Agenţia de presă rusă RIA Novosti publică un amplu interviu cu preşedintele moldovean Igor Dodon. Şeful statului se declară convins, între altele, că în pofida multiplelor disensiuni, actuala guvernare democrată nu va iniţia o procedură de impeachment împotriva sa, pentru că aceasta ar fi sortită eşecului. „Orice mişcare de acest fel înseamnă creșterea raitingului preşedintelui … Iar sarcina lor este dimpotrivă să diminueze încrederea în şeful statului”, a afirmat Igor Dodon. El a atenţionat că va încalcă conștient legislaţia nepromulgând repetat anumite legi, în special cele „antiruseşti” sau care nu corespund intereselor statului, între care legea privind combaterea propagandei ruseşti promovată de PD. Despre protestele pe care şeful statului preconizează să le organizeze pe 24 septembrie, Igor Dodon a spus, între altele, că acestea vor avea loc în raioane şi că nu-şi doreşte o repetare a situaţiei din Ucraina. „Sunt pentru debarcarea actualei guvernări pe cale democratică … Sunt sigur că avem toate şansele la scrutinul parlamentar din 2018”.
Portalul de limba rusă Newsmaker.md anunţă că noul ambasador al UE în Republica Moldova ar urma să-şi înceapă oficial mandatul săptămâna aceasta. Este vorba despre Peter Michalko, diplomat slovac familiarizat cu situaţia şi politicienii de la Chişinău, căci a lucrat în misiunea europeană de monitorizare a frontierei EUBAM, dar şi în calitate de consilier al unui predecesor de-al lui Kalman Mizsei. Editorialistul portalului Evgheni Şolari scrie că misiunea diplomatică a noului Ambasador începe într-un context deloc simplu. Între Chişinău şi Bruxelles există lipsă de încredere, iar reforma justiţiei e în regres. O lovitură sensibilă pentru relațiile dintre Bruxelles și Chișinău a fost reforma electorală. „Alegerile parlamentare din 2018 vor fi unul din evenimentele cheie pe durata mandatului lui Michalko”. E curios şi cum noul şef al delegaţiei UE îşi va clădi relaţiile cu Tiraspolul, crede Şolari. „Mandatul diplomatului Michalko va fi extrem de dificil”, anticipează analistul Vladislav Kulminscki, citat în articol. El susţine că pe scena politică moldoveană se duce „un război împotriva tuturor”. „Cred că pe durata mandatului lui Michalko UE va încerca să se ţine departe de politica internă, însă va insista să fie respectate reguli elementare, în schimbul asistenţei”, concluzionează analistul.
Igor Volniţchi identifică într-un comentariu pe Tribuna.md trei indicii care ar demonstra că guvernarea şi președinția s-ar pregăti de „un război în toată legea”. Primul indiciu e intenţia guvernării de a modifica legislaţia electorală în această toamnă, introducând turul doi pentru alegerile în circumscripţiile uninominale. „Socialiştilor li se va aplica o lovitură serioasă”, şansele lor de a obţine majoritatea mandatelor în circumscripţiile „vor scădea considerabil”. Al doilea indiciu identificat de Volniţchi este că din tabără guvernării „se transmit unele mesaje destul de clare că ar putea fi anulate rezultate alegerilor prezidenţiale din 2016 în urma cărora Igor Dodon a devenit Preşedinte”. Ul alt treilea indiciu care la fel vine dinspre anturajul guvernării e o posibilă declanşare a procedurii de impeachment împotriva şefului statului. „Puterea actuală niciodată nu a avut parteneriate politice de durată, iar fiecare dintre parteneri la un moment dat a fost „sugrumat” … Numai că Igor Dodon şi socialiştii sunt cu mult mai puternici decât era PLDM şi PL. De aceea, urmează încă să vedem cu ce se va termina acest nou război politic, indiciile căruia devin tot mai clare”, concluzionează Igor Volniţchi.
Un alt comentator al portalului Tribuna.md Dumitru Spătaru scrie despre „problemele” unioniştilor - toate iniţiativele care vin din tabăra unionistă au un „puternic iz speculativ şi egoist”; unioniştii continuă să fie „răzleţiţi” şi că politicienii care se declară unionişti „nu sunt credibili şi ei trebuie să înţeleagă acest lucru”. „Aceste trei probleme sunt de bază pentru unionişti şi, fără soluţionarea lor, nu se va avansa nici un pas în realizarea ideii unirii”, concluzionează Dumitru Spătaru.
Comentatorul Petru Bogatu semnează pe Deschide.md un editorialul despre ceea ce numeşte el „pericolul geopolitic al închiderii școlilor românești în Ucraina”. Bogatu face referinţă la noua lege a educaţiei adoptată recent de Rada Supremă ucraineană care prevede, între altele, instruirea în școli și universități exclusiv în limba oficială a țării. „Este limpede că noua lege este îndreptată preponderent împotriva școlilor ruse”, scrie Bogatu, dar ea lovește prin ricoșeu şcolile româneşti, poloneze, ungurești. Comentatorul susţine că decizia autorităţilor ucrainene pare să fie „logică”, dar, precizează comentatorul „Ucraina , în condițiile invaziei ruse, nu-și poate permite luxul să se certe cu vecinii din Vest. România, Ungaria, Polonia, în actualele împrejurări, sunt aliații ei naturali”. „Regimul Putin este efemer. Vecinătățile rămân”, concluzionează Petru Bogatu.
„Societatea civilă: agenţi de influenţă sau sanitari ai sistemului politic” este titlul analizei publicată de agenţia de presă IPN sub semnătura politologului Dionis Cenuşă. „Multiplele atacuri” împotriva societății civile, atât din partea Democraților lui Vladimir Plahotniuc, cât și din partea Socialiștilor lui Igor Dodon denotă „o serie de temeri și disconfort ale clasei politice dominante”, afirmă Cenuşă. După părerea sa, sectorul asociativ este un adversar considerabil al guvernării în setarea agendei publice şi un sanitar al sistemului politic, care menține guvernarea și forțele politice într-un suspans permanent datorită capacității sale de a deconspira diverse manifestări coruptibile. Dionis Cenuşă mai spune încă că societatea civilă ar trebui la rândul său să se preocupe de integritatea propriilor rânduri.
Comentatorul Vitali Andrievschi prezintă pe Ava.md posibile scenarii privind acțiunile pe care puterea de la Chişinău ar putea să le aplice în contextul riscurilor, ameninţărilor şi problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. După părerea sa, guvernarea ar putea să ignore problemele economice şi sociale aşa cum a făcut-o Putin în Rusia sau ar putea să facă ordine în toate sferele şi să menţină stabilitatea cu orice preţ, aşa cum a fost pe timpul guvernării lui Voronin. Ambele scenarii sunt periculoase şi nu garantează rezultate sigure, observă comentatorul. El propune în context conjugarea eforturilor societăţii şi puterii pentru realizarea proiectului „Restart Moldova”. „Trebuie să resetăm toate sferele vieţii în Moldova. Să punem un nou fundament pe care să clădim o Moldovă nouă. Să propunem idei inovatoare în domeniile economic, social, al politicii interne şi externe”, scrie Vitali Andrievschi.
