Afganistanul continuă să preocupe presa europeană, dar un subiect important este și scurta vizită a Angelei Merkel la Moscova și Kiev, în weekend, ca un punct final al carierei ei politice.
Un adio foarte nuanțat din partea lui Merkel pentru Putin, constată Le Monde în numărul datat de astăzi, 23 august. Săptămânalul britanic The Economist, considerat de mulți cea mai influentă publicație din lume, are un titlu similar cu cel din Le Monde: Merkel îi transmite lui Putin un adio lipsit de orice iluzie.
Tot la Londra, un alt săptămânal, cel mai vechi săptămânal duminical din lume (apare fără întrerupere din 1791), The Observer, anunță că Marea Britanie a impus sancțiuni unui număr de șapte oficiali ruși, considerați a fi membri importanți în FSB, serviciile secrete succesoare ale KGB-ului și care, practic, se află la putere în Rusia prin intermediul lui Putin. Cei șapte sunt considerați la Londra a fi cei care au pregătit și executat otrăvirea dizidentului Aleksei Navalnîi, actualmente la închisoare.
Este vorba de înghețarea eventualelor conturi ale acelora în bănci britanice, măsură însoțită de o interdicție de călătorie.
The Economist amintește entuziasmul primilor ani ai lui Putin (la putere din 2000) și ai lui Merkel (cancelară din 2005), când s-a crezut că prin intermediul Germaniei relațiile Rusiei cu Europa vor relua turnura optimistă a anilor 1990 ai lui Elțîn.
În Ucraina, Angela Merkel a căutat să liniștească în legătură cu gazul rusesc. Cu toate astea, deșei cancelara germane a încrcat, pe un ton “căldicel”, cum ar fi spus Dostoievki, să liniștească Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a denunțat ieri gazoductul ruso-german Nord Stream 2, “primejdioasă armă geopolitică a Kremlinului”, cum o rezumă Kyiv Post. “Germania va sprijini introducerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova va încerca să folosească Nord Stream 2 ca pe o armă”, a insistat Merkel în conferința sa de presă cu Volodimir Zelenski la Kiev. “Vizita de adio a lui Merkel la Kiev n-a adus nici o garanție de securitate, pe când Nord Stream 2 e aproape terminat”, scrie presa ucraineană.
Intr-adevăr, acest gazoduct care va aduce gazul direct din Rusia în Germania, ocolind dinadins Ucraina, țările baltice și Polonia, e pe cale de a intra în funcțiune. Șeful consorțiului care îl administrează nu e altul decât inițiatorul proiectului, fostul cancelar german Gerhard Schröder care, după ce și-a terminat mandatul, a fost cooptat de Putin... în consiliul de conducere al gigantului rusesc Gazprom.
În acest timp, în Suedia: premierul Stefan Lofven, aflat în post din 2014, a anunțat „pe neașteptate” că demisionează atât din funcția de șef al guvernului cât și din cea de președinte al social-democraților (membru al socialiștilor din UE), relatează Financial Times. Lofven a declarat că face asta pentru ca partidul să aibă vreme să-și găsească un nou șef capabil să-l pregătească pentru alegerile prevăzute pentru septembrie 2022. “Anunțul riscă să declanșeze o adevărată furtună politică”, previne cotidianul britanic al finanțelor.
The Economist și Codruța Kovesi
Tot The Economist, în acest ultim număr excepțional de bogat, are un mare articol în secțiunea europeană în care explică în detaliu funcționarea nou-createi procuraturi europene, cu informații și despre motivele țărilor care nu participă la ea (în primul rând Polonia și Ungaria, aceasta fiind țara care beneficiază cel mai mult de pe urma fondurilor UE), precum și o scurtă prezentare a implacabilei Codruța Kovesi (despre meniul comandat de Codruța Kovesi la prânzul luat împreună cu jurnaliștii de la Financial Times am mai scris aici).
Mad Max și tamponări cu mașinuțele la bâlci
The Economist știe să surprindă. Nu doar că în această publicație săptămânală, considerată cea mai influentă din lume, articolele nu sunt niciodată semnate (absolut totul e publicat anonim, așa încât nimic nu vă împiedică să pretindeți, la petreceri, că scrieți pentru The Economist), dar analizele sunt deseori extrem de surprinzătoare, construite din infime detalii care deseori ajung să ofere o imagine surprinzătoare. Astfel, în analiza din acest număr despre dezastrul din Afganistan și implicațiile lui, pe lângă sumedenie de reflecții despre rolul Pakistanului, felul în care deocamdată India a pierdut iar China a câștigat în viesparul rivalităților regionale, o imagine surprinde: e citat un afgan, un kabuliot, care nu e neapărat pro-taliban, dar care remarcă plăcut impresionat că aceștia respectă regulile de circulație și nu claxonează isteric ca să te ferești din drumul lor, cum făceau oficialii și militarii vechiului guvern corupt, pro-occidental.
Dacă e să se defuleze cu mașinile, talibanii o fac mai degrabă la bâlci. Corriere della Sera, la Milano oferise deja în weekend, pe site-ul său, un scurt clip cu talibani înarmați și îmbrăcați ca într-un remake din Mad Max, la bâlciul din Herat, în vestul Afganistanului, unde ei călăresc căluții unui carusel și, în loc să se izbească cu jeepurile, ca în Mad Max, se tamponează cu mașinuțele... (clip oferit, cu o calitate mai puțin bună, și de La Stampa din Torino).
Umbrela bulgară a ortodoxiei
Charlie Hebdo făcuse deja încă de la începutul pandemiei de Covid, în primăvara lui 2020 (articolul e aici), o panoramă a „nebunilor lui Dumnezeu”, din toate religiile, care „își propagă virusul” sau neagă existența lui. Era dat atunci exemplul rău al Bulgariei, unde Sinodul ortodox îi asigurase cât se poate de oficial pe credincioși că „infecția nu se poate transmite în biserică.”
Acum, în ultimul număr, citim această evaluare în cât se poate de serioasa pagină de politică externă din Charlie: „În Bulgaria, teoriile complotiste au vânt din pupă. Așa încât, doar 15% din cei 6,9 milioane de locuitori sunt total vaccinați, față de o medie europeană de 53,3%, potrivit calculelor AFP efectuate pe baza datelor oficiale. Motivele acestui scepticism față de vaccin sunt numeroase: prezența la TV a «experților» autoproclamați; uzinele rusești de troli care se răspândesc pe rețelele sociale; credința în puterea purificatoare a alcoolului local, sau, dimpotrivă, a tizanelor, cum o preconizează vraciul Atanas Mangarov, medic responsabil cu Covid la spitalul de boli infecțioase din Sofia... Totul pentru a stârni îndoieli în mintea acelor bulgari care ar dori o injecție. În plus, în această țară cea mai săracă din UE, testele sunt cu plată încă de la începutul epidemiei. Așa încât, cu peste 18.000 morți, Bulgaria deține una din cotele de mortalitate cele mai ridicate din Europa. În sfârșit o medalie la JO.”
Tablou care le va părea foarte familiar și românilor.
