- După ce ministrul de externe al autoproclamatei „rmn”, Vitali Ignatiev, a acuzat autoritățile moldovene de „rețineri, interogări și controale riguroase”, la care ar fi supuși reprezentanții regimului separatist pe Aeroportul Chișinău, ANTICORUPȚIE i-a cerut o opinie în această privință expertului în problematica transnistreană Ion Leahu. Fost membru al Comisiei Unificate de Control (CUC), el spune că reprezentanții Tiraspolului nu au calitatea să pretindă privilegii la trecerea frontierei de stat a R.Moldova. „Deseori se spune, dacă ei plătesc, li se permite să plătească prin zona VIP. Nu trebuie permis, el nu e VIP, el e secesionist”, accentuează Leahu. În acest context, Anticorupție.md amintește că a investigat privațiunile la care au fost supuși locuitorii din stânga Nistrului după ce regimul separatist de la Tiraspol a instalat 37 de posturi ilegale în Zona de Securitate, în noaptea de 16–17 martie 2020, sub pretextul stării de urgență impusă de administrația transnistreană.
- GAZETA DE CHIȘINĂU reține afirmațiile liderului PSRM, Igor Dodon, care continuă să lanseze declarații războinice la adresa ambasadorilor occidentali acreditați la Chișinău. Inspirat de poziția Moscovei, el sugerează de această dată că ar fi necesară expulzarea unuia dintre diplomați. Chiar dacă nu-l numește, Dodon face aluzie străvezie la ambasadorul SUA, Dereck Hogan, consideră publicația. Totodată, socialistul încearcă să scoată basma curată Rusia, afirmând că, în comparație cu acțiunile diplomaților occidentali, pe care îi acuză că s-ar implica direct în desfășurarea procesului electoral, declarațiile Ministerului rus de Externe ar fi „păpădii”, adăugă Gazeta de Chișinău.
- MOLD-STREET scrie că Vladimir Voronin, președintele PCRM și cap de listă a candidaților blocului comuniștilor și socialiștilor pentru scrutinul din 11 iulie, și-a majorat de 12 ori cota sa în capitalul Fincombank. De fapt, așa cum se arată în declarația de avere și interese depusă la CEC de fostul șef al statului, soția sa a ajuns să dețină în 2020 aproape 44 de mii de acțiuni la Fincombank, cotă de 12 ori și jumătate mai mare decât în 2019. Potrivit Mold-Street, valoarea declarată de cumpărare a pachetului de acțiuni este de aproape 4 milioane și jumătate de lei, iar cota în capitalul social al Fincombank este de aproximativ 3,3%. Portalul mai oferă amănunte despre modul în care Oleg Voronin, fiul fostului șef de stat, „a rămas fără bancă” în 2019, după ce banca centrală i-a calificat pe membrii familiei Voronin drept persoane care au acționat concertat în raport cu Fincombank și i-a sancționat.
- NEWSMAKER citează un răspuns al Președinției care a precizat că nu va convoca Consiliul Suprem de Securitate la solicitarea deputatului fugar Ilan Șor pentru a examina propunerile acestuia privind recuperarea banilor furați din sistemul bancar. CSS va decide dacă va examina aceste propuneri după ce „organele competente”, cum au fost numite, vor raporta despre cum au realizat soluțiile propuse anterior pentru recuperarea miliardului furat, se arată în răspunsul Președinției, citat de portal. Aflat în căutare internațională și condamnat în primă instanță, Ilan Șor propusese, în numele acționarilor a trei bănci devalizate, să returneze statului banii furați ce i se incriminează, ca ulterior să-și recupereze suma respectivă de la „adevărații” autori ai furtului bancar. Șor a descris răspunsul Președinției ca „blocare a oricărei posibilități de recuperare a banilor pierduți”. Portalul citează de asemenea reacția Procuraturii Anticorupție care a spus anterior că avocații lui Șor au formulat „insuficient de clar” propunerea de returnare a miliardului furat.
- Într-un interviu pentru NEWSMAKER, Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție, declară că judecătorii care au luat decizii cu privire litigiile ce priveau așa-numitul „Laundromat rusesc” au înțeles foarte bine ce se întâmplă cu adevărat. Ei însă ar fi fost impuși să adopte deciziile necesare pentru derularea acestei scheme, spune el. Potrivit lui Gofman, fostul judecător Victor Orîndaș are un material video în care un fost președinte al Curții Constituționale îi cere să îndeplinească toate formalitățile pentru tranzitul banilor. „Aproximativ 1,5 miliarde de dolari au trecut prin el. Se temea, dar i s-a spus că totul este aranjat. Am văzut acest videoclip. Eu însumi l-am luat (pe judecător – n.red) de mână și l-am dus la serviciile speciale americane”, afirmă Gofman. În 2016 au fost inițiate dosare penale împotriva a 15 judecători care au luat decizii cu privire la „Laundromat”, iar Victor Orîndaș a fost singurul judecător care a reușit să părăsească R.Moldova înainte de a fi reținut, notează NewsMaker.
- Un reportaj despre „Kârgâzii din Leordoaia”, un sat din raionul Călărași cu circa 350 de oameni, înconjurat de dealuri acoperite cu păduri, a fost realizat de portalul OAMENI ȘI KILOMETRI. Primul care a lăsat capitala Kârgâzstanului pentru a munci ghid de turism într-un sat din centrul Republicii.Moldova a fost juristul Bektur. Al doilea – Rustam, un fost economist la o bancă din Bișkek. A treia – bucătăreasa Chynara. A patra a fost Dinara, care a renunțat la funcția de specialist financiar ca să-și urmeze soțul la peste trei mii de kilometri distanță. Toți patru s-au regăsit la Leordoaia, adunați laolaltă de prietenia dintre o moldoveancă și o kârgâză, care s-au cunoscut, acum 20 de ani, în Irlanda. Prietenia lor s-a materializat într-o afacere turistică, pusă pe picioare în ciuda pandemiei, aici, pe plaiurile mioritice, însă în iurte kârgâze, relatează Oameni și Kilometri.
- ZIARUL DE GARDĂ a verificat averile liderilor de partide înregistrate deja în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie și care au trebuit să-și prezinte veniturile obținute în ultimii doi ani, 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020. La o privire mai atentă, jurnaliștii au constat că unii dintre aceștia nu specifică sursa unor venituri sau valoarea unor bunuri, alții nu indică ce fel de terenuri sau clădiri dețin și mai sunt politicieni de top care declară bunuri ce ar valora 0 lei.
- ZIARUL NAȚIONAL citează niște „precizări” ale Agenției Rezerve Materiale care explică de ce agricultorii moldoveni nu pot primi încă motorina donată de România. Deocamdată, sunt „prelevate probe” din cisterne pentru stabilirea calității combustibilului donat de către Guvernul de la București. Deși Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale din România a prezentat rapoarte de analiză, care confirmă faptul că motorina este de tipul EURO Diesel 5, standard european, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova urmează să efectueze, totuși, o verificare a calității, iar Comisia interdepartamentală pentru ajutoarele umanitare trebuie să ia o decizie privind livrarea motorinei, lămurește agenția din cadrul Ministerului de Interne de la Chișinău. Primele două garnituri de tren cu motorină, din cele cinci, au ajuns în Republica Moldova la 17 și, respectiv, la 24 mai, mai notează agenția.
Revista matinală a presei de la Chișinău.
Cele mai citite articole
1
