Linkuri accesibilitate

Când Putin confundă „Cartea Junglei” cu „Regele Leu”, iar presa nu vede


Vladimir Putin, încheindu-și ieri discursul anual privind „starea națiunii” ruse, 21 arilie, 2021.

Revista presei de astăzi despre discursul anual privind „starea națiunii” ruse ținut ieri, miercuri 21 aprilie, de Vladimir Putin în fața Adunării Federale (parlamentul bicameral) și a membrilor guvernului.

Le Monde anunță încă din titlu că Putin a pus în gardă restul lumii „să nu încalce o linie roșie cu Rusia”. Un titlu identic găsim și în foarte conservatorul cotidian britanic The Times: „Încălcați linia roșie și o s-o regretați, spune Putin occidentului”.

În Spania, El Pais reține că Putin a avertizat că răspunsul Rusiei, dacă se încalcă „linia roșie”, va fi „asimetric, rapid și dur”. El Pais extrage din discursul lui Putin și faptul că el acuză occidentul de a se fi aflat în spatele unei fantasmagorice „tentative de asasinat” împotriva vecinului său Aleksandr Lukașenka.

Nu toată presa străină găsește însă astăzi că acesta e subiectul cel mai interesant al zilei despre Rusia. Astfel, tot în Spania, cotidianul conservator El Mundo pune titlul: „Putin sugrumă manifestațiile în favoarea lui Navalnîi”.

La fel, în Marea Britanie, principalul cotidian de stânga, The Guardian, se concentrează pe manifestațiile de protest care au avut loc simultan, miercuri, în toată Rusia, în sprijinul lui Aleksei Navalnîi. The Guardian scrie însă că numărul cumulat al manifestanților din întreaga Rusie nu a atins cifra pe care mizaseră organizatorii, de 500.000 de oameni în peste 100 de orașe, dar că totuși cei circa 10.000 de manifestanți în Moscova și cam tot atâția în St. Petersburg (mult mai puțini potrivit poliției) au reprezentat o cifră onorabilă. În primul rând, trebuie avut în vedere că principalii asociați ai lui Navalnîi au fost arestaţi înaintea manifestaţiilor şi a discursului lui Putin.

Mişcarea lui Aleksei Navalnîi, aflat de trei săptămâni în greva foamei pentru că i se refuză accesul la un medic din afara penitenciarului în care să poată avea încredere, chemase la mari demonstrații și acțiuni de protest. În Italia, La Repubblica anunță că a fost arestată până și purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmiș, dar și avocata Liubov Sobol.

The Washington Post scrie că întreaga rețea a lui Navalnîi ar putea fi scoasă în afara legii. De altfel, tot Le Monde îl citează pe Putin, care a avertizat că « provocatorii care ne amenință securitatea vor regreta cum n-au regretat-o niciodată ».

La Libre Belgique estimează chiar că am asistat poate la una din ultimele manifestații ale opoziției organizate în era Putin.

Rusia: o „autocrație electorală”

Cum o remarcă politoloaga rusă Ekaterina Schulman, într-un interviu cu cotidianul belgian Le Soir, Putin a ales să-și pronunțe discursul în ziua de 21 aprilie tocmai pentru a coincide cu manifestațiile în favoarea lui Navalnîi. „Acest timing”, spune Ekaterina Schulman, „subliniază rivalitatea personală dintre președinte și șeful opoziției”.

Ea mai spune: „Occidentalii greșesc atunci când consideră că deoarece Rusia nu este o democrație, alegerile acolo ar fi lipsite de importanță. Alegerile legislative ce vor veni în septembrie sunt fundamentale pentru a întări legitimitatea regimului, care va avea nevoie de o participare suficientă, cu rezultate bune. Așa funcționează o autocrație electorală. Aceste alegeri vor fi cu atât mai importante, cu cât viitorul parlament va superviza transferul de putere după scrutinul prezidențial din 2024, când Putin va decide dacă sau nu să rămână la putere.”

De altfel, comentariul din Süddeutsche Zeitung, marele cotidian din München, dar de circulație națională în Germania, poartă chiar titlul: “Putin caută să rămână o enigmă”.

“Sinistrul joc al bătăliei Navalnîi”

Adresându-se națiunii ruse, în discursul său anual, Putin nu a pronunțat deloc numele lui Navalnîi, ceea ce de altfel el nu face niciodată, de parcă numele principalului său opozant ar fi tabù. De asemenea, deși a vorbit despre o „linie roșie” care nu trebuie încălcată, Putin n-a menționat nici NATO și nici SUA (deși, cum vom vedea imediat, el a făcut poate o aluzie indirectă la SUA folosindu-se de un exemplu din Cartea Junglei a lui Kipling).

Săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné scrie (numai în ediția pe hârtie), sub titlul: “Sinistrul joc al bătăliei Navalnîi” (un joc de cuvinte pe Bătălia navală), că Putin îl lasă pe dizident să moară lent în foarte dura colonie penitenciară din Vladimir (nici o legătură cu numele președintelui), la 100 km de Moscova: „Trezit de opt ori pe noapte, slăbit după ce a pierdut 17 kg, Navalnîi e supravegheat de o coloneleasă [o femeie colonel], mai degrabă decât de medici independenți.”

La Bruxelles, președintele Consiliului European, Charles Michel, a caracterizat drept „deplorabilă” arestarea colaboratorilor apropiați ai lui Navalnîi înaintea protestelor. Charles Michel a cerut Kremlinului „să respecte dreptul la întrunire”. Cum o scrie celălalt mare și celebru (și controversat) săptămânal politico-satiric francez Charlie Hebdo, „Uniunea Europeană sprijină, face morală, cască ochii mari... dar fără să sancționeze.”

Articolul din Charlie Hebdo e scris de fondatoarea FEMEN, ucraineanca Ina Șevcenko, cea care în 2012 a distrus cu drujba o cruce de 4 metri în centrul Kievului, iar din 2013 a primit azilul în Franța. Reconvertită în jurnalism, Șevcenko ține de atunci o rubrică permanentă în Charlie Hebdo. Ea scrie astfel: “Totuși, fără a ajunge la manifestații de mare amploare, rușii s-au mobilizat din ce în ce mai mult în ultimele luni, iar asta chiar în vreme ce autoritățile continuă să-și etaleze cruzimea și lașitatea persecutând opozanții și jurnaliștii și provocând militar Ucraina… Toate astea, în vreme ce Rusia se înfundă într-o criză economică dezastruoasă, iar nivelul de trai scade.

Putin și Ucraina: “Cine ne scrie manualele de istorie?”

Apropo de Ucraina, Putin, în discursul său în fața națiunii, după ce a anunțat o serie de propuneri de reforme, a spus, trecând la politica externă, că ceea ce s-a întâmplat în Kiev în 2013 – 2014 a fost o „lovitură de stat” și că atât Ucraina, cât și Occidentul, își continuă acțiunile anti-rusești.

Putin nu a vorbit însă despre concentrarea de trupe rusești la granița Ucrainei și în Crimeea, care neliniștește atât NATO, cât și Uniunea Europeană și OSCE. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

În aplauzele parlamentarilor, printre care și majoritatea membrilor guvernului, Putin s-a declarat nemulțumit de manualele școlare (“Cine scrie manualele astea?” a întrebat el), care, potrivit lui, prezintă elevilor o imagine deformată a trecutului și culturii Rusiei.

Ce face Rusia în Africa

Libération, la Paris, la rândul său, nu dă mare importanță discursului lui Putin, ci publică un reportaj, cu text și fotografii, despre violențele și abuzurile comise în Republica Centrafricană de mercenarii ruși din compania Wagner. Veniți, teoretic, pentru a ajuta armata centrafricană, mercenarii ruși se arată extrem de agresivi și imprevizibili în Africa Centrală, unde s-au făcut deja vinovați de multe violuri. Un raport ONU le atribuie chiar „grave violări ale drepturilor omului”.

Libération a scris de mai multe ori despre asta, și în luna martie, dar și în anii trecuți. (În treacăt fie spus, descoperim chiar în acest articol că și în limba franceză le “franglais”, englezirea, își face efectele nefaste. Mulți luptăm împotriva ororii leneșe din româna englezită, când unii spun și scriu “narativa”, din americanul “the narrative”, pentru a spune “scenariul”, “versiunea” sau “subiectul”. Degeaba!… Iată, până și în franceză, unde ‘narratif” este, ca și în română (că doar de la ei l-am luat, odată cu studiile de teorie literară), până și în franceză, unde "narratif" e doar un adjectiv, chiar și aici s-a strecurat monstruozitatea. Căci în același articol din Libération, ziarul stângii intelectuale pariziene, în articolul despre mercenarii din compania Wagner (Вагнер) și crimele pe care le comit neferii ruși în Republica Centrafricană, citim: — “Selon le narratif officiel, l’armée centrafricaine…” etc. Adică, pe limbă corcită: “Potrivit narativei oficiale…”

E drept însă, în același timp, că sunt ani de zile de când chiar și germanii s-au procopsit cu „das Narrativ.

Copiilor – ce le trebuie, părinților – vise

La Moscova, presa rusă independentă se ocupă la rândul ei cu scepticism distant de discursul lui Putin. Kommersant pune titlul: „Copiilor – ce le trebuie, părinților - vise”, subliniind că la asta se reduce mult-așteptatul discurs al lui Putin, care a fost foarte „bugetar”.

Izvestia lasă chiar cu totul deoparte discursul și pune ca titlu mare: „Borrell a condamnat reacția Moscovei la expulzarea diplomaților din Cehia”. (Este vorba despre conflictul diplomatic ruso-ceh despre care am mai scris aici, iar Josep Borrell e șeful diplomației UE, care în februarie a fost umilit la Moscova de omologul său rus Serghei Lavrov, episod după care Borrell a fost nevoit să se justifice în fața Parlamentului European).

La rândul său, Novaia Gazeta, care rămâne poate cea mai îndrăzneață publicație opusă puterii, rezumă ziua de miercuri astfel: „Proteste în Rusia: Mai bine de 1200 de arestați, mai ales în St. Petersburg, unde poliția s-a purtat cel mai brutal”.

„Cartea Junglei” sau „Regele Leu”?

După toate analizele, rămâne un pasaj straniu în discursul lui Putin, acolo unde, tot la capitolul relații internaționale, când a vorbit de „linia roșie de netrecut”, Putin a folosit o metaforă din Cartea Junglei a lui Kipling, spunând că Rusia este ca un tigru înconjurat de hiene. Sau poate, privind altfel, el a spus de fapt că SUA ar fi tigrul Shere Khan în jurul căruia „se învârt tot felul de mici hiene” («Вокруг Шерхана крутятся всякие мелкие Табаки»). Nu prea este clar. Putin a insistat doar că „Kipling e un mare scriitor” («Киплинг — великий писатель»).

S-ar spune că Putin confundă aici Cartea Junglei cu desenul animat al studiourilor Disney The Lion King, unde hienele îl atacă într-adevăr pe puiul mărețului leu Mufasa, deși o altă interpretare ar fi că el se referă într-adevăr la Cartea Junglei, pentru că Putin a zis că tigrul Shere Khan e „înconjurat de mulți mărunți Tabaqui”, cum îl chema pe șacalul servil din cartea lui Kipling.

Oricum, fără a coborî la o reductio ad Hitlerum, nimeni, în toată presa internațională sau rusă nu pare a fi remarcat că, așa cum Hitler în Mein Kampf își exprima admirația pentru romanele lui Karl May, scriitorul german pentru copii și adolescenți care imagina poveștile cu indieni și cowboys, cu Winnetou și Old Shatterhand, tot așa Putin pare să fie etern fascinat de Kipling (și indirect de Disney). Acum un deceniu, în 2011 deja, în momentul unor mari proteste împotriva realegerii lui în condiții care lăsau de bănuit frauda, Putin i-a tratat pe manifestanți de бандерлоги, altfel zis: Bandar-logs, cum e numit poporul maimuțelor în Cartea junglei a lui Kipling.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG