Într-un comentariu pentru Ziarul Național, analistul politic Nicolae Negru observă că în loc să se calmeze spiritele, să înceteze acuzele și jignirile reciproce, societatea să se unească în sfârșit, așa cum o îndemnase președinta Maia Sandu, pentru a construi „un viitor mai bun” acasă, după semnarea contractului de furnizare a gazelor cu „Gazprom” focul polemicii s-a aprins și mai tare. Am pierdut sau am câștigat, înnoind contractul cu Rusia? - acesta este noul motiv al discordiei din societatea moldavă. Paradoxal, cei care o îndemnau pe Maia Sandu să meargă să se închine la Putin nu sunt deloc bucuroși că „Gazprom”-ul a făcut un pas înapoi, iar cei care o încurajau pe Maia Sandu să reziste, să manifeste demnitate și să caute surse alternative de gaze se declară în mod firesc dezamăgiți de faptul că vom rămâne în continuare dependenți de Rusia. Mai multe citiți în Ziarul Național.
În discuțiile cu Federația Rusă privind semnarea unui contract pentru livrarea gazelor în Republica Moldova au fost implicați și oficiali europeni, consideră comentatorul politic Ion Tăbârță. Totodată, el a subliniat în cadrul emisiunii Ora de vârf de la Radio Chișinău că este esențial pentru securitatea națională ca R. Moldova să-și fortifice sectorul energetic. Expertul observă că, deocamdată, există gazoductul Iași-Chișinău, care este doar începutul unui proces, care trebuie dezvoltat, trebuie ramificat, astfel încât din punct de vedere tehnic să fie capabil să cumpărăm gaze din Uniunea Europeană. „Trebuie să ne securizăm și în domeniul energiei electrice. Legătura dintre sistemul energetic al R. Moldova cu cel din România trebuie urgentată, pentru că în această criză a gazelor naturale a apărut problema deconectării Centralei de la Cuciurgan. Dacă ea ar fi fost deconectată, practic am fi rămas fără energie electrică”, a declarat Ion Tăbârță.
Comentatorul Victor Pelin de la agenția de știri IPN consideră că recenta criză a gazelor nu este altceva decât manifestarea periodică a dependenței energetice a Republicii Moldova față de Federația Rusă. În pofida elaborării a tot felul de documente și strategii privind asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, acesta din urmă continuă să fie vulnerabilă și șantajabilă energetic. Criza gazelor a pus în evidență valoarea pretinșilor apărători ai intereselor Republicii Moldova. Victor Pelin consideră că, oricum, gestionarea în 2021 a crizei gazelor de către guvernarea tânără și neexperimentată a PAS pare a fi mult mai onorabilă decât gestionarea crizei din 2006, când dârzenia actualilor lideri BECS s-a sfârșit cu o îngenunchere umilitoare. Pentru aceștia din urmă lozinca propagandistică: Nu dăm țara străinilor!, trebuie înlocuită cu una adecvată - Nu dăm țara străinilor, pur și simplu o priponim de interesele acestora!
Pe blogul său, economistul Veaceslav Ioniță de la Institutul Viitorul scrie că R.Moldova în acest an va achita un preț mediu pentru gazele naturale la nivel de 350 USD pentru 1000 de m3. Acest preț mediu anual este de 2,3 ori mai mare decât anul trecut, însă mai mic decât în perioada celor mai mari prețuri 2012-2014, când Moldova a achitat și 391 USD pentru 1000 m3 de gaze. Veaceslav Ioniță notează că pentru acoperirea costurilor de import, ANRE va fi nevoit să majoreze tariful pentru populație cu min. 30%, cea ce înseamnă un preț de min. 6,5 lei/m3 de gaze naturale pentru consumul mai mare de 30m3. În opinia economistului, asistăm la o mini criză a gazelor, mult mai slabă decât în 2012-2014 și foarte ușor de gestionat. Instrumentele de intervenție sunt două: 1) majorări treptate de tarife, fără a admite creșteri bruște, 2) compensații din partea guvernului păturilor social vulnerabile.
