Adevărul informează despre anunțul lui Anatol Șalaru că Partidul Unității Naționale, pe care îl conduce, va susține necondiționat opoziția pro-europeană la alegerile parlamentare din februarie. „Este încă o bilă albă pentru tandemul Maia Sandu-Andrei Năstase” după ce „opoziţia PAS-PPDA a reuşit să constituie o alianţă electorală cu Partidul Liberal Democrat din Moldova şi membri ai societăţii civile, ACUM, pentru a-şi spori şansele în alegeri”. Șalaru le-a declarat celor de la jurnaliștii.ro că „după invalidarea alegerilor pentru Primăria Chişinăului din vară, priorităţile s-au schimbat, iar participarea formaţiunii în alegerile parlamentare de la 24 februarie ar fi afectat şi pus sub semnul întrebării o victorie clară a forţelor pro-europene din R.Moldova”.
În editorialul săptămânalului 22, Andrei Cornea scrie despre cum s-a spulberat iluzia că anul centenar „va celebra un secol întreg de unire națională”. Dimpotrivă. 2018 „s-a dovedit un an de profundă dezunire națională”. „N-a arătat decât o ruptură tot mai mare dintre guvern și o mare parte a națiunii, dintre agenda reală și cea aparentă a puterii, între guvern și președinte, ba chiar dintre Liviu Dragnea – stăpânul absolut al PSD – și o parte a partidului său. Totul s-a rupt în bucăți anul acesta, a dispărut nu doar consensul, dar până și o minimă și pozitivă conlucrare dintre puterile și instituțiile statului”. Cornea face apoi un inventar al veștilor rele și respectiv al veștilor bune cu care se așteaptă trecerea în 2019. Cea mai rea veste e că se intră în Anul Nou „tot cu Liviu Dragnea, conducătorul nedeclarat al țării, pregătit să distrugă orice umbră de justiție independentă, numai ca să se salveze pe sine de la închisoare”. E rău că tot ceea ce a făcut anul acesta Puterea a făcut sub semnul lui „pentru că putem”. E rău că guvernul cheltuiește tot mai mult pentru beneficii și salarii și tot mai puțin pentru investiții, că exodul forței de muncă continuă, dar și că „în pofida tuturor provocărilor, opoziția pare incapabilă să se unească în jurul unei platforme comune. Rivalitatea dintre PNL și USR rămâne maximă”. Sunt însă și vești bune: „popularitatea PSD, după sondajele de opinie, este în scădere masivă, în ciuda creșterii salariilor în mediul bugetar”; au apărut fisuri în Partidul Social-Democrat; diversiunea „referendumul“ n-a reușit în acest an, după cum se știe, referendumul „pentru familia tradițională“ a căzut din cauza unei participări extrem de mici; președintele Iohannis continuă să fie „în șa”, spune Andrei Cornea. Iar unul dintre politicienii care trezesc speranțe, Dacian Cioloș, a reușit să înregistreze un partid care îl va susține în alegeri, după ce PSD a făcut tot ce s-a putut ca 266 de zile înregistrarea primei formațiuni politice înființate de fostul premier să fie amânată. Cea mai bună veste: România e totuși (sau încă?) în Uniunea Europeană.
Deși se laudă cu rezultate economice, și creșteri de salarii și pensii, guvernul dominat de PSD tocmai a anunțat o avalanșă de taxe și impozite, în special pentru investitorii străini. Analiza lui Cristian Pantazi de la g4media susține că noile măsuri fiscale ar avea și alt rost decât să cârpească bugetul: vor în în beneficiul Gazprom și al companiei MET dominate de oligarhi ruși și unguri Teldum, în beneficiul oamenilor de afaceri români Ion Țiriac și Ioan Niculae.
