Mult nou despre Europa centrală și de est astăzi, în presa de pe întregul continent. Astfel: un cetățean britanic acuzat că spiona pentru Rusia a fost arestat ieri la Berlin. The Times, la Londra, scrie că suspectul, care lucra la ambasada Marii Britanii, era supravegheat de mai multe luni de serviciile secrete germane, dar și de MI5 britanic.
Omul, în vârstă de 57 de ani, identificat ca David S., lucra în serviciile de securitate ale ambasadei Marii Britanii. El a fost arestat de germani în Potsdam, în apropiere de Berlin. Potrivit cotidianului german Die Welt, el a fost arestat într-un bloc de apartamente în apropiere de Sanssouci, vechiul palat al curții Prusiei.
Ieri, suspectul a apărut în fața Curții Federale de Justiție din Karlsruhe.
În acest timp, Facebook a închis sute de conturi care duceau o campanie de dezinformare în legătură cu vaccinare, totul fiind dirijat din Rusia. Campania promova idei conspiraționiste, unele grotești, precum aceea că vaccinurile transformă oamenii în cimpanzei.
Tot legat de obsesiile conspiraționiste: în Germania a fost arestată o asistentă medicală care din primăvară încoace injecta pacenților o soluție salină în loc de vaccinul necesar. Circa 9000 de oameni care au trecut prin cabinetul ei vor trebui identificați pentru a li se oferi acum posibilitatea de a primi un vaccin autentic.
Dont give PiS a chance
Cutremur politic în Polonia, scrie în Spania El Pais, după guvernul de coaliție ultraconservator de la Varșovia s-a lămurit că merge din eșec în eșec. După ce și-a pierdut majoritatea parlamentară, marți, odată cu concedierea surpriză a adjunctului premierului, Jaroslaw Gowin, care criticase politica economică a propriului său guvern, iată că ieri legea presei dorită de guvern nu a fost aprobată de parlament.
Rezultatul a fost așadar că parlamentul Poloniei a respins ieri un amendament al legii presei, care ar fi interzis ca un radio sau o televiziune să fie posedate majoritar de investitori din afara Ariei Economice Europene (European Economic Area). Asta era văzut ca un atac direct asupra televiziunii TVN — posedată de investitori din SUA, prin intermediul canalului Discovery, și ca un efort de a supune întreaga presă guvernului PiS. De altfel, legea dorită de guvern, dar respinsă ieri în parlament, e cunoscută ca «Lex TVN». Licența canalului expiră pe 26 septembrie.
Premierul Mateusz Morawiecki este un fervent apărător al planului de a supune întreaga presă unui asemenea control, în ciuda avertismentelor de la Washington. Administrația Biden ceruse guvernului conservator de la Varșovia să nu supună acea lege a presei votului deputaților, cum a remarcat-o versiunea europeană a site-ului Politico.
În opoziție, Donald Tusk, fostul premier și fost președinte al Consiliului European, se folosește de întreaga afacere ca de o armă împotriva coaliției la putere condusă de partidul Dreptate și Justiție (PiS), iar asta încă de când a revenit pe scena politică poloneză, în luna iulie — declanșând atacuri împotriva sa pe canalul controlat de stat TVP (ceea ce de fapt arată că el are dreptate).
Guvernul a pierdut așadar majoritatea, toate acestea – exact în momentul în care tensiunile se agravează între Varșovia pe de o parte, Washington și Bruxelles pe de alta. Desigur, încă nu e limpede dacă va cădea guvernul și se vor declanșa alegeri anticipate, însă este revelator că o lege atât de importantă a putut să nu treacă în parlament.
Le Monde, în Franța, scrie că partidul Porozumienie (“Acordul” sau “Legământul”) era cel mai moderat din coaliția conservatoare condusă din umbră de Jaroslaw Kaczynski. Celălalt partid minoritar este cel al ministrului justiției Zbigniew Ziobro, „Polonia solidară”, partid situat și mai la dreapta decât PiS.
Cât de greșită strategic a fost manevra scoaterii de la putere a partidului aliat Porozumienie s-a văzut ieri, când votul asupra legii presei a fost pierdut la limită, după ce coaliția lui Kaczynski a pierdut 13 scaune, fiind obligată acum să depindă de sprijinul extremei drepte (partidul Konfederacja) pentru a se menține la putere.
Într-un comunicat difuzat târziu ieri seară, secretarul de stat SUA Antony Blinken a spus că Washingtonul este extrem de îngrijorat (“deeply concerned”) în legătură cu legislația problematică a Poloniei (“Poland’s troubling legislation”).
n.r. Seara târziu, după „plecarea la tipar” a ziarelor internaționale, Parlamentul de la Varșovia a mai votat odată și de data aceasta a adoptat - la mustață - controversata lege.
Decăzuta presă poloneză
Cât despre poziționarea în chestiunea libertății presei, cum o rezumă în Marea Britanie The Guardian, în anul în care populiștii din PiS (Partidul Dreptate și Justiție) au venit la putere, în 2015, Polonia se afla pe locul 18 – cel mai ridicat atins vreodată – din 164 de țări în clasamentul libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere, acel World Press Freedom Index anual.
Dar anul acesta Polonia a căzut pe o poziție coborâtă cum nu mai atinsese vreodată, pe locul 64, sub Malawi și Armenia, pe locurile 62 și 63, și exact înainte de Bhutan și Coasta de Fildeș (România este deasupra anul acesta, pe locul 48, însă Moldova destul de jos – pe 89).
În Franța, Libération confirmă ceea ce a scris deja Wirtualna Polska, și anume că dată fiind deriva nedemocratică din Polonia, administrația Biden s-ar gândi acum să mute trupele SUA bazate în această țară spre România, rămasă acum, cel puțin în situația prezentă, o oază de libertate în regiune, cel puțin în comparație cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, ba chiar și cu micuța Slovenie, care deține actualmente președinția UE, dar este condusă de autoritarul premier Janez Janša, mare admirator al lui Viktor Orbán.
Lukașenka și potasiul bielorus
Cum o anunță în Spania El Pais, Bruxelles a deblocat de urgență 36,7 milioane de euro pentru Lituania, pentru a ajuta țara să facă față valului de refugiați din Orientul apropiat aduși de regimul de la Minsk, care îi încurajează, ba chiar îi ajută, să treacă granița în Lituania, Letonia și în UE, în ceea ce a fost deja numit un „război hibrid”, sau „asimetric”.
La Moscova, Novaia Gazeta prezintă măsurile foarte dure luate de Letonia la frontiere pentru a împiedica traversarea ilegală.
Săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné pune astăzi întrebarea (doar în ediția pe hârtie) ce măsuri eficace pot fi luate împotriva lui Lukașenka, dat fiind că sancțiunile politice europene nu reușesc să-l calmeze pe dictatorul de la Minsk. Cum s-a tot spus, o sancțiune economică precisă ar putea schimba totul: blocarea exporturilor de potasiu, una din principalele resurse ale regimului bielorus. Dar Uniunea Europeană refuză să o facă, pretextând că vrea să-și dea „o marjă de manevră suplimentară în caz de escaladare a conflictului”.
Cum comentează Le Canard: „Dacă gândim așa, atunci zero restricții ar duce la o marjă de manevră maximă”.
Kozak: Transnistria – problemă internă a Moldovei
În tot acest timp, la Moscova, Kommersant scrie despre rezultatele vizitei la Chișinău a vice-prim-ministrului rus și apropiat al lui Putin Dmitri Kozak, autorul planului eșuat de rezolvare a conflictului din Transnistria în 2003, Kozak care spune, după discuții cu Maia Sandu, că Moldova și Rusia au decis să suprime barierele comerciale între cele două țări, dar mai ales că rezolvarea conflictului din Transnistria este o problemă internă a Moldovei.
Afirmațiile lui Kozak au fost confirmate de agenția rusă de stat Interfax. Moscova blocase importurile de vinuri și produse agricole din Moldova încă din 2013, ca o pedeapsă pentru tentativa de atunci de apropiere de UE.
Atât de introdus este Kozak în cercurile lui Putin, încât se poate spune că atunce când el emite o judecată politică, aceea reflectă de fapt de politica oficială a Kremlinului. Mai departe, orice interpretare rămâne deschisă.
