Linkuri accesibilitate

O lume tot mai violentă: «Portocala Mecanică» la 50 de ani


«The Milk Bar»: scena din filmul lui Stanley Kubrick «Portocala Mecanică» (1971) în care figurează femeile-masă.

Cum o anunțase deja luni, la Londra, Financial Times, companiile farmaceutice Pfizer și Moderna au făcut cunoscut că vor ridica prețurile vaccinurilor anti-Covid-19 vândute în Europa: Pfizer va urca de la 15,5 euro la 19,5 euro, iar Moderna de la 19 euro la 21,5 euro.

Pe întregul continent, reacțiile multor politicieni sau experți au fost de indignare, într-un moment în care variantul Delta se răspândește cu o viteză care depășește deja prevederile cele mai pesimiste. În Belgia, principalul epidemiolog al țării, Emmanuel André, s-a declarat «revoltat». Le Soir, la Bruxelles, scrie că mărirea prețurilor e justificată de cele două companii prin aceea că vaccinurile Moderna și Pfizer/BioNTech sunt acum concepute astfel încât să fie eficace și împotriva virusului mutant Delta.

Citat de Libération, secretarul de stat francez pentru afacerile europene, Clément Beaune, confirmă creșterea prețurilor, dar afirmă că nu este vorba chiar de același tip de vaccine, că au fost adaptări la noul variant și că vaccinul e într-adevăr diferit de cel din prima generație.

“Pfizer și Moderna pot aștepta beneficii uriașe”, constată The Times. Luna trecută, Pfizer anunțase că prevede să vândă anul acesta vaccinuri în valoare de 33,5 miliarde de dolari (28,19 miliarde de euro), cu mult peste cele 26 miliarde dolari cât calculase firma inițial. Moderna, la rândul său, mizează pe vânzări anuale de 19,5 miliarde de dolari. Tot The Times revelează că pentru a-și mări beneficiile, cele două firme intenționează să-și declare profitul în Olanda și Luxembourg, țările europene cu fiscalitatea cea mai avantajoasă.

Tot în Franța, Le Figaro scrie că atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au atras atenția asupra inegalităților mondiale în fața accesului la vaccin. Asta, în condițiile în care țări bogate precum Marea Britanie, Franța și Israelul au început deja să administreze a treia doză, pe bază voluntară unor categorii ale populației. Ele vor fi urmate de Germania, începând din septembrie, cum o explică Deutsche Welle, guvernul anunțând că va oferi o a treia doză. Ba chiar, Canada, care se arată a fi țara care și-a securizat cel mai mult accesul și cantitățile de doze de vaccine necesare, a anunțat că posedă suficiente stocuri pentru a vaccina întreaga populație… de patru ori!

În acest timp, atât FMI cât și OMS nu încetează să denunțe egoismul și nepăsarea națiunilor mai bogate în fața penuriei de vaccinuri în regiunile defavorizate.

Afganistan: egoism și nepăsare

Egoism și nepăsare denunță și în Afganistan președintele Ashraf Ghani, confruntat cu brutala ofensivă a talibanilor, odată cu retragerea "pripită" a forțelor SUA și NATO, după o prezență în Afganistan de două decenii. În Turcia, Cumhuriyet precizează că Ashraf Ghani a făcut afirmațiile solemn, în fața parlamentului, acuzând SUA de egoism și absența unui plan real pentru țară. (Presa turcă este foarte preocupată de situația din Afganistan, deoarece trupe turcești vor rămâne în Kabul și după data finală a retragerii NATO, 11 septembrie, în special pentru a asigura paza aeroportului și a unor ambasade.)

Ashraf Ghani a spus în fața parlamentului: "Situația actuală se datorează retragerii bruște a forțelor internaționale. Ne confruntăm cu circumstanțe pe care nu le prevăzuserăm în ultimele trei luni."

În acest timp, ambasada SUA din Kabul și cea a Marii Britanii au denunțat masacrele de civili comise de talibani. Afganistanul intră într-un vârtej de violență, constată și în Spania El Pais.

Ofensiva este deosebit de violentă și tenace în provincia Helmand, constată la Londra The Guardian, deoarece această provincie oferă cele mai multe și mai vaste câmpuri de maci pentru opiumul fabricat de talibani pentru comerțul internațional de heroină, principala lor sursă de venituri.

Marele salt din Tokyo în Polonia

Presa din întreaga Europă scrie astăzi pe larg despre urmările cazului atletei bieloruse Kristina Țimanuskaia, care a evitat în ultimul moment să fie trimisă acasă în mod forțat de la Tokyo, pe un avion al Turkish Airlines, și care a primit imediat o viză umanitară pentru Polonia. Totul s-a declanșat când ea a criticat pe Instagram oficialii olimpici ai țării ei, după ce aceștia o înscriseseră într-o competiție pentru care ea nu era pregătită, cea de 200 metri feminin.

Ea este acum refugiată în clădirea ambasadei Poloniei din Tokyo. Libération scrie că soțul ei, și el atlet, rămas la Minsk, a reușit să fugă și să treacă granița în Ucraina, de unde va merge să o regăsească pe ea în Polonia, unde cei doi vor primi azilul politic. Inițial, scrie tot Libération, Țimanuskaia căutase să ceară azilul Austriei, înainte de a se hotărî pentru Polonia, mai apropiată geografic și cultural.

El Pais, în Spania, scrie că atleta denunță amenințările pe care le-a primit din partea regimului, prin oficialii olimpici de la Tokyo, și că acum ea se teme pentru viața ei. Ea a cerut ajutorul Comitetului Olimpic Mondial, completează, la München, Süddeutsche Zeitung, dar și ajutorul autorităților japoneze, pentru a preveni ceea ce se anunța a fi o răpire.

Amenințările sunt reale, constată în Italia La Repubblica. Pe rețeaua Telegram se poate auzi o înregistrare în care un oficial îi spune atletei: «Așa se întâmplă sinuciderile».

Dar, chiar dacă soțul atletei a reușit să fugă în Ucraina, același La Repubblica scrie că regimul îi amenință deja pe ceilalți membri ai familiei ei rămași în țară. La Varșovia, principalul cotidian polonez Gazeta Wyborcza anunță că atleta va zbura miercuri spre Polonia, unde primarul orașului Bydgoszcz i-a scris primului ministru oferindu-și ajutorul și un apartament pentru fugară și soțul ei.

La Moscova, cotidianul de opoziție Kommersant estimează că Minskul se poate pregăti deja să primească noi sancțiuni din partea Uniunii Europene.

Spania are nevoie de 7 milioane de imigranți

În Spania, în acest timp, El Pais publică un articol-studiu ale cărui concluzii s-ar putea dovedi extrem de îngrijorătoare pentru viitorul țării: Spania va avea nevoie de șapte milioane de noi imigranți în următoarele decenii pentru a-și putea păstra prosperitatea actuală.

Calculele arată că în 2050, populația capabilă să muncească va fi scăzut la 50%, față de 65% în acest moment. Este ceea ce El Pais numește o sinucidere demografică. Așa încât, pentru a menține ritmul creșterii economice și aprovizionarea cu mână de lucru rămâne o singură soluție: imigrația. Ea e estimată pentru Spania la circa șapte milioane de oameni de către Charles Kenny, expert al Centrului pentru Dezvoltarea Globală (CGD) din Washington, autor al studiului: Poate oare Africa să ajute Europa să evite criza îmbătrânirii?

Astăzi, statisticile publicate de Institutul Național de Statistică (INE) arată că persoanele de peste 65 de ani reprezintă 20% din populația Spaniei. În 2050, ei vor fi peste 30%, altfel zis: aproape un spaniol din trei va fi pensionar.

Portocala Mecanică la 50 de ani

În sfârșit, tot în Spania, la rubrica culturală, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la ai Portocalei Mecanice (Clockwork Orange), celebrul film al lui Stanley Kubrick (filmul este din 1971, dar romanul lui Anthony Burgess pe care e bazat a apărut în 1962), El Mundo pune întrebarea dacă astăzi ar mai fi acceptabil ca într-un film destinat marelui public să apară nu doar scene atât de violente cum conține Portocala, dar și detalii vizuale precum femeile-masă, care figurează de pildă în scena în care grupul de prieteni criminali se reunesc în «Korova Milk Bar» (cf. foto). Acolo, mesele sunt în realitate femei goale.

Sigur, El Mundo amintește că femeile-mese au fost creația unei artiste, Liz Moore, dar la origine era vorba de conceptul unui artist controversat, Allen Jones, specializat în provocări vizuale sado-maso și acuzat încă de pe atunci de misoginie și de folosirea cinică a violenței sexuale.

El s-a apărat de pe atunci (apărând implicit și filmul lui Kubrick), dând vina pe “feminismul militant”, însă, constată El Mundo, este dificil să nu vezi în întreaga idee o exploatare cinică a violenței sexiste și a transformării femeii în “obiect”, mai ales că numele barului din film nu este inocent: nu la lapte de vacă se face aluzie în numele stabilimentului: «Korova Milk Bar», și nici în aceea că băuturile țâșnesc în pahare din distribuitoare în formă de sâni.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG