Cotidianul Gandul a preluat o știre din presa de peste Prut despre primarul municipiului Bălți, care a avut nevoie de translator ca să se înțeleagă cu ambasadorul japonez, deși acesta vorbea perfect românește. Diplomatul nipon vorbește românește de 40 de ani, și-a făcut studiile la București și în primul său interviu de după numirea în post la Chișinău și-a manifestat uimirea că în capitala Moldovei oamenii amestecă limba rusă cu limba română. Nu înțeleg cum poți amesteca limba maternă cu o altă limbă, a spus domnia sa.
În România liberă, Mihai Diac pornește de la premisa că Georgia este unul dintre trei state din Estul Europei doritoare să intre în Alianța Nord-Atlantică și este cel mai puțin cunoscut de români. Articolul cuprinde date și note reportericești. Cu două regiuni separatiste, autoproclamate independente și nerecunoscute atât de guvernul de la Tbilisi, cât și de țările NATO, Georgia crede că totuși poate adera. Argumentul președintelui georgian a fost că și Germania avea trupe rusești pe teritoriul său când a devenit membru NATO. Un amănunt interesant se referă la frontiera instituită de separatiști în Osetia de Sud: nu e prea clar stabilită, pentru că Tbilisi refuză să o recunoască, așadar de ce ar face clarificări. Populația majoritar rusofonă din Osetia nu dorește nici ea o trasare fermă. Deocamdată, ajutorul venit din Rusia le este util. Se mai spune în articol că etnici georgieni mai dispar uneori dincolo de așa-zisa frontieră. În acest an a dispărut inclusiv un jurnalist.
Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția este prezentat de Cristian Câmpeanu în revista 22 cu accent pe câteva aspecte pe care coaliția aflată la putere în România ar fi preferat să le lase în echivoc. De pildă, prevederea instituită recent că „procurorul ierarhic superior poate invalida soluțiile subordonaților în baza lipsei de legalitate sau a netemeiniciei acestora. Or, constată Comisia, netemeinicia, care rămâne nedefinită, poate însemna fie că soluțiile procurorului nu se întemeiază pe lege, ceea ce face precizarea redundantă, fie se referă la adecvarea acestora, ceea ce presupune o evaluare politică”. Întrebarea care se pune este dacă Liviu Dragnea, liderul social-democraților, va ține seama de aceste observații. După toate semnalele deja transmise, s-ar zice că nu. Dacă nu respectă recomandările, „Dragnea, PSD/ ALDE & Co. vor trebui să renunțe la orice pretenție de europenism, democrație și stat de drept și să desăvârșească transformarea României într-o autocrație kleptocratică”, scrie Câmpeanu.
Cum arată România după revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție? Rodica Culcer de la revista 22 găsește că seamănă „cu un câmp de luptă dominat de hoardele barbare, cu câteva focare de rezistență izolate, lipsite de un lider convins și convingător”. Vocea opoziției a fost neobișnuit de slabă, spune jurnalista. La fel și a președintelui Klaus Iohannis, care „s-a limitat la manifestări epistolare”. Adică a trimis o scrisoare Parlamentului – o „biată frunză de viță menită să acopere goliciunea gândirii strategice și lipsa de curaj”, scrie Rodica Culcer în revista 22.
