Report.md publică o sinteză a declarațiilor europarlamentarilor de la dezbaterile de ieri din Parlamentul European pe marginea unui proiect de raport vizând implementarea Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb între Republica Moldova și UE. „S-a produs o deteriorare a statului de drept. Cerem implementarea reformelor în beneficiul cetățenilor. Cerem în continuare investigarea fraudei bancare. Din păcate, nu am văzut progrese din partea Moldovei pentru a răspunde îngrijorărilor noastre”, a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de extindere și vecinătate. El a mai precizat că UE va genera o recalibrare și se va concentra pe dezvoltarea societății civile și mass media. „Sperăm ca alegerile să fie libere, iar recomandările noastre, care au fost făcute în ceea ce privește regulile de finanțare a partidelor și neexecutarea de presiuni asupra candidaților, să fie respectate”, a mai declarat Hahn. Raportorul Petras Auštrevičius e afirmat că se constată o îndepărtare continuă de la standardele democratice. „Regret că autoritățile Moldovei aleg să ignore recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește schimbarea sistemului electoral… Alegerile parlamentare care se apropie sunt de o importanță capitală pentru viitorul Moldovei și pentru relațiile ei cu UE. Și sper că autoritățile din Moldova vor acționa în conformitate cu principiile europene, pentru că într-o democrație nu contează cine câștigă, ci cum câștigă”, a declarat între altele europarlamentarul.
Ziarul de Gardă citează opinii de analişti despre propunerea lansată de liderul Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc, cea de a reduce numărul de deputaţi de la 101 la 61 şi de a organiza în acest sens un referendum concomitent cu alegerile parlamentare. E o iniţiativă electorală, consideră analiştii Ion Tăbîrţă şi Igor Boţan. „Prin această iniţiativă democraţii urmăresc un transfer de capital la alegeri. „Oamenii care vor vota la referendum îl vor asocia cu PDM”, susține analistul Ion Tăbârță. „Un astfel de referendum este unul popular și susținut apriori de cetățeni. Pentru o astfel de reformă nu este nevoie de un referendum. Referendumul acesta este util pentru PDM și va avea rolul pe care l-a avut referendumul din 2009, organizat în același timp cu alegerile prezidențiale din România, atunci când Traian Băsescu a fost reales președinte al României. Ideea lui Plahotniuc este să folosească acest referendum ca un fel de drive în campania parlamentară”, afirmă analistul Igor Boțan.
Avocatul Ştefan Gligor consideră că PD vrea să suprapună referendumul şi alegerile parlamentare pentru a-şi adăuga valoare într-un exerciţiu electoral. Oamenii votând pozitiv la referendum vor avea automat, din punct de vedere psihologic, tendința de a vota inclusiv PDM-ul care este autorul acestei inițiative, a spus Ștefan Gligor la JurnalTV, citat de IPN. Expertul comunității WatchDog, Valeriu Pașa, susține că anunțarea unui referendum privind modificarea componenței Parlamentare este un truc preelectoral menit să manipuleze conținutul campaniei electorale pentru că în loc să se discute lucruri serioase, cetățenii sunt impuși să discute o agendă falsă. Analistul politic Corneliu Ciurea consideră că inițiativa PDM este „o strategie electorală absolut firească să promoveze niște idei, inițiative care plac populației, să genereze o discuție pe aceste teme care nu vor putea fi evitate de mulți actori politici”, este de părere Corneliu Ciurea.
TVR Moldova îl citează la acelaşi subiect pe politologul Dionis Cenuşă care afirmă că reducerea numărului de deputaţi nu va schimba multe. „Problema care trebuie rezolvată este eficienţa procedurilor din Parlament. Iar reducerea numărul de deputaţi va duce şi la reducerea numărului de comisii importante. Republica Moldova este în proces de integrare europeană, iar optimizarea acestor comisii ar putea afecta parcursul nostru european”. Cenuşă consideră că PD vrea un referendum la acest subiect din două motive. Primul – sporirea nivelului de participare la alegerile parlamentare din februarie 2019. Al doilea motiv e exploatarea de către democraţi a sentimentului de critică faţă de Parlament şi deputaţi. „Nemulţumirea cetăţenilor faţă de procesele decizionale ale legislativului ar putea fi folosită de democraţi”, concluzionează Dionis Cenuşă.
Alte două iniţiative lansate de democraţi privind majorarea pensiilor şi a salariilor medicilor sunt şi ele văzute ca fiind electorale. „Este un populism cras cu destinație absolut clară electorală”, afirmă economistul Victor Ciobanu, citat de TV8.md. „E o acțiune de unică folosință bănuiesc pentru că, în februarie sunt alegerile. Cred că în martie apele se vor limpezi, lumea se va dumeri că de fapt au fost baloane de săpun doar până la alegeri”, spune Ciobanu. El crede că inițiativele PD-ului vor fi greu de realizat în condițiile în care creșterea economică estimată de guvern nu este suficientă pentru toate proiectele democraților. „Creștere economică va fi sub 4 procente, ceea ce nici într-un fel nu asigură creșteri spectaculoase. Nu vor avea aceste inițiative nici acoperire bugetară cu atât mai mult că Guvernarea e în dificultate mare odată cu sistarea tuturor, practic, finanțărilor externe”, concluzionează Victor Ciobanu.
Jurnalistul Alexandru Cozer notează într-un editorial pe cotidianul.md că investigarea presupusei implicări în politica moldoveană a fundaţiei „Open Dialog” şi a fondatoarei acestei Ludmila Kozlowska e „de-a dreptul penibilă”. Cozer crede că se încearcă „atacarea, hăituirea şi murdărirea” liderilor opoziţiei moldovene, Maia Sandu şi Andrei Năstase. Alexandru Cozer observă că biletele de avion pentru Sandu şi Năstase achitate de Kozlowska au creat atâta caz, în timp ce rămân în afara unor investigaţii sau anchete „milioanele de dolari cheltuite pe avioane și lobby de liderul PD, Vlad Plahotniuc… provinienţa banilor pentru micii și hrișca lui Shor… şi acţiunile fundațiilor lui Dodon „finanțate de prietenii” din Bahamas”. În aceste cazuri nu e nici o anchetă, nici un dosar, subliniază Cozer. De ce acesta duble standarde? Pentru că „Sandu și Năstase reprezintă problema. Pentru că trebuie atacați, hăituiți, murdăriți”, concluzionează Alexandru Cozer.
Demisiile în sistemul judecătoresc continuă, informează Ziarul de Gardă. După ce săptămâna trecut şapte magistraţi şi-au dat demisia, marţi, CSM a acceptat cererile de demisie a încă cinci magistraţi, doi dintre care de la Curtea de Apel Chişinău. Potrivit președintelui CSM, Victor Micu, la baza demisiilor unor judecători ar sta proiectul sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, care prevede micșorarea salariilor pentru judecători, lucru infirmat de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, care susține că niciun bugetar nu va avea un salariu mai mic decât în prezent, în urma reformei salarizării. În articol se aminteşte că ultimul val de plecări din sistem a judecătorilor a avut loc în 2016, atunci când, după ce au aflat că autoritățile pregătesc uniformizarea sistemului de pensii, mai mulți magistrați „cu nume” au ales să plece din sistem, pentru a se pensiona în condiții privilegiate. Ulterior Curtea Constituţională a anulat prevederea legată de pensiile magistraţilor.
Autorităţile au luat în calcul o posibilă plecare masivă a magistraţilor, titrează mold-street.com. În articol se spune că autorităţile au estimat că vor pleca, inclusiv din sistemul judecătoresc, circa o sută de persoane. În bugetul de stat pentru anul viitor sunt prevăzute deja resurse financiare pentru angajarea de noi persoane şi plata de compensaţii. „Potrivit unor surse, demisia magistraţilor ar fi fost mai degrabă rezultatul unor presiuni din exterior asupra lor şi faptului că unii judecători ar fi blocat activitatea unor colegi, tergiversând astfel examinarea unor dosare importante”, se mai spune în articol.
