Cristian Hrițuc, prezentat pe ziare.com drept „consultant politic cu experiență în campanii electorale în România și în Republica Moldova”, comentează situația politică în care se află țara vecină și președintele ei, Maia Sandu, după ce Curtea Constituțională i-a negat dreptul discreționar de a o desemna a doua oară pe Natalia Gavriliță să formeze guvernul. Maia Sandu a spus că va ignora această decizie și va merge mai departe pe ideea de alegeri anticipate. Calculul ei se bazează pe trecerea a trei luni fără ca legislativul să fi putut vota un guvern, situație în care parlamentul este dizolvat. Cristian Hrițuc atrage însă atenția că nu asta este situația și se folosește de explicațiile fostului președinte al Curții Constituționale a Moldovei: ca să spui că parlamentul nu a putut sau nu a vrut să voteze un prim-ministru trebuie să-i dai prilejul să o facă cel puțin de două ori. Or, deocamdată a existat o singură respingere în parlament: a guvernului propus de Natalia Gavriliță.
Pe ce se bazează Maia Sandu, în opinia lui Hrițuc: nu poate fi suspendată din funcție, pentru că PSRM nu poate aduna două treimi din voturile parlamentului. Și chiar dacă ar reuși, referendumul ar readuce-o la conducerea statului. Nici presiuni externe nu vor fi față de această cvasi-ilegalitate. Vestul înțelege că în Moldova e o situație politică specială, cum a fost și în Marea Britanie, de pildă, cu Brexit-ul. Deocamdată, Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate cresc în sondaje. Poporul nu pare interesat cum va câștiga ea lupta cu vechea stăpânire, numai să o câștige. În schimb, elitele educate nu se acomodează cu ideea de încălcare a Constituției. „Cel mai rău va fi când va începe să piardă procente serioase din cauza faptului că nu a reușit să livreze pe măsura aşteptărilor. Un nou eșec la CCM poate fi momentul de inflexiune când lucrurile se vor îndrepta spre eșecul politic al Maiei Sandu”.
Ieri, când parlamentul de la București dezbătea bugetul proaspăt aprobat, Andreea Pora scria în noul număr al revistei 22: „Din zbaterile reformatoare ale premierului Cîțu au rămas, deocamdată, doar vorbele. Apăsate, ce-i drept, dar tot vorbe care nu fac altceva decât să dea din coadă”. „A lătrat la sporuri, salarii și pensii”, după care și-a liniștit adversarii: „Anul acesta nu este nimeni dat afară, toată lumea îşi primeşte sporurile, îşi primeşte aceleaşi salarii ca în 2020”.
„Ceea ce nu înțeleg liberalii, useriștii și onor Cîțu, scrie Pora, este că vorbele deșarte o să-i coste guvernarea și viitoarele alegeri. Nu‑și dau seama cât de mare e revolta nebugetarilor, a celor 4-5 milioane de oameni care lucrează în privat și care constituie bazinul lor electoral, (revolta lor) față de această situație”. Reformele trebuie făcute în primul an de guvernare, asta se știe deja din eșecul mai multor guverne democrate.
Cristian Câmpeanu, tot în revista 22, privește lucrurile din perspectivă economică, cu constatarea că „deficitul structural pe anul acesta este prevăzut la 7,42% din PIB, (…) în condițiile în care Comisia Europeană apreciază că acesta ar trebui să fie sub 1%”. Principala sarcină a Guvernului Cîțu, mai spune Câmpeanu, „ar trebui să fie reducerea cheltuielilor concomitent cu creșterea veniturilor. Dacă cineva poate face asta fără să majoreze impozitele, atunci Cîțu pare cel mai potrivit să o facă”.
