Analistul politic de la Bucureşti Iulian Chifu îşi dedică editorialul de pe deschide.md justiţiei din R. Moldova despre care scrie că nu mai poate fi reformată şi că ar trebui desființată din temelie. „Cum să-l achiți pe Platon de furtul miliardului? Numai probele de la arestare erau suficiente pentru a-l ține după gratii până avea vârsta pensionării sau dincolo de asta. Cum să te joci cu iresponsabilitate cu singura cauză fără miză economică, a criminalității organizate, a oligarhilor și grupurilor de interese ilegitime - alegerile și numărul secțiilor de votare din diaspora - și să dai asemenea decizii?”, se întreabă retoric autorul. El insistă mai ales pe tergiversarea cauzelor legate de blocarea suplimentării secțiilor de votare în Occident și suplimentarea lor în regiunea transnistreană. „E o acțiune cu rea intenție caracteristică instituțiilor prinse între frică, lipsă de verticalitate și lipsă de profesionalism, de caracter și de calitate umană… Magistrații din Republica Moldova au capotat, au abdicat și s-au sinucis profesional definitiv”, concluzionează Iulian Chifu.
Expertul în drept constituțional Nicolae Osmochescu afirmă într-un comentariu pentru Gazeta de Chişinău că tărăgănarea la nesfârșit de către Curtea de Apel a contestațiilor privind numărul de secţiile de votare în diaspora este absolut nejustificată. „Se găsesc niște motive absolut neserioase. De ce? Pentru că toți judecătorii, în opinia mea, se tem să ia o decizie corectă – să spună clar și pe înțelesul tuturor: Comisia Electorală Centrală nu a ținut cont de Ministerul Afacerilor Externe și de Guvernul R. Moldova, care sunt organe executive și răspund, în cazul dat, de tot ce se întâmplă în țară și peste hotare”, afirmă expertul. El nu exclude şi implicarea factorului politic în amânarea clarificării acestei dispute. Experta Sorina Macrinici de la Centrul de Resurse Juridice sugerează că tergiversarea examinării acestei cauze ar putea face inutil întreg efortul. „Pentru a avea niște alegeri organizate la nivel în diasporă este nevoie de timp, iar noi acum pierdem acest timp”, precizează experta.
Radio Chişinău îl citează pe preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, cu afirmaţia că autoritatea electorală va acţiona conform prevederilor legale dacă va fi impusă de o hotărâre de judecată să-şi revadă decizia privind secțiile de votare peste hotare. El susţine că numărul de 146 de secţii a fost stabilit legal ţinând cont și de finanțarea alocată de Guvern pentru organizarea scrutinului. „Momentan, se lucrează pentru numărul de secții de 146 de secții de votare. Avem o finanțare efectivă de circa 70 de milioane de lei, pe care putem să-i administrăm efectiv, și suma integrală care urmează a fi transferată în contul CEC va veni după data de 20 iunie când va exista o hotărâre a Guvernului privind suplimentarea fondurilor necesare. Acum avem la dispoziție doar suma pe care am indicat-o și această sumă ne permite să vorbim real despre anumite necesități și despre anumite acțiuni pe care urmează să le întreprindă CEC. Este o situație ne-standard, o situație care nu a avut o acoperire financiară din bugetul de stat, nu s-a suplimentat Fondul de rezervă al Guvernului ca să fie capabil să alimenteze conturile CEC. Noi acționăm ținând cont de situația creată real, în coordonatele respective”, explică, între altele, Dorin Cimil.
„Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei” este analiza semnată pe ipn.md de politologul Dionis Cenuşă. Una din remarcile sale este că lupta pentru atragerea votului diasporei a devenit unul din subiectele centrale ale campaniei electorale pentru anticipatele din 11 iulie. „Forțele pro-UE investesc speranțe enorme în contribuția electorală a diasporei. Dacă se repetă numărul de voturi din străinătate primit de Maia Sandu la prezidențiale, atunci formațiunea acesteia – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – are șanse mai mari să se apropie de o majoritate parlamentară… Oponenții lor de orientare pro-rusă nu își ascund preocuparea legată de eventualul impact nedorit pentru ei al diasporei asupra compoziției viitorului Parlament”, notează politologul. El analizează, între altele, evoluţia votului diasporei, felul în care partidele încearcă să-l atragă, precum şi recentele dispute legate de deschiderea secţiilor de votare în străinătate. „Votul din diasporă are conotații geopolitice inevitabile. Moldovenii din Occident votează mai activ decât acei care locuiesc în Rusia. Primii votează pentru partide politice care promovează integrarea europeană și foarte anevoios pentru cei cu demersuri pro-rusești. În contextul îngustării demografice a bazinului electoral, diaspora se convertește într-un actor politic cu un rol considerabil în influențarea echilibrului de puteri în viitorul parlament, precum și accentelor politice din interiorul acesteia”, concluzionează Dionis Cenuşă.
