Linkuri accesibilitate

Separatisme la Canalul Mânecii, iar Libération amintește cum Nadia Comăneci a spart computerele


După Brexit, Marea Britanie se vede practic separată economic de Irlanda de Nord, obligată să accepte controale vamale în Marea Irlandei; simultan, separatismul flamand în Belgia capătă un nou impuls.

După ce luni a fost „Freedom Day”, ziua în care Boris Johnson a dorit să fie ridicate toate restricțiile în Anglia (însă doar în Anglia propriu-zisă, nu și în Scoția sau Țara Galilor), iată că guvernul este acum avertizat din toate părțile de ceea ce se numește “pingdemic”, o pandemie cu efect de ping-pong. În plus, pe plan economic s-a ajuns deja la o mare lipsă de personal în sectorul medial, în cel hotelier și în magazine.

Cotidianul conservator The Times anunță că liderul laburist Keir Starmer a devenit ultimul politician care se auto-izolează, după ce unul din copiii săi a fost testat pozitiv. La fel, Boris Johnson și Rishi Sunak, ministrul economiei, se izolează, după ce și ministrul sănătății Sajid Javid a căpătat coronavirus. La fel s-au mai îmbolnăvit Dan Rosenfield, șeful cancelariei premierului, și Ed Argar, un alt responsabil cu sănătatea, care s-au izolat la rândul lor.

The Irish Times l-a acuzat pe Johnson că “se joacă cu viețile oamenilor precum la cazino, mizând greșit și riscând să declanșeze un nou val și în țările vecine.”

Irlanda de Nord, între secesionism și unificare

Principalul titlu în Marea Britanie este acela că Londra "dorește să rescrie substanțial protocolul privind Irlanda de nord", cum o rezumă The Guardian. E vorba în primul rând de Irlanda de Nord și de frontiera solidă pe care Londra ar dori să o instaleze acolo, ceea ce Europa refuză să accepte.

Ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a anunțat deja că guvernul lui Johnson e gata să declanșeze articolul 16 al protocolului dintre Londra și UE, care permite fiecăreia din părți să suspende acordul „dacă se confruntă cu circumstanțe extreme”.

La Bruxelles, însă, cum o anunță Le Soir, Comisia Europeană refuză categoric să renegocieze acordul.

Posibila re-unificare a Irlandei?

Europa a dorit, pentru Irlanda de Nord, ceea ce e numit „backstop” și care nu e altceva decât un mecanism juridic, o înțelegere reciprocă prin care frontiera să poată fi păstrată deschisă. Altfel zis, pentru a evita ridicarea unei adevărate frontiere solide la sol în Irlanda, Marea Britanie trebuie să rămână parțial în uniunea vamală cu UE, permițând fluxul de mărfuri și oameni între Irlanda de Nord și statul irlandez ca și până acum.

Londra nu poate așadar să încheie pentru acea regiune acorduri de liber-schimb cu alte țări. Rezultatul este așadar exact opusul celui promis înainte de Brexit: Anglia nu mai este în UE, nu va mai participa la luarea deciziilor comune, dar nici nu își va fi luat înapoi suveranitatea economică.

Guvernul lui Johnson e astfel pe cale să încalce acordul de Good Friday (Vinerea Mare) din 1998 care a pus capăt ceea ce era de facto un război civil în Irlanda de Nord. Principala condiție atunci, prin care s-a ajuns la două decenii de pace, era că niciodată nu se va reinstaura o frontieră acolo. Prin acea frontieră, acum invizibilă, lungă de 500 km, trec majoritatea mărfurilor irlandeze spre UE și a mărfurilor nord-irlandeze spre Irlanda, principalul partener comercial al nordului.

Mulți au început, așadar să invoce o posibilă reunificare a Irlandei, ceea ce ar echivala cu ruperea Irlandei de Nord de Regatul Unit, ceea ce nu s-ar putea efectua fără violență.

Întoarcerea spectrului secesionismului flamand

De partea cealaltă a Canalului Mânecii, în Belgia, șeful partidului dreptei naționaliste flamande N-VA (Noua Alianță Flamandă, Nieuw-Vlaamse Alliantie, partid care conduce Flandra, dar care nu face parte din coaliția federală), Bart De Wever, a revenit, spre surprinderea generală, nu doar cu planul separatist, dar evocând proiectul vag al unei uniri cu Olanda!

Vorbind în emisiunea Trends Talk, pe televiziunea Kanaal Z el a a ținut să precizeze că “este vorba doar de un punct de vedere personal.”

Bart De Wever a spus că dacă Flandra și Olanda s-ar uni, ca atunci, la Renaștere, când formau Țările de Jos, noua entitate ar deveni o foarte mare putere economică, iar prin coordonarea porturilor Antwerpen (Flandra) și Rotterdam (Olanda) ar dispune și de cea mai mare poartă de intrare a bunurilor în Europa.

Clasa politică este însă actualmente departe de a putea lua în serios o asemenea eventualitate, atât în Flandra cât și în Olanda.

Berlin și Washington: acord în legătură cu Nord Stream 2

Berlinul și Washingtonul au aprobat un plan în legătură cu Nord Stream 2, construcția conductei încheindu-se astfel curând fără sancțiuni americane. Este în mod limpede rezultatul vizitei Angelei Merkel la Washington săptămâna trecută, ceea ce a pus capăt disputei dintre SUA și Berlin. In schimb, Germania va investi în infrastructura ecologică a Ucrainei, oferind inițial o donație de 175 milioane euro, printre alte eforturi de a compensa.

Nord Stream 2, care constă din două conducte paralele ce se întind pe 1.230 de kilometri pe sub Marea Baltică, va redirecționa gazul arctic rusesc către Germania, ocolind Ucraina și Polonia, ceea ce ar putea priva Kievul de 2 miliarde de dolari în taxe anuale de tranzit. Polonia și Ucraina, pe care conducta rusească le ocolește dinadins, rămân deocamdată unite împotriva proiectului, ba chiar guvernul ucrainean este de-a dreptul furios, cum o scrie la Londra Financial Times. Joe Biden îl va primi la Casa Albă pe ucraineanul Volodimir Zelenski, pe 30 august.

Statele Unite s-au opus până acum gazoductului Nord Stream 2, dar administraţia Joseph Biden a dispus anularea sancţiunilor impuse companiilor europene care participă la proiect, pentru a evita deteriorarea relaţiilor cu Germania şi cu Uniunea Europeană.

Într-o declarație comună, pe 21 iulie, Statele Unite și Germania au convenit asupra unui pachet de măsuri, între care posibila punere în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, cu scopul de a diminua orice impact negativ al finalizării proiectului sprijinit de Kremlin asupra bugetului Ucrainei și a securității sale naționale.

Cu puțin timp înaintea publicării acordului, Angela Merkel a discutat telefonic cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Problemele energetice, cum ar fi tranzitul de gaze prin Ucraina și conducta Nord Stream 2, au fost, de asemenea, subiecte de discuție”, se spune într-un comunicat al guvernului de la Berlin. Potrivit Kremlinului, Merkel și Putin s-au arătat mulțumiți de apropiata finalizare a gazoductului și au discutat despre posibilitatea extinderii acordului de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, care expiră în 2024.

Lucrările la Nord Stream 2 au fost întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului lui Biden. Gazoductul este construit în proporţie de peste 95%. În prezent, Rusia exportă gaze naturale spre Europa Occidentală prin Ucraina, dar gazoductul Nord Stream 2 va face legătura directă cu Germania, ocolind Ucraina, Polonia și țările baltice. Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Cum o scrie platforma Politico, Joe Biden se așteaptă acum acasă la o solidă ofensivă bipartizană a legislatorilor împotriva proiectului.

Ungaria: referendum pentru legea anti-LGBT

Noua sfidare a lui Viktor Orbán, scrie La Repubblica, după ce guvernul de la Budapesta a anunțat organizarea unui referendum în chestiunea mult- contestatei legi anti-LGBT.

Commisia Europeană a lansat două proceduri de infringement împotriva guvernului maghiar. Este limpede că un referendum, pe fundal de război cultural între Budapesta și Bruxelles, va face orice soluție de compromise și mai dificilă. Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen a numit legea lui Orbán “o rușine.”

Un referendum pentru a deturna atenția, remarcă și Libération. Referendumul va putea distrage atenția populației de la revelațiile că guvernul spionează jurnalistii și politicienii din opoziție.

Tinker Tailor Soldier Spy

Același Libération reia tocmai acest dosar Pegasus, al supravegherii electronice și telefonice căreia i s-a dedat o firmă israeliană (protejată de structurile militare ale Israelului) pentru a intercepta convorbirile și datele multor jurnaliști și oameni politici europeni, printre care chiar președintele Emmanuel Macron.

Cum o scrie același Libération, Macron s-a dovedit naiv și superficial în folosirea telefoanelor sale mobile, dar, scrie cotidianul francez, la fel de nonșalanți dezinvolți în folosirea telefoanelor nesecurizate erau și președinții precedenți, Hollande și Sarkozy.

Le Monde: Spațiul nu este o junglă

Tot în Franța, editorialul de astăzi din Le Monde revine asupra „turismului spațial”, după ce patronal Amazon, Jeff Bezos, a zburat cu trei alți pasageri în racheta concepută de experții săi, Blue Origin. Asta vine după ce Richard Branson, patronul Virgin Galactic, a inaugurat primul zbor turistic suborbital. Alți miliardari sunt gata să folosească rachetele SpaceX, firma lui Elon Musk, pentru a ajunge la stația spațială internațională, situate la 400 distanță de Terra, unde e planificat un proiect de hotel.

Editorialul din Le Monde spune: Spațiul nu este o junglă și cere reglementarea comună, internațională, a acestor zboruri, de pildă printr-o structură special în cadrul ONU: „Dacă obiectivul lui Jeff Bezos constă în a «construi un drum spre spațiu», îi revine comunității internaționale să traseze parcursul. Spațiul nu este o junglă, nici măcar pentru fondatorul gigantului Amazon.”

Când Nadia Comăneci a spart computerele

În sfârșit, în numărul său de astăzi, cotidianul stângii intelectuale pariziene (fondat de Jean-Paul Sartre) Libération are un mare articol estival în care amintește că în urmă cu exact 45 de ani, în iulie 1976, Nadia Comăneci obținea un record absolut la Jocurile Olimpice, cu 10/10 la numai 14 ani, „scor care a blocat computerele ce afișau scorurilor și care a făcut să tremure echipa sovietică”.

„Comparate cu Comăneci, care pare să își deruleze numărul în viteză rapidă, toate celelalte participante dau impresia că ar bate pasul pe loc”, spune astăzi o expertă.

Computerele s-au blocat atunci pentru că, pur și simplu, inginerii de la Swiss Time et Longines nu prevăzuseră o asemenea notă, nu puteau afișa 10/10, așa încât inițial a apărut afișat, rămânând multă vreme, spre neînțelegerea generală, ininteligibilul scor de... 1, 00!

Libération scrie apoi despre căderea în uitare, felul în care Nadia Comăneci s-a simțit umilită odată trecută de 18 ani, „bătrână” deja, și fuga ei din România în noiembrie 1989, cu puțin înainte de revoluție.

Rămâne însă în istorie performanța fără precedent de atunci, când, spre surpriza generală, „mica comunistă care nu zâmbea niciodată”, acea „Lolita olimpică de abia 40 de kg” a reușit să obțină, robotic, imperturbabilă, de șapte ori the perfect ten.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG