul. Influența politicului ar trebui redusă strict la procesul legislativ, la calitatea legilor, nu și la tot ce înseamnă promovare, evaluare a magistraților. Declarațiile au fost făcute de membra Comitetului ONU împotriva torturii, Ana Racu, într-un interviu pentru IPN. „Să nu avem senzația că noi, ca justițiabili sau ca beneficiari ai justiției, avem o justiție de buzunar. Categoric trebuie să avem o delimitare strictă între politic și justiție”, a afirmat experta. Potrivit lui Racu, frecvent sondajele arată imixtiunea politicului în justiție, „iar această imixtiune i-a făcut pe unii judecători”.
Jurnaliștii Ziarului de Gardă scriu într-o anchetă că în campania electorală din 2020, candidații pentru funcția de președinte al R. Moldova au abordat o nouă strategie: majoritatea dintre aceștia și-au transferat bannerele în spațiul online. Pe lângă o amplă prezență pe rețelele de socializare, unii candidați s-au afișat și pe portalurile de știri, în lipsa unor contracte de publicitate, se menționează în articol. Agitația din mediul online a fost modest raportată de către unii candidați, iar veridicitatea informațiilor prezentate de către politicieni este și mai greu de monitorizat, în condițiile în care unii giganți, precum Facebook și Google, nu oferă un tablou complet și transparent al cheltuielilor pentru publicitatea politică, se mai subliniază în investigație.
Jurnaliștii portalului Anticorupție.md scriu că peste 13 deținuți din grupul vulnerabil din Penitenciarul nr. 18 Brănești s-au ales cu leziuni grave după ce au fost atacați de peste 30 de condamnați agresori din grupul blatnye. Aceștia din urmă au vrut să sancționeze 60 de deținuți pentru folosirea unor telefoane mobile fără permisiunea liderului informal, se menționează în material. Administrația Națională a Penitenciarelor a identificat deținuții violenți și victimele, separându-i în alte instituții penitenciare, cu acordarea ajutorului medical, iar organele de urmărire penală au inițiat cauze penale pe faptele menționate, se mai scrie în articol.
Coctailul din COVID-19 și secetă a provocat cea mai mare scădere economică din Moldova din ultimii 25 de ani, scrie portalul Mold-Street.com. Recesiunea din 2020 a fost mai severă atât față de criza din anul 1998, marcată de prăbușirea economiei Federației Ruse, cât și față de scăderea din 2009, marcată de criza financiară internațională, se precizează în articol.
România a reușit și reușește până în prezent să facă față crizei pandemice din mai multe motive, în primul rând pentru faptul că este membră a Uniunii Europene, dar și datorită bunei colaborări între instituțiile de conducere a statului. Afirmațiile aparțin secretarului de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova, Adrian Dupu, citat de portalul Deschide.md. Oficialul spune că România poate fi un exemplu pentru R. Moldova în gestionarea crizei. Demnitarul a mai remarcat faptul că pandemia a demonstrat cât este de important faptul că România este un stat al UE, accentuând că foarte puține state în curs de dezvoltare au acces la vaccinul anti-COVID. R. Moldova e un stat care beneficiază foarte mult de sprijinul României, spune Dupu.
