Deschide.md publică un editorial semnat de Petru Bogatu, în care acesta se întreabă de câte ori va mai fi suspendat Igor Dodon? Lucru pe care îl numește „o comedie amară”. În opinia autorului, se creează impresia că Dodon provoacă în mod deliberat propria suspendare pentru a se victimiza. Pentru a rămâne în centrul atenției, iar ca să-și atingă scopul, pare dispus să găsească cele mai jenante pretexte, știind bine că nu va fi sancționat în mod corespunzător nici de electorat, nici de justiție, crede Bogatu. El scrie în continuare că rămânând practic nesancționat pentru încălcările repetate ale Constituției, el trimite un semnal populației că înalții funcționari ai statului pot scuipa de sus pe legislația în vigoare fără a suporta vreo consecință. Astfel, în societate se induce ideea de debandadă, de neglijare a justiției, de dispreț față de lege, concluzionează editorialistul.
Suspendarea președintelui Igor Dodon este și subiectul unei analize a Agenției de Presă „IPN”. În articol se menționează că în această situație nu este vorba despre imposibilitatea șefului statului de a-și exercita atribuțiile, ci despre interes partinic sau încăpăținare. Autorii scriu că aceasta este modalitatea de coabitare a guvernării cu șeful statului care, dacă vrea, atunci promulgă legi foarte specifice, de exemplu, privind amnistia capitalului, vânzarea de fapt a cetățeniei țării, și chiar reforma impozitării ce contravine propriului program economic. Experții susțin că după alegeri, jocurile cu caracter propagandistic privind principiile și valorile se va termina cu certitudine. Potrivit lor, dacă alegerile vor fi câștigate cu majoritate absolută de PSRM, atunci șeful statului, care se declară lider informal al Partidului Socialiștilor, nu va mai avea motive să se încăpățineze. Iar dacă PSRM nu va obține majoritatea absolută, atunci va fi forțat să facă coaliție majoritară cu Partidul Democrat din Moldova, de guvernământ.
Într-un articol pentru Deutsche Welle, jurnalistul Vitalie Călugăreanu notează că după ce a lipsit țara de resurse ieftine și credite nerambursabile de la UE și FMI, Guvernul de la Chișinău accesează împrumuturi scumpe de la băncile interne. Autorul scrie că este vorba de peste 560 de milioane de lei moldovenești și că băncilor le este mai convenabil să crediteze statul decât economia reală. În material este citat fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, care susține că moldovenii vor plăti scump, după alegerile parlamentare din 2019, pentru împrumuturile pe care le face acum Guvernul de pe piața internă, întrucât găurile bugetare vor fi acoperite prin majorări de taxe și impozite, capriciile electorale vor fi introduse în fiscalitate începând cu anul viitor, iar aceasta va aprofunda și mai mult sărăcia, se arată convins expertul. Potrivit lui, are loc un fel de torpilare a statului cu datorii interne de miliarde, care pot duce la blocaje financiare în sectorul public și la incapacitatea statului de a-și onora plățile.
Un nou studiu al Băncii Mondiale, care poate fi accesat pe pagina web a instituției arată că inegalitățile între regiunile Moldovei au crescut în ultimul deceniu iar decalajul de bunăstare între zonele urbane și cele rurale continuă să ia amploare. Experții sugerează că este nevoie de regândirea fundamentală a politicilor pentru atenuarea decalajului în ascensiune între cei care beneficiază de pe urma noilor oportunități economice și cei care sunt lăsați într-o economie tot mai flexibilă. Raportul identifică patru tipuri de tensiuni între grupuri, care erodează coeziunea socială, și anume: disparitățile între generațiile tinere și cele vârstnice; inegalitățile între lucrătorii angajați în diferite profesii; accesul inegal la oportunități în funcție de amplasarea geografică; și inegalitățile bazate pe considerente de gen, etnie, context social și alți factori, decât pe eforturile sau abilitățile individuale.
Jurnal.md publică mai multe idei dintr-un articol de opinie din publicația Vocal Europe, unde se menționează că expulzarea cetățenilor turci subminează în continuare încrederea în capacitatea Moldovei de a-și îndeplini obligațiile din Acordul de asociere cu UE, iar acest lucru nu poate fi acceptat. Expulzarea cetățenilor turci subminează în continuare încrederea în capacitatea Moldovei de a-și îndeplini obligațiile din Acordul de asociere cu UE, iar acest lucru nu poate fi acceptat. În articol este evidențiat faptul că expulzarea cetățenilor turci nu poate fi caracterizată decât ca o răpire - o încălcare clară a dreptului internațional. Potrivit autorilor, noua conjunctură politică regională este însoțită de colaborarea puternică dintre Plahotniuc-Dodon și președintele turc Erdogan, precum și, în general, de influența crescândă a cercurilor politice turce și legată de părțile interesate de afaceri ale președintelui Erdogan din toate țările vecine din estul Europei.
