ANTICORUPȚIE amintește despre dosarul ex-procurorului Stanislav Beriozov de la Ceadâr-Lunga, care a pretins mită de 24.000 de euro de la trei persoane condamnate, dosar ce rămâne însă de peste cinci ani pe masa judecătorilor. La sfârșitul lunii mai 2019, magistrații Judecătoriei Comrat l-au condamnat pe Beriozov pentru trafic de influență în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale și i-au aplicat o amendă în mărime de 100.000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate timp de doi ani. Avocații lui Beriozov au contestat, însă, sentința și acum dosarul este examinat de Curtea de Apel Comrat, precizează portalul.
- Jurnaliștii din proiectul CU SENS au realizat o investigație despre „Donatorii de fațadă” ai candidaților care au luptat pentru funcția de președinte al R.Moldova la alegerile din noiembrie. Numele acestora au fost luate din rapoartele financiare depuse la Comisia Electorală Centrală. Doar că, dacă unii dintre ei știau că au făcut donații pentru favoritul lor la funcția de președinte, alții habar nu aveau că sunt sponsorii unor candidați electorali. Printre ei sunt și persoane care au pus în buzunarul electoral sume cu mai multe zerouri, deși au venituri modeste. De asemenea, reporterii au constatat că Violeta Ivanov, candidata Partidului „Șor”, a mizat în mare parte pe donațiile șomerilor și pensionarilor, pe când candidatul independent Igor Dodon, dar și Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”, au avut susținerea mai multor angajați la stat. Maia Sandu, candidata PAS, care a și câștigat cursa prezidențială, a primit cele mai multe donații de la moldovenii d in diasporă.
- DESCHIDE.MD semnalează un nou fake news „marca Dodon”. Aflat recent la Edineț, liderul PSRM le-a spus fruntașilor socialiști din raion că Maia Sandu ar vrea să interzică folosirea limbii ruse în biserici. Discuția le-a fost reprodusă jurnaliștilor de un participant la întâlnirea lui Igor Dodon cu colegii săi de partid. Asemenea declarații, potrivit redacției, se înscriu într-o amplă campanie de antagonizare a societății, declanșată de Igor Dodon după ce a pierdut alegerile prezidențiale, „pentru a se erija în protector al drepturilor și intereselor etnicilor ruși și reprezentanților altor etnii din R.Moldova care nu vorbesc româna”.
- IPN scoate în evidență o declarație liderului PDM, Pavel Filip, potrivit căruia deputații din formațiunea sa nu vor participa, probabil, la ședința Parlamentului în care premierul desemnat, Natalia Gavriliță, va cere vot de încredere pentru guvernul său. El insistă asupra unei discuții, în prealabil, cu Natalia Gavriliță, „pentru a înțelege dacă intențiile acesteia de a guverna țara sunt serioase sau nu”. În același timp, dacă premierul desemnat nu-și dorește voturile deputaților în Parlament, democrații îi cer președintei Maia Sandu să propună modalități de gestionare a crizei pandemice și economice până la alegerile anticipate. „Suntem într-o confuzie totală”, a spus Filip într-o emisiune la postul public de televiziune, Moldova 1.
- MOLD STREET observă că programul guvernamental „Prima Casă”, lansat cu mare fast în primăvara anului 2018, cu girul liderului PDM de atunci, Vladimir Plahotniuc, se clatină. Moldovenii nu mai sunt tentați de această ofertă, arata datele Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), conform cărora în 2020, prin intermediul programului, au fost cumpărate de aproape două ori mai puține locuințe, față de 2019. Reducerea drastică a fost înregistrată chiar dacă, anul trecut, Guvernul a extins lista categoriilor de beneficiari, eligibili pentru „Prima Casă”, punctează portalul. Scăderea interesului s-a reflectat și în numărul de tranzacții imobiliare garantate de stat.
- NOI.MD o citează pe fosta deputată Stela Jantuan, care crede că PAS, refuzând să se angajeze în susținerea unui guvern condus de premierul desemnat, Natalia Gavriliță, pierde din imagine. „PAS vrea să fie consecvent. Potrivit Constituției, președintele trebuie să înainteze un candidat la funcția de premier, iar dna Gavriliță – să-și prezinte programul. Partidul nu va vota pentru vicepreședintele său. Aici apare paradoxul, formațiunea își pierde din imagine, dar totuși merge clar spre scopul propus”, observă analista politică. Ea estimează, totuși, că există șanse ca un asemenea Guvern să fie votat tocmai de adversarii politici ai președintei Maia Sandu și din această cauză este convinsă că e necesar ca Natalia Gavriliță să prezinte o componență politică a cabinetului său de miniștri, puternică și capabilă să reziste pe viitor atacurilor din Parlament „Un cabinet tehnocrat nu merge, am avut deja unul și vedem unde ne-a adus. Iar majoritatea deputaților nu vor alegeri anticipate, pentru că mulți pur și simplu nu vor ajunge acolo”, crede Stela Jantuan.
- TV8 transmite că nici ședința programată să se desfășoare miercuri în dosarul lui Ilan Șor nu a avut loc, la fel ca și alte zeci care au fost amânate din varii motive. Potrivit informațiilor publicate pe pagina Curții de Apel de la Cahul, ședința a fost amânată, pentru că nu a fost încă examinată o cerere de recuzare. În legătură cu asta, jurnaliștii de la TV8 menționează că dosarul lui Ilan Șor se află pe rol la Curtea de Apel Cahul din septembrie 2018, iar pe parcursul timpului mai mulți judecători au invocat diferite motive pentru a se abține de la examinarea acestei cauze.
- Portalul VERIDICA.RO face o scurta radiografie a tendinței Moscovei de a promova unilateral faptele istorice legate de politica sa în Europa de Est și rolul Armatei Roșii la finele celui de-al II-lea Război Mondial. Astfel, după ce Rusia a deschis o serie de conflicte diplomatice pe „reinterpretarea istoriei” cu state precum Polonia, Estonia, Republica Moldova și Cehia, a venit rândul României să intre pe aceeași traiectorie. Povestea începe de la dorința primarului Sectorului 2 al Bucureștiului, Radu Mihaiu, de a schimba denumirea parcului Fiodor Tolbuhin din București și reacția diplomației rusești pe această tema, notează Mădălin Necșuțu. El amintește că o situația similară a existat și la Chișinău, în 2010, când la inițiativa fostului președinte interimar al R.Moldova, Mihai Ghimpu, a fost instalată o Piatră comemorativă a victimelor ocupației sovietice și regimului totalitar comunist, în fața Guvernului, în locul fostului monument dedicat lui Lenin. Autoritățile ruse, dar și unele forțe politice interne din R.Moldova au acuzat atunci Chișinăul de aventurism politic și stricarea premeditată a relațiilor cu Moscova.
- ZIARUL DE GARDĂ (zdg.md, 210203) transmite că bunurile familiei lui Dorin Drăguțanu, fost guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), rămân sub sechestru. Soția acestuia, care a cerut în instanță anularea unei ordonanțe prin care Procuratura Anticorupție a aplicat sechestrul pe imobilele arestate în dosarul fraudei bancare, nu a putut demonstra proveniența unui milion și peste 300 de mii de lei cu care acestea au fost cumpărate. Otilia Drăguțanu s-a adresat în instanța de judecată la finele lunii februarie 2020, după ce bunurile familiei sale au fost sechestrate la 15 ianuarie 2020, în scopul „reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale”. Soția lui Drăguțanu a cerut ridicarea sechestrului, deși nu deține nici o calitate procesuală în cauza penală în care s-a dispus aplicarea acestuia, menționează Ziarul de Gardă.
- ZIARUL DE GARDĂ anunță că directorul Spitalului Clinic Municipal din Bălți, Serghei Rotari, riscă să-și piardă locul de muncă, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constat că el și-a acordat mai multe premii bănești. Potrivit inspectorilor de integritate, în perioada 2018-2019, Rotari a încasat în total peste 65 de mii de lei, de pe urma a șapte ordine de plată pe care le-a semnat tot el, acordându-și periodic premii bănești între 6 000 și 12 400 de lei. Directorul spitalului spune că și-a acordat premiile cu ocazia zilelor profesionale și de sărbătoare și că aceste operațiuni au fost efectuate cu acordul fondatorului, exprimat prin ordinele Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru anii 2018-2020.
