Ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea e de părere că „scrisorile de la Tiraspol puteau fi ignorate atâta timp cât nu a mers Kozak la Viena să sprijine aceste demersuri în contacte directe cu Președinția în Exercițiu a OSCE”, informează portalul Tribuna. „Chișinăul apare într-o lumină proastă în fața opiniei publice internaționale. În principal pentru că autoritățile constituționale par neputincioase și oarecum apatice în raport cu cei 340 mii cetățeni din stânga Nistrului”, a declarat fostul vicepremier. Flenchea a mai spus că subiectele, inclusiv cele politice, trebuie gestionate constant, altfel se transformă în probleme, iar problemele acumulate fără noimă erup pe neașteptate și cu consecințe greu de prognozat.
Urmărește, în fiecare luni: „Dialoguri transnistrene”.
Gazeta de Chișinău îl citează pe fostul ministru de Externe de la București, Cristian Diaconescu, care spune că regiunea Mării Negre va fi „testată” în următorii ani de Federația Rusă în încercarea lui Vladimir Putin de a redefini relația Moscovei cu NATO. În opinia lui Diaconescu, Rusia nu a renunțat la planurile mai vechi de a controla Gurile Dunării, pentru că tot ceea ce face în ultimii ani are legătură cu bazinul Mării Negre, și de aceea atenția ar trebui îndreptată către această regiune, inclusiv către Republica Moldova.
Ziarul Național scrie că satul Cotova din raionul Drochia riscă să rămână fără primar, după ce Ion Berladean a admis un conflict de interese și a încasat zeci de mii de lei de la primărie. În articol e citată Autoritatea Națională de Integritate (ANI) care a stabilit că Berladean a admis conflicte de interese, semnând în perioada anilor 2019-2021 contracte de locațiune a mijlocului de transport propriu de model „Nissan Qashqai”. Astfel, primarul a încasat, conform contractelor, peste 38 de mii de lei în timp ce s-a deplasat cu mașina proprie, scrie Ziarul Național.
TVR Moldova citează mai mulți experți care afirmă că creşterea inflaţiei în 2021 a fost determinată de preţurile mai mari la gazele naturale şi de efectele restricţiilor impuse de pandemie. Expertul economic Viorel Gîrbu afirmă că R. Moldova are o inflaţie semificativ mai mare. „Acest lucru nu ne face pe noi deosebiți de restul lumii. [...] Impactul cel mai mare pentru statele UE au exercitat preţurile la produsele energetice, la noi impactul cel mai mare este exercitat de produsele alimentare”, consideră el. O altă cauză care a dus la creşterea inflaţiei a fost scumpirea gazelor naturale, afirmă Victor Parlicov, expert în energetică. „Noi avem o situaţie în care preţurile se vor menţine pe termen mediu la nivel înalt şi noi trebuie să ne învăţăm să trăim cu aceste preţuri relativ înalte la resursele energetice pentru că în continuare Gazprom merge pe politica că nu livrează volume de gaze suplimentare”, consideră Parlicov. Potrivit experţilor, preţurile vor continua să crească şi în următoarele luni. Astfel, în trimestrul trei al acestui an, rata inflaţiei ar putea ajunge şi la 20 la sută, se subliniază în articol.
„Noi victime în criza energetică. Kosovo a rămas fără energie și a interzis minarea de criptomonede” – titrează portalul economic Mold-Street.com. În articol se scrie că aceasta e o măsură pentru a frâna consumul de electricitate, în contextul celei mai mari crize energetice din țară din ultimul deceniu. Încercările de a importa energie din alte state nu au dat rezultat, se subliniază în material. „În afară de prețurile de pe piața globală și de avarii, a crescut și consumul din cauza temperaturilor scăzute, în condițiile în care o mare parte a populației utilizează încălzirea electrică”, scriu jurnaliștii.
Tot Mold-Street.com scrie că de la 1 ianuarie, prețul gazelor pentru R. Moldova a crescut cu $100, ceea ce creează riscul unei noi crize. „Situația din sistemul energetic al Republicii Moldova rămâne în continuare una critică și de vină este în special creșterea continuă a prețurilor la gaze, dar și presiunea din partea enclavei secesioniste”, se scrie în articol. Datele culese de Mold-Street.com arată că nu este exclusă repetarea unor situații de criză, precum cele din octombrie și noiembrie anul trecut. O soluție recomandată de specialiști este negocierea cu Gazprom în privința achitării eșalonate a importului de gaze și reducerea pierderilor de energie, se menționează în material.
