Consiliera juridică Cristina Durnea de la Centrul pentru Jurnalism Independent semnează un comentariu pe media-azi.md în care critică inițiativa puterii, votată în prima lectură, care permite Parlamentului să evalueze activitatea membrilor Consiliului Audiovizualului, așa încât să-i poată penaliza sau revoca. „Propunerile deputaților stârnesc numeroase îngrijorări în raport cu factorul de independență al Consiliului Audiovizualului… Criteriile de apreciere și constatare a situațiilor în care poate interveni revocarea membrilor CA sunt de o natură atât de vagă și abstractă încât permit cu ușurință unei majorități parlamentare să facă uz de acest mecanism ori de câte ori interesele politice vor dicta necesitatea de a schimba garnitura în favoarea sa”, atenționează jurista. „Răspunderea angajată prin intermediul unui mecanism juridic prost construit… ar însemna că membrii CA incomozi puterii vor putea fi revocați pe bandă rulantă”, mai precizează Cristina Durnea. Concluzia expertei este că actuala formă a proiectului de lege nu reprezintă o soluție eficientă pentru responsabilizarea CA, ci dimpotrivă, poate știrbi semnificativ din independența membrilor CA și prin urmare, poate submina funcționalitatea autorității în general.
Sanatateinfo.md relatează că sute de cadre medicale, care s-au infectat de Covid-19 la locul de muncă în 2020, dar și în acest an, nu și-au primit încă indemnizația unică de 16 mii de lei promisă de stat. Unii își așteaptă banii încă din luna februarie. Directori de spitale au informații trunchiate sau deloc despre problemă, se spune în articol. Unii afirmă că nu știu de ce e atât de lungă așteptarea, iar alții nu știu cine dintre angajați nu și-a primit banii. Sunt şi manageri care dau din umeri şi spun că de liste și de plata indemnizațiilor e responsabil Consiliul Raional sau dintre cei care cred că Ministerul Finanțelor nu ar avea bani să plătească indemnizațiile. La rândul său, Ministerul afirmă că a făcut plăți către autoritățile de profil – ministere și autorități publice locale în fiecare lună, începând din aprilie și până în august. „Rapoartele Trezoreriei arată că într-adevăr instituția și-a onorat angajamentele, prin urmare nu e clar de ce banii nu au ajuns pe conturile lucrătorilor medicali”, se precizează în articol. Se mai notează că între timp, Ministerul Sănătății a publicat pentru dezbateri publice o iniţiativă care prevede ca indemnizații de 16 mii de lei să fie în continuare oferită doar lucrătorii medicali vaccinați împotriva Covid-19.
În contextul anunțului partidului majoritar PAS că va suspenda legea votată anul trecut care prevede reducerea vârstei de pensionare, anunț ce i-a înfuriat pe promotorii ei socialişti, care au amenințat noua guvernare cu proteste masive, NewsMaker.md inserează o recentă declaraţie făcută de noul reprezentant permanent al FMI la Chișinău, Rodgers Chawani. Într-un interviu pentru acest portal oficialul de la FMI a precizat că principala problema pe care o constată Fondul în reducerea vârstei de pensionare este că aceasta va împiedica asigurarea unui nivel adecvat și stabil din punct de vedere financiar al pensiilor și va pune presiune asupra datoriei publice. „În ultimii 30 de ani, ponderea populației Moldovei cu vârsta de peste 65 de ani a crescut de la 8,5% până la 12,5%. În același timp, a crescut și speranța de viață – de la 67 de ani până la 71 de ani. Îmbătrânirea rapidă a populației și creșterea speranței de viață înseamnă că un pensionar va avea nevoie de susținere din partea statului timp de câțiva ani suplimentar. Astfel, dacă se reduce vârsta de pensionare, apar imediat două probleme. În primul rând, scade numărul de persoane angajate care plătesc contribuții în fondul de pensii și astfel, se reduce suma totală a contribuțiilor. În al doilea rând, crește ponderea cheltuielilor pentru pensii în bugetul de stat, în timp ce mobilizarea veniturilor rămâne a fi o problemă gravă. Acest lucru va submina stabilitatea sistemului”, a explicat reprezentatul FMI. Potrivit lui, în discuțiile despre reducerea vârstei de pensionare ar trebui să se identifice un echilibru între argumentele economice și cele sociale.
De Ziua Internațională a Democrației, marcată anual pe 15 septembrie, agenţia de presă IPN publică un comentariu semnat de experta Promo-LEX Irina Corobcenco despre discursul de ură, utilizat frecvent în R. Moldova şi preponderent de către politicieni, discurs care sporeşte intoleranța şi poate genera violenţă. Experta precizează că grupurile printre cele mai afectate de discursul urii sunt femeile, politicienii, persoanele LGBT şi persoanele cu dizabilități, iar în recenta campanie electorală și persoanele în etate au fost ținta acestui tip de discurs. Potrivit expertei în legislația R. Moldova există prevederi în ceea ce privește discursul de ură, însă acestea nu sunt suficiente. Irina Corobcenco aminteşte că un proiect de lege, care prevede sancționarea infracțiunilor motivate de prejudecată, inclusiv cele însoțite de mesaje de ură, dar și pentru lansarea mesajelor urii, a fost elaborat încă în 2016, dar că aşa şi nu a mai fost adoptat. „Documentul se află în Parlament, e nevoie doar să se revină asupra acestuia… Este absolut necesar pentru a da un semnal societății, dar și celor care utilizează acest tip de discurs de ură”, afirmă Irina Corobcenco.
Agora.md publică o analiză semnată de cercetătorul Emil Burinschi de la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene despre aşteptările R. Moldova de la summitul Parteneriatului Estic, programat în luna decembrie. „Evoluțiile politice recente din UE și regiunea Parteneriatului Estic favorizează reluarea la Summitul de la Bruxelles a unei relații mai ambițioase între UE și Moldova. Ținând cont de actuala „fereastră de oportunitate” pentru o agendă de reformă după învestirea unui guvern pro-european, dar și de noutățile agendei Parteneriatului Estic după 2020, Moldova ar beneficia major de prezența unei UE angajate și vizionare. Operaționalizarea și introducerea de noi cadre de cooperare pot furniza resursele financiare și de expertiză tehnică necesare pentru a iniția un proces de schimbare de tip „terapie de șoc”… iar un rezultat scontat ar asigura că Moldova va evita în cele din urmă spirala descendentă a procesului de tranziție treptată care perpetuează corupția endemică locală”, notează autorul. „Luând în considerare anunțul făcut de Comisia Europeană cu privire la Planul de Redresare Economică în valoare de 600 de milioane de euro, împreună cu formalizarea unei noi Agende de Asociere EU-Moldova, se prefigurează un cadru aprofundat cu UE menit să impulsioneze procesul de integrare europeană al R. Moldova”, concluzionează Emil Burinschi.
