Guvernarea ar trebui să pună accent pe o reformare completă a Procuraturii prin lichidarea PCCOCS și a Procuraturii Anticorupție, notează IPN. Sunt opiniile președintelui Partidului Schimbării, Ștefan Gligor și a comentatorului politic, Valeriu Pașa. Potrivit lui Gligor, dosarul „Stoianoglo” ar fi atât de slab pregătit, încât există riscul ca procurorul general suspendat să iasă basma curată. Comentatorul politic Valeriu Pașa spune că suflul nou din Procuratura Generală nu inspiră încredere, întrucât sunt promovați în funcții tot oameni din sistem, care au servit intereselor fostelor guvernări.
Tot IPN îl citează pe Ion Efros, analist asociat în domeniul energeticii, mediului și resurselor climatice de la Institutul de Politici Publice, care afirmă că semnarea Programului strategic de acțiuni pentru bazinul hidrografic al fluviului Nistru pentru anii 2021-2035 s-a făcut în grabă, cu multe scăpări și inconsistențe din partea Republicii Moldova, care va avea de suportat costuri sociale și economice mari dacă scăpările nu vor fi corectate în viitorul apropiat. În opinia sa, lipsește angajamentul Ucrainei de a coopera și face schimb de informații hidraulice relevante, oferite la timp și în măsură suficientă cu partea moldovenească, iar investițiile în infrastructura verde sunt slab conturate.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Alina Radu scrie că a mâhnit-o profund retorica Mitropoliei Moldovei cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul. „Cum de a ajuns Mitropolia să nu condamne pe cei care bat femeile și copiii, pe cei care molestează sau abuzează sexual copiii, sau pe cei care omoară pietonii pe pietonală, pe cei care vând arme și fac uz de ele, pe cei care organizează vânători în Pădurea Domnească și se împușcă între ei, pe cei care fură din banii publici și lasă pensionarii să moară de foame? De ce a ales Mitropolia să condamne anume această convenție?”, se întreabă autoarea. Ea subliniază că biserica este considerată o parte a comunității care nu judecă, ci îi ajută pe cei mai slabi.
Tot pentru Ziarul de Gardă, Petru Grozavu scrie că, perturbat de războiul pe care PAS l-a declarat injustiției și corupției la nivel înalt, Igor Dodon a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că renunță la mandatul de deputat și pleacă din funcția de președinte al PSRM. „Declarația sa […] trebuie înțeleasă ca o trimitere forțată a lui în demisie politică de către Moscova”, consideră autorul. Evident, Putin nu putea să-l lase fără ocupații, după ce l-a slujit ani la rând cu slugărnicie, scrie Grozavu. El precizează că Igor Dodon a fost numit președinte al Asociației Obștești „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”. „Nu e mare favorul pentru un fost șef de stat. Însă, în cazul lui Igor Dodon, care pe durata mandatului a intrat de mai multe ori în conflict cu legea, contează”, conchide Grozavu.
După criteriile administrației de la Kremlin, societatea pe acțiuni „Moldova-Gaz”, în pofida denumirii „moldoveneşti”, este, pentru noi, un agent străin, care lucrează exclusiv în favoarea patronului străin: „Gazprom”, scrie Mircea V. Ciobanu într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău. „Iar cum „Gazprom” exprimă nu doar economia esențială, ci și politica esențială a Rusiei, este instrumentul ei geopolitic suprem”, consideră autorul. În opinia lui Ciobanu, gazul e utilizat de Kremlin pentru influență politică, iar esența noului job al lui Dodon a explicat-o chiar el: se va ocupa de politica reală. „Adică de politica pragmatică, excluzând ideologia și morala”, conchide autorul.
Reformarea justiției nu poate fi grăbită, iar toate acțiunile din acest domeniu trebuie consultate și avizate cu Comisia de la Veneția/Consiliul Europei. Opinia a fost exprimată de politologul Dionis Cenușă, citat de portalul Noi.md. Potrivit acestuia, reprezentanții Consiliului Europei par mai obiectivi decât unii oficiali europeni (nu toți!), ale căror opinii sunt dominate de simpatii față de guvernare. „Exteriorizarea procesului de reformă este esențial, dacă poate contribui la reducerea riscului de politizare a reformei, care este imputabilă actualei guvernări”, a mai spus Cenușă.
Într-o analiză pentru portalul Deschide.md, Iulian Chifu scrie că a pune situația actuală a crizei energetice globale doar pe seama Rusiei ar fi o impunitate. Prețul petrolului a afectat substanțial Rusia în 2020, iar anul acesta nu a mai avut nici un motiv să se ia la trântă cu OPEC, afirmă autorul. Totuși, „în contextul crizei energetice globale, de necontestat, și a opțiunii de decarbonizare a economiei de către Europa, [...] statele Uniunii Europene au devenit mai expuse la malversațiunile Rusiei”, consideră Chifu. În opinia sa, Moscova nu a avut demult o mână atât de puternică pentru negociere cu Europa, și lucrul acesta e o combinație de politici prea avansate, lipsa planificării strategice a reacțiilor dure și agresive chiar ale Rusiei de către autoritățile europene. „Unica șansă a UE și Europei de a ieși din clinici este o abordare unitară și o negociere în bloc pe toate cantitățile necesare și pentru prețul unitar de livrare”, conchide autorul.
În Republica Moldova există o transmitere comunitară rapidă a unei tulpini contagioase a COVID-19, fapt ce duce la creșterea numărului de infectări, consideră experta în sănătate publică Ala Tocarciuc, citată de Radio Chișinău. Ea afirmă că ar putea exista chiar un mix de tulpini, care fac boala mult mai periculoasă. Tocarciuc a mai spus că în condițiile unei rate de vaccinare scăzute, singura șansă de a opri acest val de îmbolnăviri este introducerea carantinei pentru cel puțin zece zile.
