O știre a Reuters, preluată de AGERPRES, întregește oarecum contextul preocupărilor privind contractul cu Gazprom prin care Republica Moldova își va asigura necesarul de gaze naturale. Gazprom – scriu agențiile - a refuzat la licitaţiile de marţi să rezerve capacitate suplimentară pentru a livra Europei o cantitate mai mare de gaze naturale, ceea ce ar fi atenuat creşterea preţurilor, pe o piaţă îngrijorată de intenţiile Moscovei. Se precizează că, în ciuda asigurărilor Kremlinului, concernul rus nu a rezervat capacitate suplimentară pentru tranzitarea gazelor via Ucraina şi Polonia către Europa pentru perioada ianuarie-septembrie 2022, un semn că nu intenţionează să livreze o cantitate mai mare de gaze naturale, cel puţin prin cele două rute. Potrivit Reuters, anterior, oficialii Gazprom declaraseră că o cantitate mai mare de gaze naturale ar putea veni prin controversatul gazoduct Nord Stream 2, care are o capacitate anuală de 55 de miliarde metri cubi, după ce Germania îşi dă acordul.
„Moldova își împrăștie corupții prin toată lumea”, titrează DEUTSCHE WELLE, într-o corespondență în care autorul, Vitalie Călugăreanu, observă că, în primele 100 de zile de când PAS a preluat guvernarea, mai mulți lideri de partide au renunțat la politică, unii foști șefi din poliție au fugit din țară, alții au ajuns în arest. „Foști, dar unii încă șefi de agenții, reprezentanți în diferite companii de stat, jefuite sub fostele guvernări, dar și patronii oficiali și neoficiali ai sistemelor de microfinanțare și-au scos averile la vânzare și, cel mai probabil, se pregătesc să fugă din țară, cu bani cu tot, până se așază lucrurile la Procuratură și în justiție. Alții caută să se infiltreze în tabăra noii guvernări, crezând că așa vor reuși să-și pună averile fabuloase la adăpost. Unora infiltrarea le reușește”, potrivit jurnalistului. Tocmai din această cauză, probabil, „guvernarea PAS este criticată în plan intern pentru lentoarea cu care se mișcă pe segmentul combaterii corupției și îndepărtării din funcții a oamenilor care, prin corupție, au fost loiali regimurilor cleptocratice”, conchide corespondentul Deutsche Welle de la Chișinău.
Economistul austriac Gunther Fehlinger sugerează, într-un comentariu publicat de IPN că R.Moldova ar trebui să adopte euro ca monedă națională. Pe lângă alte argumente, care țin de accelerarea integrării economice și politice a R.Moldova în Uniunea Europeană, el consideră că adoptarea monedei euro și lansarea R.Moldova pe o nouă traiectorie de prosperitate, în timp ce rubla transnistreană va continua să se devalorizeze, este cea mai bună strategie pentru reintegrarea pașnică a regiunii separatiste din stânga Nistrului. „Odată ce diferența de prosperitate dintre Moldova europeană, bazată pe euro pe de o parte, și Transnistria, cu rublele sale pe de alta, va deveni semnificativă, oamenii fie vor părăsi Transnistria, fie costurile de păstrare a acestora vor crește semnificativ, atingând cote nesustenabile, așa cum s-a întâmplat în Germania de Est la sfârșitul anilor 1980”, argumentează expertul. El admite că procesul ar putea dura și un deceniu, dar e convins că această soluție va funcționa la fel de bine ca în Germania de Est, înainte de reunificarea acesteia cu Vestul țării.
MOLD-STREET scrie despre „un pas vizionar al României” cu privire la anunțul că România va colabora cu compania americană NuScale Power pentru a construi pe teritoriul său reactoare modulare nucleare de mici dimensiuni, ca parte a eforturilor sale de a stimula sursele de energie cu emisii scăzute. Anunțul a fost făcut marți la Glasgow de reprezentantul special al Președintelui SUA pe probleme climatice John Kerry și Președintele României Klaus Iohannis. Portalul citează un comunicat al Casei Albe potrivit căruia, „prin faptul că utilizează tehnologie inovatoare, ecologică, de proveniență americană, România face un pas înainte – dar totodată un salt tehnologic uriaș – pentru a promova măsurile climatice și accesul la energie curată într-o zonă esențială a Europei și în lume”.
Agricultorii moldoveni au solicitat subvenții de 1,33 miliarde lei, dar au primit de aproape 20 ori mai puțin, mai constată MOLD STREET. Potrivit datelor preliminare ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA), valoarea subvențiilor solicitate de producătorii agricoli a fost în 2021cu 18% mai mare în comparație cu anul precedent. Totodată, până la începutul lunii noiembrie, au fost satisfăcute doar 464 de cereri, în valoare de circa 71 milioane lei. Cifrele arată că o mare parte din cererile de subvenții din acest an vor fi satisfăcute abia la anul, doar dacă Guvernul nu găsește suplimentar circa un miliard de lei pentru plata subvențiilor. Or, în 2021, conform Legii bugetului de stat, dimensiunea Fondului național de subvenționare a fost planificată la 1,1 miliarde de lei, dar din această sumă, circa 800 milioane lei s-au dus deja pentru plata restanțelor la subvenții din 2020.
NEWSMAKER analizează într-un articol desfășurat cât de „scump” se dovedește a fi pentru moldoveni noul coronavirus, bineînțeles nu în sens afectuos, ci de cheltuieli și pagube pricinuite, adică de bani și vieți omenești. Portalul și experții solicitați de acesta se referă doar la un an pandemic, 2020, pentru care există date procesate, chiar dacă vizibil incomplete. Potrivit unui bilanț estimativ făcut de portal, de exemplu, pagubele din cauza pandemiei în 2020, incluzând cheltuielile directe pentru a o înfrunta și pierderile economice s-ar putea evalua la minimum 23,4 miliarde de lei - o sumă cam de cinci ori mai mare decât cea cheltuită de stat anual pentru domeniile sănătății și educației împreună. Iar aceast sumă nu include cheltuielile suportate de cetățeni pentru medicamente, echipament de protecție și testările în clinicile private, pierderile companiilor din cauza trecerii la munca de la distanță, cheltuielile pentru reabilitarea celor care au trecut prin boală etc. Și încă o constatare tristă, pe lângă multe altele ce se conțin în articol – pentru prima dată într-un an, în 2020, s-a micșorat numărul pensionarilor - cu 10 mii, în timp ce din 2012 până în 2019 numărul acestora crescuse cu 57 de mii și jumătate.
REPLICA MEDIA notează că bloggerii, vloggerii și influencerii din R.Moldova au ajuns în vizorul Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Fiscul a anunțat că examinează „informația disponibilă din surse terțe cu referire la veniturile/cheltuielile înregistrate de persoane fizice și identifică persoanele cu risc de ne(sub)declarare a veniturilor în proporții semnificative”. Astfel, în nouă luni ale anului 2021, SFS a realizat 61 de verificări fiscale la persoane fizice, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe, penalități și amenzi în sumă totală de peste 63 de milioane de lei.
TV8 relatează că, de la începutul pandemiei de COVID, s-a triplat numărul adresărilor la psiholog. Specialiștii în domeniu spun că stresul, anxietatea și surmenajul, insomnia și depresia sunt principalele afecțiuni de sănătate mintală care s-au amplificat din cauza pandemiei. Potrivit psihologilor, pandemia a afectat toți oamenii fără excepții: pe cei care au trecut prin COVID, dar și pe cei care au fost ocoliți de boală. „Am consultat statistica referitoare la acest subiect și am înțeles că foarte multe persoane care au fost spitalizate trec prin aceste stări, inclusiv au tendința spre suicid, fapt ce confirmă ipoteza conform căreia depresia este una dintre tulburările de bază după criza de îmbolnăvire”, spune psihologul Zinaida Gribincea.
