“Cel mai lung război din istoria SUA s-a terminat”, cum o constată CNBC. Luni seara, generalul Kenneth F. McKenzie a anunțat sfârșitul retragerii totale a SUA din Afganistan, odată cu ultimul avion militar care a decolat din Kabul cu un minut înainte de miezul nopții. Avionul îi avea la bord pe generalul Chris Donahue și pe ambasadorul SUA în Afganistan, Ross Wilson.
„Afganistan, jugul de după”, pune mare titlul, pe prima pagină, în această dimineață Libération, la Paris, sub imaginea unui stol de femei în Kabul, cu toatele ascunse sub burqa islamică. Joe Biden nu iese câtuși de puțin întărit din criza asta, scrie acest cotidian al stângii intelectuale pariziene, Libération, ziarul fondat de Jean-Paul Sartre în 1973, în urma protestelor din mai 1968.
China și Rusia se abțin să intervină în Afganistan în condițiile actuale, constată în Italia La Repubblica. „SUA și-au retras trupele în totalitate”, titlu identic în Süddeutsche Zeitung, la München.
Polemica este în toi și la Londra. Marea Britanie și-a încheia la rândul său evacuarea militară din Afganistan, dar un mare număr de oameni, localnici care ajutaseră, au fost abandonați acolo. The Telegraph prezintă o serie de cazuri tragice, doar o parte din dramele individuale ale celor care au crezut promisiunile că Vestul nu-i va abandona niciodată.
Printre aceștia – toți cei care au făcut parte din forțele speciale afgane, antrenați de SUA și Marea Britanie. The Telegraph explică astăzi cum aceștia ar fi putut fi cooptați în armata britanică, după modelul acelor faimoase batalioane de comando de Gurkhas.
Europa supărată pe Biden
Europa este însă în primul rând supărată pe Joe Biden, care se va adresa națiunii astăzi, marți 31 august, a spus că există unanimitate în armată în legătură cu felul în care s-a petrecut retragerea.
Mai bine de 120.000 de oameni au fost evacuați în două săptămâni, din 15 august încoace. Cu toate astea, mii de afgani care au colaborat cu SUA și forțele occidentale au fost lăsați în urmă.
Wall Street Journal rezumă cifrele celor două decenii de răzoi: cu totul, “2.461 de militari americani și-au pierdut viața”, iar conflictul a costat, pentru SUA, 2.000 de miliarde de dolari.
Luna de miere SUA–Europa s-a încheiat
În pregătirea și derularea acestei uriașe operațiuni, europenii nu au fost deloc consultați. În urmă cu câteva luni, luna de miere transatlantică părea că se va prelungi pe termen nedefinit. Biden a venit la Bruxelles în luna iunie, primit ca un vechi prieten, după cei patru ani de electroșocuri administrate de Trump.
“America s-a întors pe scena internațională”, a spus Charles Michel, președintele Consiliului European, șezând cu Biden în fața gloatei jurnaliștilor. “E o știre minunată. E magnific pentru alianța noastră. Vești bune pentru planetă și omenire.”
Dar odată cu vara s-a dus și romanța transatlantică începută în ianuarie, după inaugurarea lui Biden. El promisese că va repara, sau cel puțin cârpi, toate relațiile tradiționale cu Europa și a părut inițial foarte convingător pentru liderii vechiului continent cu discursul său despre „valori comune” și eforturile lui de a stabili o acțiune colectivă în lupta împotriva încălzirii planetare.
Dar administrația Biden a arătat deodată că practică propria sa formă de populism în chestiunile economice și că nu e deloc gata să schimbe ceva în sistemul de tarife și taxe punitive pentru europeni al lui Donald Trump.
Mai mult, Uniunea Europeană a ridicat restricțiile de călătorie impuse cetățenilor SUA din pricina pandemiei – acea “safe list” foarte strictă – dar lucrul nu a fost reciproc.
Picătura finală a fost însă retragerea din Afganistan. Săptămâna trecută, liderii europeni, inclusiv premierul britanic Boris Johnson, l-au implorat pe Joe Biden să amâne data de 31 august decisă de el pentru retragerea totală din Kabul. Dar el nu a făcut-o. Luni seara, ultimele avioane militare SUA au decolat de pe aeroportul din Kabul, punând capăt celor douăzeci de ani de prezență în Afganistan, care au reprezentat în același timp cel mai lung război din istoria SUA.
Pentru țările europene care au investit atât de mult în cele două decenii de misiuni NATO în Afganistan, evenimentele prezente impun o serioasă introspecție
NATO: Cum Biden, spre surpriza UE, continuă politica lui Trump
Biden, așadar, spre surpriza generală, nu a făcut decât să continue politica lui Trump, care a fost cel care a încheiat acordul cu talibanii, în 2020. Asta în vreme ce europenii insistau în legătură cu pericolul prin care vor trece civilii, dar și cel pus de inevitabilul val de refugiați.
Refugiați dintre care unii sunt deja în Europa. De pildă, Polonia trimite acum întăriri în Lituania pentru a opri fluxul de refugiați din Bielorusia, cum o anunță El Mundo în Spania.
Rusia și talibanii
Trimisul prezidențial rus pentru Afganistan, Zamir Kabulov, a spus ieri că occidentul ar trebui să deblocheze fondurile bancare ale talibanilor, pentru a nu risca o creștere a traficului cu droguri și arme.
Washingtonul a înghețat fondurile oficiale afgane pe 15 august, ziua intrării în Kabul a talibanilor, cu totul: circa 7 miliarde de dolari. La fel, Fondul Monetar Internațional a blocat accesul Afganistanului la cele aproape jumătate de miliard de dolari care constituie rezerva de urgență a țării, în vreme ce Banca Mondială a anunțat că nu va sprijini noul regim.
Regimul regal de slăbit în două săptămâni
În sfârșit, același Daily Telegraph oferă cititorilor, acum la sfârșitul verii, un rezumat al regimului de slăbit urmat de familia regală britanică. E vorba de un regim care i-a permis Prințului Harry să fie rapid în formă pentru nunta sa.
Regimul implică post intermitent și alcool doar o dată pe săptămână. Știrea bună, pentru cei care doresc să-l încerce (link aici) este că dieteticiana care a imaginat acest regim regal spune că septembrie este o lună mult mai bună pentru a începe o viață nouă decât ianuarie. Afganii vor aprecia.
