TV8.md informează că astăzi Comisia Electorală Centrală ar urma să se întrunească într-o nouă şedinţă de consultări cu Ministerul de Externe pe subiectul legat de deschiderea secţiilor de votare în diaspora, după ce marţi seara Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul CEC, lăsând în vigoare hotărârea Curții de Apel de a fi mărit numărul de secții de votare în străinătate în limita celor 190 recomandate de externe. Într-o primă reacție, președintele CEC Dorin Cimil a refuzat să comenteze decizia definitivă a CSJ spunând că sunt 40 de pagini care trebuie să fie analizate detaliat. „Avem planificată ședința de consultare cu Ministerul de Externe și vom vedea modalitatea de executare a hotărârii”, a precizat Cimil la tv8.md.
Portalul stopfals.md, care demontează falsurile mediatice, analizează afirmaţia lansată de un candidat al Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor şi preluată de media afiliate PSRM, cea că, în ultimii zece ani, numărul elevilor și al studenților a scăzut dramatic din cauza reformelor în educație realizate de guvernările pro-europene anterioare. „Afirmațiile candidatului socialist sunt speculative și populiste, iar informația prezentată de el este incompletă”, se constată în articol. Se precizează că, în realitate, reducerea numărului de elevi a început mult mai devreme, în perioada când la guvernare se aflau comuniștii, și s-a amplificat în anii următori, fiind o consecință a migrației și a natalității tot mai scăzute, și nu un rezultat al reformelor în educație. „Scăderea numărului de elevi nu a fost influențată de reducerea numărului de școli. Închiderea școlilor a fost rezultatul politicilor social-economice care au fost aplicate inclusiv de cei care acum critică reformele în educație și care au condus la o migrație masivă a forței active de muncă, a familiei reproductive și la scăderea populației școlare”, explică, între altele, fosta viceministră a educaţiei, Loretta Handrabura.
Într-o analiză publicată pe unimedia.info comentatorul politic Ion Tăbîrţă notează că miza alegerilor anticipate din 11 iulie este „ruptura de trecutul oligarhic, de reminiscențele fostului regim al lui Vladimir Plahotniuc grupate în jurul Blocului electoral al socialiștilor și comuniștilor și a Partidului Șor”. Analistul examinează câteva posibile scenarii post electorale şi precizează că deși par complexe la prima vedere, calculele politice sunt mult mai simple și ușor de intuit pentru alegători. „Este nevoie de o prezență masivă la vot, obținerea unui scor bun pentru partidul pro-prezidențial PAS și, foarte important, de accederea Platformei „DA” în viitorul Legislativ de la Chișinău pentru a forma împreună Guvernul. Alegerile din 11 iulie sunt șansa pentru ca Moldova să poată merge pe drumul european şi să o rupă definitiv cu trecutul său oligarhic”, conchide Ion Tăbîrţă.
Analistul politic de la Bucureşti Iulian Chifu scrie în editorialul său de pe deschide.md despre bătălia pentru orientarea strategică a R. Moldova. Autorul consideră că problema orientării strategice pro-occidentale trebuie tranșată de la început, la fel şi a alegerii democrație versus autoritarism, a opțiunii pentru stat de drept și combaterea corupției. „Cu riscul unor alegeri costisitoare, ele trebuie făcute de la început. În acest context, abordarea UE și SUA în raport cu Rusia este inevitabilă, ca piatră de temelie a definirii relațiilor viitoare. Cu particularitățile spațiului în care ființează R. Moldova, cu nuanțele de rigoare în raport cu populația rusă și nostalgic sovietică sau a celei separatiste din regiunea nistreană, opțiunea trebuie făcută clar, explicit și fără echivoc”, notează, între altele, comentatorul. „La Chișinău, speranța schimbării și a cuceririi depline a puterii pro-europene pare îndreptățită. O arată toate cele mai recente sondaje de opinie”, mai afirmă Iulian Chifu.
Infoprut.ro publică câteva reacţii pe care le-a stârnit la Chişinău decizia ministrei Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa, de a-l elibera din funcție pe Ion Iovcev, directorului liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, liceu cu predare în grafie latină. „Un stat de paie, cu oameni de stat de doi bani!” - a comentat analistul politic Anatol Țăranu, subliniind că „directorul Liceului Român Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev- o figură emblematică a Republicii Moldova - a fost tratat cu dispreț de oficialitățile statului”. Igor Munteanu, candidat pe lista Platformei DA la scrutinul electoral din 11 iulie, a menționat că decizia, indiferent pe ce argumente s-ar baza, este proastă și poate fi considerată un cadou pentru separatiștii de la Tiraspol. „Decizia ministrei educației de a-l demite, într-o manieră impardonabilă, pe domnul Ion Iovcev, unul dintre cei mai vrednici români, cel care a rezistat decenii în șir presiunilor regimului de la Tiraspol, este de-a dreptul revoltătoare”, a comentat fosta vicepriministră Tatiana Potîng, candidată pe listele AUR la alegerile anticipate.
Ziarul de Gardă inserează explicaţia Ministerului Educaţiei de a-l elibera din funcţia de director pe Ion Iovcev. „Conform Codului muncii, funcția de director poate fi deținută până la vârsta de 65 de ani. Dl. Ion Iovcev a atins vârsta de 70 de ani”, a precizat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Cristina Gonța. În articol se menţionează că Ion Iovcev este un critic al regimului din stânga Nistrului şi că a fost în fruntea unicului liceu românesc de la Tiraspol mai bine de 29 de ani. Într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook în care a anunţat că o fost eliberat din funcţie Ion Iovcev a precizat că ordinul a fost semnat de ministrul în exercițiu Liliana Pogolșa chiar în ajunul aniversării a 30 de ani ai instituției. „M-am dedicat în întregime acestei școli. Sufletul și inima îi aparține liceului, copiilor. N-am crezut că doar printr-un sunet de telefon se poate de (…) Și doar să-și spună că azi este ultima zi de muncă”, a scris Iovcev.
Gazeta de Chişinău relatează, între altele, că Ion Iovcev a condus din 1992 Liceul „Lucian Blaga” şi că pe parcursul anilor nu a ezitat să critice administrația separatistă, pentru încălcarea sistematică a drepturilor omului, fapt pentru care a fost hărțuit permanent de regimul de la Tiraspol. „În 2004, bunăoară, el a fost unul dintre principalii protagoniști ai rezistenței pe care profesorii și elevii au opus-o unei încercări fără precedent de a închide definitiv școlile cu predare în grafia latină din Transnistria. Iar în 2014, autoritățile separatiste de la Tiraspol l-au amendat cu echivalentul a 3.000 de lei, în urma unei mascarade de proces în care a fost sancționat pentru că a refuzat să predea actele Liceului pe mâna regimului transnistrean”.