Ziarul de Gardă scrie că Natalia Gavrilița, noua prim-ministră a R. Moldova, locuiește într-o casă cu două niveluri, situată în sectorul Centru al Capitalei. Imobilul nu se regăsește în declaraţiile sale de avere și interese personale din ultimii ani, acesta aparținând părinților săi, subliniază jurnaliștii de investigație. „Regimul de declarare pentru situația specifică […] nu este reglementat expres”, a explicat Gavrilița, prin intermediul purtătoarei sale de cuvânt.
Tot Ziarul de Gardă publică un editorial semnat de Alina Radu despre lupta autorităților cu corupția. Ea invocă exemplul unui bărbat care a vrut să-și instaleze o gheretă pentru produse agricole la o piață din Chişinău și care ar fi propus mită în valoare de 10 mii de euro unui funcționar al Preturii Buiucani. Acesta l-a denunțat și CNA a acționat imediat. „Efortul Preturii și al CNA pare să fie de mare laudă, au contracarat un ditamai act de corupție, au curmat o tentativă periculoasă și vinovatul va fi pedepsit. Dar de ce ne vine a râde și a plânge concomitent, citind acest comunicat?”, se întreabă Radu. În opinia sa, tristețea cea mare a acestei acțiuni e că așa se mimează procesul de combatere a corupției.
Într-un articol pentru Gazeta de Chișinău, Valeriu Cațer scrie că proiectul de modificare a legislației care ar permite eliberarea din funcție a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, acuzat de noua guvernare de inacțiune în dosare de mare corupție, a ajuns dur criticat de mai mulți experți în drept, care avertizează, la unison, că poate fi creat un precedent periculos, iar bunele intenții afișate de PAS nu justifică în niciun caz subminarea mecanismelor ce garantează funcționarea statului de drept. Alexandru Arseni, expert în drept constituțional, citat în material, insistă asupra faptului că Procuratura, ca autoritate autonomă în cadrul autorității judecătorești, adică a puterii a treia, trebuie să aibă independență și imparțialitate în exercitarea funcțiilor. Iar puterea legislativă – Parlamentul – are la dispoziție un alt mecanism, cel al controlului parlamentar, pe care trebuie să-l pună în funcțiune înainte de a modifica cadrul legal din interese strict politice, spunee Arseni.
Despre o nouă schemă de fraudare a bugetului de stat prin exporturi fictive de produse petroliere în Ucraina scrie Veaceslav Ioniță pe blogul sau ionita.md, preluat de portalul Deschide.md. El afirmă că benzina și motorina intră în Moldova și sunt declarate ca re-exporturi în Ucraina, doar că ele nici odată nu mai ajung în Ucraina. „În ultimii 5 ani peste 2.000 de TIR-uri cu cisterne au intrat în Moldova și au dispărut. Toate aceste TIR-uri au ajuns pe piața tenebră din Moldova, care a înflorit în ultimii ani”, subliniază autorul. El afirmă că în prezent prin culoarele Parlamentului circulă un proiect de lege, care „evident nu rezolvă nici una din problemele enunțate mai sus, din simplu motiv că acest proiect a fost scris de ANRE în interesul monopoliștilor”, conchide Ioniță.
TVR Moldova scrie despre așteptările de după vizita lui Dmitri Kozak la Chişinău. În articol e citat analistul politic Anatol Ţăranu care consideră că venirea lui Kozak în Republica Moldova are mai mult un caracter de informare, după schimbarea guvernării, iar Chişinăul îşi doreşte reluarea dialogului inter-statal moldo-rus pentru a începe procesul de soluţionare a problemelor existente. „Noi avem o sumedenie de probleme de rezolvat în raport cu Federaţia Rusă [...]. Trebuia să ne aşteptăm că în timpul apropiat trebuia să aibă loc o asemenea vizită”, afirmă Țăranu. Şi analistul politic Nicolae Negru este de părere că organizarea întâlnirii între Maia Sandu şi Kozak reprezintă o dorinţă a Chişinăului, în vederea soluţionării câtorva probleme majore, precum preţul la gazul rusesc. „Toate eforturile care se depun acum pentru a ajuta cetăţenii cu pensii mici pentru a le mări s-ar putea reduce la zero. De aceea s-a organizat în această mare grabă şi în acest mod”, conchide Negru.
Pentru publicația „Московский комсомолец” (MK), citată de agenția IPN, durata „superscurtă” a vizitei la Chișinău a persoanei nr.2 în administrația președintelui Federației Ruse se explică prin faptul că escapada s-a produs după ce „Rusia a suferit o ordinară înfrângere geopolitică și a cedat netăgăduit Occidentului mica Moldovă, având, în aparență, toți așii în mână”. În articol se subliniază că reprezentantul Kremlinului „nu este un novice în politicul din Moldova, dar numele lui este legat de multe eșecuri”. Luând în calcul circumstanțele din Ucraina, jurnaliștii ruși scriu că situația privind regiunea transnistreană este critică.
