Runda de negocieri în formatul 5+2 de la Viena şi semnarea în ajun de către Chișinău și Tiraspol a celor patru protocoale care vizează funcționarea școlilor cu grafie latină, accesul la terenurile agricole de după traseul Dubăsari - Tiraspol, recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturilor telefonice între malurile Nistrului sunt cele mai comentate subiecte în presă.
Analistul politic român Iulian Chifu notează într-un editorial pe deschide.md că „diavolul stă în detalii”. „Trebuie să vedem cum arată exact și în detalii acordurile, cine și cât a cedat, ce a mai fost nevoie să sacrifice Chișinăul pentru a atinge acest punct”, notează Chifu. El nu exclude probabilitatea ca „Transnistria să cadă plocon” şi că Rusia cu separatiștii „vor decide să reîntregească ei teritorial Republica Moldova”. „Este pregătită Republica Moldova să gestioneze reintegrarea Transnistriei prin formula de statut special acordat regiunii, negociat cu cei de la Tiraspol? Cum se va desfășura această gestiune și cum va continua orientarea strategică pro-occidentală a Republicii Moldova cu Transnistria la bord?”, se întreabă, între altele, Iulian Chifu.
La același subiect, analistul politic Ion Tăbîrţă comentează pe tribuna.md aceste probleme invocate și cerute de mai mult timp, s-au soluționat pe neașteptate. „Este doar un prim pas. El arată bine ca PR politic, însă mai trebuie de așteptat mult, mai este mult până la realizarea lor. La sigur, avem și anumite înțelegeri în politicul moldovenesc, însă nu știm exact care sunt”, afirmă Ion Tăbîrţă.
Analistul politic Vlad Ţurcanu insistă la Radio Chişinău că trebuie să vedem ce avantaje obţinem noi sau ce pierdem din aceste înțelegeri. „Toate aceste cedări sunt bune, dar să vedem dacă se înaintează şi se ajunge la pachetul politic în procesul de reglementare”. Principalul risc al pretinselor progrese este, după părerea lui Vlad Ţurcanu, că regimul de la Tiraspol se întărește.
Agenția de presă IPN îl citează pe ex-reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei. „Se pare că s-au înregistrat progrese semnificative la Viena în cadrul negocierilor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană. Acestea implică măsuri importante de consolidare a încrederii”, a notat pe Facebook Kalman Mizsei cu referire la ultimele înțelegeri convenite între părţi. „Aceste vești mă fac să sper că procesul de reglementare a diferendului transnistrean capătă un nou impuls”, a mai notat Mizsei citat de IPN. el a sugerat însă că „mărul” s-ar putea să arate bine doar în exterior, nu şi în interior.
Agenţia rusească de stat TASS îl citează la acelaşi subiect pe reprezentantul Federaţiei Ruse în procesul de reglementare, ambasadorul Serghei Gubarev care salută înţelegerile semnate de Chişinău şi Tiraspol în ajunul reuniunii formatului de negocieri. „Problema e dacă vor fi realizate aceste bune înţelegeri, dacă nu vor exista anumite piedici în aplicarea lor”, a spus Gubarev, insistând pe nevoia unor „garanţii”.
Portalul ucrainean hromadske.ua îl citează pe vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Balan cu declaraţia că până la finele anului va fi definitivat documentul privind statutul special al regiunii transnistrene. „Aste vorba despre o autonomie largă, care va permite păstrarea valorilor culturale şi dezvoltarea potenţialului economic local”, a precizat Balan, după reuniunea formatului 5+2 de la Viena.
Jurnalistul moldovean Vladimir Soloviov scrie în corespondenţa sa pentru publicaţia rusă Kommersant că evoluţiile neaşteptate în reglementarea transnistreană s-ar datora unor înţelegeri între doi oligarhi de la Chişinău şi Tiraspol – Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat de guvernământ şi Victor Gușan, șeful concernului Sheriff de la Tiraspol care controlează regiunea transnistreană. „Cei doi au creat un nou format tenebru pentru negocierea şi soluţionarea unor litigii”, susţine Soloviov şi invocă aşa numita „diplomaţie a oligarhilor”.
