Summitul UE de astăzi și mâine, 16-17 decembrie, la Bruxelles, este unul de pură formalitate, încheindu-se președinția slovenă (iar toată lumea respiră ușurată pentru asta, inclusiv în Slovenia), după care Franța va prelua în prima jumătate a anului 2022 președinția rotativă de șase luni a UE.
Temele principale pe agenda summitului UE care începe astăzi sunt nu doar Covidul și criza economică, dar și Ucraina și relațiile cu Rusia. Ieri, de altfel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit într-un mini-summit cu Emmanuel Macron și cu noul cancelar german Olaf Scholz. Zelenski a venit la Bruxelles cerând încă o dată primirea țării sale în NATO.
Zelenski se afla la Bruxelles în cadrul unui summit paralel al UE cu țările Parteneriatului estic, la care a luat parte și președinta Republicii Moldova Maia Sandu. (Am prezentat aici deja discursul Maiei Sandu în deschiderea celei de-a zecea reuniuni a Conferinței autorităților regionale și locale (CALM) din Parteneriatul Estic, care întrunește primari și lideri locali din regiune, dar și din statele europene.)
La summitul UE, certificatul Covid nu are nicio valoare
Cum o scrie la Bruxelles cotidianul francofon Le Soir, paradoxul acum este că regulile din ce în ce mai stricte impuse de către statele membre, în urma răspândirii fulgerătoare a mutantului Omicron, fac că, în mod paradoxal, certificatul european de vaccinare pare să nu mai aibă nicio valoare.
După Portugalia, iată că Italia și Grecia au anunțat săptămâna aceasta că vor impune teste Covid chiar și călătorilor europeni vaccinați, lăsând să se pună întrebarea la ce mai folosește atunci „certificatul verde”. Ba chiar, accesul la summitul UE pentru delegațiile naționale și jurnaliști deopotrivă va fi supus astăzi și mâine acelorași reguli, asta luându-i pe nepregătite pe majoritatea jurnaliștilor acreditați pe lângă UE.
Se anunță că nici un test PCR pozitiv recent nu va fi suficient, deoarece îi este preferată dovada unei infecții recente și atestate de un medic. Iar asta, chiar în Bruxelles, în instituțiile UE, în locul unde s-a născut certificatul european Covid. Evident, echipa lui Charles Michel, șeful Consiliului European, justifică acest lucru prin faptul că, summitul UE de azi și mâine venind după cel de ieri al Parteneriatului Estic, cu toate delegațiile din Est, din Ucraina până în Georgia, ar fi necesară o doză suplimentară de vigilență în sediul puterii din UE.
Toate acestea lasă însă să plutească întrebarea: este cumva certificatul european Covid în pericol? La ce mai servește vaccinarea, dacă și jurnaliștii cu pașaport verde de tip UE trebuie să prezinte un nou test negativ?
Le Macron Show și o polemică
De la 1 ianuarie, așadar, Parisul va prelua președinția rotativă a UE, dar în paralel vor avea loc alegeri prezidențiale în Franța, în aprilie, pe fundal de creștere exponențială a numărului votanților potențiali pentru dreapta extremă (ceva mai bine de o treime din francezi declară că vor vota în prima rundă pentru unul sau altul din candidații extremei drepte: Marine Le Pen sau Eric Zemmour).
Se mai pune acum și problema reglementarii publicității politice: o întreagă dispută a izbucnit în Franța în urma acordării lui Macron (care încă nu s-a declarat candidat oficial), de către cel mai privit canal de TV, TF1, ieri seara, miercuri 15, la cele mai bune ore de audiență (între 21.00 – 23.00 h.) a nu mai puțin de două ore de interviu la televiziune. Asta este exact în vreme ce principala contracandidată a lui Macron pentru alegerile prezidențiale, candidata dreptei moderate Valérie Pécresse, fusese programată simultan pe canalul rival BFMTV.
“Arta de a face campanie fără a fi candidat”, notează în Elveția vecină La Tribune de Genève. Este evident că cele două interviuri fiind difuzate simultan, Macron i-a luat lui Valérie Pécresse mare parte din telespectatorii potențiali, iar Pécresse a depus plângere la CSA-ul francez (Consiliul Superior al Audiovizualului).
Se pune așadar problema acum în ce fel se reglementează timpul atribuit candidaților la TV, radio și în general în mass-media (știind că un președinte în funcțiune, mai ales ca Macron care preia și președinția rotativă a UE, este deja favorizat prin forța lucrurilor).
Spionul venea de la frig
Presa germană scrie în acest timp despre cum noul guvern a decis miercuri să expulzeze doi diplomați ruși, după condamnarea la închisoare pe viață a unui rus pentru asasinarea în Berlin a unui opozant cecen, asasinare comandată direct, potrivit justiției germane, de către Kremlin.
Tribunalul din Berlin l-a găsit vinovat pe numitul cetățean rus Vadim Krasikov de împușcarea mortală, în capitala Germaniei, a unui georgian din minoritatea cecenă, într-un parc din Berlin, pe 23 august 2019 (sentința tribunalului este aici).
Noua șefă a diplomației germane, ecologista Annalena Baerbock, s-a angajat deja că va adopta un ton mai ferm față de Rusia decât o făcuse vreodată guvernul Merkel. Tot așa, noul cancelar Olaf Scholz a avertizat din nou miercuri că Moscova va plăti un „mare preț” dacă intervine militar în Ucraina, în ciuda tuturor avertismentelor lansate de Occident.
Lichidarea în Berlin a opozantului cecen “face parte dintr-o lungă serie de assassinate comise de agenți ruși” în Europa, remarcă Die Zeit. „Terorism de stat”, comentează la München Süddeutsche Zeitung, care mai scrie că purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a spus că „Rusia va răspunde pe măsură”.
Prietenia transsiberiană și marele salt înapoi
Deocamdată – Rusia răspunde printr-o și mai mare apropiere de China. VladimirPutin și Xi Jinping au anunțat că au avut ieri o foarte călduroasă lungă conversație amicală de 90 de minute, în care au căzut de acord să facă echipă împotriva occidentului.
Asta, amintește Washington Post, vine în urma repetatului boicot diplomatic de către SUA, Canada, Australia și al multor țări UE al viitoarelor jocuri olimpice din China și, desigur, în urma amenințărilor cu represalii economice și diplomatice adresate lui Putin, în cazul în care ar pregăti o agresiune împotriva Ucrainei.
Xi Jinping a spus că sprijină dorința lui Putin ca NATO și SUA să ofere garanții scrise că nu vor coopta Ucraina în Alianța militară occidentală.
Misiunea Imposibilă a Hollywoodului în China
Pe acest fundal, Le Monde a abordat chestiunea complexă, cultural și economic, a răcirii relațiilor Chinei chiar și cu Hollywoodul. Aflăm, totul explicat pe un ton cât se poate de serios, că regimul hipercentralizat al lui Xi Jinping tocmai a aprobat un «plan cincinal» de încurajare și întărire a cinematografiei naționale și de delăsare și evitare a producțiilor occidentale.
Sunt vizate în special filmele americane, din ce în ce mai marginalizate pe piața chinezească și lovite mai ales de închiderea masivă a sălilor de cinema în China, din pricina pandemiei.
Piața chinezească reprezintă pentru Hollywood o mană de peste două miliarde de euro pe an. Deja, până și un film făcut pentru a fi proiectat fără nicio obiecție partea cenzurii chineze, precum Fast & Furious 9, de Justin Lin (Universal Pictures), abia dacă a ajuns pe locul 5 în box office în China.
Bătălia de pe lacul Changjin, un film naționalist care reia un episod din războiul din Coreea, în care comuniștii lui Mao s-au înfruntat cu americanii, film proiectat în cinematografe în China de la începutul lunii octombrie, este un uriaș succes. Acest film de acțiune (și de propagandă) a încasat deja echivalentul a 886 de milioane de dolari în nouă săptămâni. Aterizat în sălile chinezești o lună mai târziu, cel mai recent James Bond, No Time to Die, de Cary Joji Fukunaga, a strâns în toată China doar niște rușinoase 65 de milioane de dolari.
Am mai scris despre cum anumite producții hollywoodiene majore (din franciza Mission Impossible, de pildă) pot practic fi considerate filme chinezești, și invers, cum China injectează bani în gigantice producții hollywoodiene, sau în Disney, precum în filmul Mulan (cf. foto), pe care criticii îl văd ca pe o mostră de propagandă în favoarea Chinei comuniste.
Astfel, finanțând producții hollywoodiene, investitorii chinezi reușesc o manevră de succes mai mare decât atunci când cumpără hălci din Volvo sau Peugeot-Citroën.
