O știre care a trezit interes în zilele de odihnă, apărând pe mai multe site-uri, e cea că fostul deputat și ex-secretar general al Partidului Democrat, Constantin Botnari, anunțat în căutare internațională de Interpol, cere să fie cercetat în Marea Britanie.
Acesta a publicat zilele trecute un mesaj video, în care susține că din 2019 se află în Marea Britanie cu familia sa, unde muncește la o firmă privată, iar cu trei săptămâni în urmă a aflat din presă că e căutat și cercetat penal, lucru care i se pare incorect fostului politician.
„Am plecat din R. Moldova fără nicio restricție, niciodată nu am fost cercetat penal și nimeni niciodată nu m-a citat în vreo cauză penală în R. Moldova și niciunde”, a spus Botnari în mesajul video în care a mai semnalat că e hotărât să-și revendice drepturile prin avocații săi în fața organelor de drept din R. Moldova.
După cum o arată zdg.md, într-un articol dedicat temei, fostul democrat poreclit „borsetka” lui Vladimir Plahotniuc a fost anunțat în căutare internațională de Interpol a 21 decembrie, fapt confirmat pentru publicație de Viorel Țentiu, șeful Direcției Cooperare Polițienească Internațională a IGP, iar Biroul Interpol de la Lyon a acceptat solicitarea. Publicația își informează cititorii că Botnari a fugit din R. Moldova în 2019, după ce Partidul Democrat din care făcea parte a cedat puterea, iar acum acesta este învinuit de procuratură, împreună cu Plahotniuc, de complicitate la depășirea atribuțiilor de serviciu și instigare la falsificarea actelor publice, în iunie 2019, în privința fostului director al Agenției Servicii Publice. „Mai exact, la indicația cetățeanul Plahotniuc, deputatul afiliat dânsului și-a folosit autoritatea conferită prin poziția sa socială din acel moment, ca să obțină buletine de identitate și pașapoarte de călătorie, cu încălcarea prevederilor legale, pentru persoane din anturajul lui Vladimir Plahotniuc”, se menționează într-o notă a procuraturii.
Site-ul adevarul.md se referă, într-un articol, la scenariile sumbre ce se iau în calcul, potrivit presei internaționale, în interiorul NATO privind criza ucraineană, pe fundalul unui „risc real al unui nou conflict armat în Europa”, aşa cum a notat, în interpretarea Der Spiegel, secretarul general al Alianţei după seria de discuţii cu Rusia încheiate recent. Seria de întâlniri NATO-Rusia ce a început luni şi s-a încheiat miercuri, urmată de discuţii între miniştrii de externe şi apărării din UE, în Franţa, au avut un obiectiv principal - să descurajeze Rusia să purceadă la o invazie a Ucrainei, se arată în corespondență. Rusia, pe de altă parte, reproşează Occidentului că urmăreşte să obţină superioritate militară asupra Rusiei prin promisiunea de a admite în NATO ţări din sfera sa de influenţă şi desfăşurarea de forţe în state membre din Europa de Est şi Centrală. Semnalând faptul că cererile Rusiei sunt dificil de satisfăcut, NATO a subliniat că dreptul fiecărei ţări de a-şi alege propria cale este un „principiu fundamental” al său, care stă la baza securităţii europene.
În contextul acestor rezultate, pregătirile pentru război sunt duse mai departe de către Rusia care, de câteva săptămâni, masează trupe şi echipamente militare lângă graniţa cu Ucraina, notează presa internațională. NATO crede că ostilităţile ar putea izbucni curând, deşi Rusia nu este deocamdată pregătită pe deplin pentru o invazie pe scară mare, se mai arată în articolul la această temă din Adevărul.
Pe site-ul unei televiziuni de la Chișinău, TV8.md, apare știrea despre îndemnul Ambasadorului Ucrainei la Berlin către şefa diplomaţiei germane să trimită livrări de arme către ţara sa, în condiţiile în care Annalena Baerbock se pregăteşte pentru prima sa vizită la Kiev. Știrea e preluată de pe Digi24. Potrivit ambasadorului Andrei Melnik, reținerea Annalenei Baerbock şi a întregului nou guvern de centru-stânga al Germaniei de a livra arme este „foarte frustrantă”, pe fondul comasării de trupe la frontieră de către Rusia. „Poporul Ucrainei este foarte dezamăgit. Acum este momentul adevărului în legătură cu cine este cu adevărat prieten”, a scris ambasadorul ucrainean într-un răspuns pentru DPA.
Melnik a mai spus că ucrainenii sunt conştienţi de faptul că actuala coaliţie din Germania a aprobat o politică asupra unui export de arme restrictiv către zonele de criză. „Însă acest document politic nu este Biblie. Iar lumea este în prezent în cel mai mare pericol de război uriaş în mijlocul Europei, cel mai grav din 1945 încoace”, a subliniat oficialul. Ucraina îndeamnă de ani de zile Germania să-i livreze arme pentru a se putea apăra împotriva unui potenţial atac rus, dar până acum nu a avut succes, mai subliniază publicațiile care difuzează știrea.
În continuarea temei atacului cibernetic de vineri din Ucraina, în care Kievul reclamă implicarea serviciilor secrete ruse, iar Kremlinul respinge cu fermitate acuzația, radiochisinau.md citează AFP cu informația că Ucraina ar fi obținut dovezi ale implicării Rusiei. "La această oră, toate dovezile arată că Rusia se află în spatele atacului cibernetic", a afirmat într-un comunicat Ministerul Tehnologizării Ucrainei. Potrivit ministerului ucrainean, obiectivul atacului cibernetic ar fi "nu doar de a intimida societatea", ci și de a "destabiliza situația din Ucraina, subminând încrederea ucrainenilor în putere".
La rândul său, compania Microsoft a avertizat că atacul cibernetic masiv suferit de ministerele și site-urile guvernamentale ucrainene, în care Kievul vede mâna Moscovei, ar putea face inoperabilă orice structură informatică a guvernului. "Software-ul rău intenționat (malware), care seamănă cu un ransomware, dar nu are un mecanism de recuperare a răscumpărării, vizează să distrugă și să facă inoperabile site-urile vizate, nu să recupereze o răscumpărare", a subliniat gigantul american într-o postare pe pagina sa. Mai mult, atacul pare să fi vizat mai multe organisme decât se credea la început. Microsoft a informat de asemenea că până în prezent compania nu a putut identifica originea acestor atacuri. Ucraina și Occidentul văd în ele mâna Moscovei, iar unii consideră că acesta ar putea fi un atac preliminar unuia militar pe teren.
IPN.md continuă să adune reacții și reflecții despre prețul fără precedent al gazelor naturale, care s-a simțit deja din plin și în facturile primite de consumatori. După cum cred o serie de experți citați de publicație, prețul gazului ar fi o bâtă politică folosită de Rusia împotriva Republicii Moldova. Comentatorul politic Ion Tăbârță, de pildă, spune că Federația Rusă, care are ca prioritate darea în exploatare Nord Streem 2, vrea garanții de sferă de influență în Ucraina și a simțit momentul oportun în pandemia cu repercusiunile ei negative și lipsa gazelor naturale pe piața europeană. „Federația Rusă profită de asta, iar Republica Moldova este prinsă în acest joc geopolitic. În tot acest context, echipa noastră nu a analizat foarte bine situația și nu a negociat cel mai bun contract pentru Republica Moldova”, susține Tăbârță citat de IPN.
În același timp, reprezentanții opoziției extraparlamentare le cer guvernanților să renegocieze contractul cu Gazprom, așa cum rezultă din spusele reprezentantului formațiunii Congresul Civic, Iurie Muntean. „Prețul gazului este subiectul unui contract, nu al voinței Domnului, respectiv, guvernarea să se trezească, Sandu și Spînu să plece la Moscova și să nu vină de acolo până când nu vor renegocia contractul, mai cu seamă că precedente și oportunități sunt destule. Alți șefi de state au făcut-o”, a spus Muntean.
După ce mai mulți demnitari, inclusiv primarul capitalei, Ion Ceban, au publicat zilele trecute pe rețele sociale poze cu facturile exorbitante primite pentru consumul de gaze, adresând concomitent pretenții autorităților pentru că le-ar fi admis, ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, i-a îndemnat într-un mesaj pe Facebook pe aceștia să fie atenți căci s-ar putea trezi cu ANI și procurori la ușă. Politologul Dionis Cenușă, pe de altă parte, a fost citat de stiri.md cu critici la adresa ministrului: „Să-și retragă declarația și să-și ceară scuze publice, în primul rând față de votanții PAS. Guvernarea nu poate să-și compromită agenda de reforme prin asemenea ieșiri ale unor reprezentanți ai guvernului, care lasă de înțeles că unele instituții publice pot fi utilizate ca instrumente politice”, a spus el.
