Despre diversele metode de implicare a Rusiei în treburile interne ale Republicii Moldova scrie analistul politic Vitali Andrievski, într-un articol de opinie pentru portalul AVA.md. După părerea lui, echipamentele militare devin mai puțin relevante când e vorba de un „război hibrid”: „Cea mai importantă victorie a Federației Ruse în războiul hibrid împotriva Republicii Moldova este accederea în Parlament a Partidului Socialiștilor și alegerea lui Igor Dodon în calitate de președinte”.
Republica Moldova trebuie să ceară comunității internaționale posibilitatea de a vorbi de la tribuna Consiliul Europei, OSCE și a Națiunilor Unite, pentru a atrage atenția asupra riscurilor de destabilizare a regiunii transnistrene, este părerea directorului executiv al Asociației Promo-Lex, Ion Manole, citat de portalul Tribuna. Expertul în drepturile omului face referire la declarația recentă a Dumei de stat a Federației Ruse care pretinde că autoritățile din Republica Moldova şi Ucraina ar fi organizat o blocadă a regiunii transnistrene, ceea ce ar reprezenta o amenințare pentru prosperitatea și securitatea locuitorilor. „Federația Rusă confirmă încă o dată că are o influență foarte mare în această regiune”, conchide Manole.
Puterea de la Chișinău este deranjată de insistența ONG-urilor care identifică problemele din sistem, este de părere analistul politic Vlad Țurcanu, citat de Radio Chișinău. El menționează că pe paginile Acordului de Asociere se recomandă implicarea societății civile în procesul de reforme, nu excluderea acesteia.
Referendumul consultativ din luna septembrie nu este altceva decât un moft personal al președintelui Igor Dodon, opinează istoricul Ion Mischevca, citat de Agenția IPN. E vorba de un plebiscit la care cetățenii vor răspunde la patru întrebări ce țin de împuternicirile președintelui, introducerea Istoriei Moldovei în școli, abrogarea legii prin care miliardul furat e transformat în datoria cetățenilor și reducerea numărului deputaților. Istoricul consideră că intenția lui Dodon este de a arăta că este președintele poporului și că încearcă să rezolve problemele cetățenilor. Cetățenii Republicii Moldova „nu sunt nici pregătiți și nici abilitați” să răspundă la aceste întrebări, a adăugat Mischevca.
Tot Agenția IPN îl citează pe Ștefan Gligor, directorul de programe la Centrul de Politici și Reforme Structurale din RM, care consideră intenția autorităților de a depune anul viitor cerere de aderare la Uniunea Europeană drept o absurditate. În opinia lui, este vorba de o declarație cinică și ridicolă: „Probabil că guvernanții noștri trăiesc într-un univers paralel și nu își dau seama ce se întâmplă în realitate. Republica Moldova are cea mai proastă guvernare nu doar din Europa de Est, dar și din întreaga lume.”
Un „episod” mai puțin cunoscut din dosarul furtului miliardului de dolari a fost investigat de jurnalista Mariana Rață pentru portalul Anticorupție. Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești, scrie autoarea. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizați în mai multe scandaluri mediatice, se mai menționează în investigație. Consilierul juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice Ion Guzun este citat cu declarația: „Mi se creează impresia că se încearcă protejarea descoperirii unor infracțiuni, rezultatul jafului fiind pus pe umerii cetățenilor.”
Despre controalele inopinate ale vameșilor de pe aeroportul Chișinău scrie jurnalistul Victor Surugiu, într-un articol pentru portalul NOI.md. Deja de mult timp, în Sala de sosire funcționează coridorul „verde” și coridorul „roșu”, dar, se pare că vameșii au uitat pentru ce au fost acestea instituite, afirmă autorul: „În Moldova, regulile vamale le oferă oamenilor în uniformă un spațiu prea larg pentru luarea deciziilor, fapt ce le permite, pe de o parte, să suplinească bugetul de stat, iar pe de alta – îi provoacă pe vameși la corupție și la un comportament neprietenos față de pasageri”.
Cunoscuta revistă internațională National Geographic a inclus Republica Moldova în topul celor zece țări care merită să fie vizitate și admirate de mai mulți turiști. Printre vecinii din această listă sunt Turcia, Mongolia și Alaska. „Deși este important să luați precauțiile de rigoare în ajunul călătoriilor, […] aceste destinații merită atenția voastră, și investițiile de timp, și bani”, se scrie în National Geographic.
